1,684 matches
-
desprinderii de viață. Michaela Murgia scrie povestea inițierii unei fete într-un rit arhaic, pe care depărtarea și întoarcerea o fac să înțeleagă prețul plătit de accabadora. Cartea cucerește cu poezia ei aspră, fremătând de mistere, cu istoriile unor iubiri frânte - cea din tinerețea Bonariei și din adolescența Mariei, cu iubirea perpetuă a mamelor pentru copii, fie ca mama dintâi sau mama ultimă. A amâna moartea Întâlnirea cu moartea și amânarea ei repetată de la un Crăciun la altul dă tensiune și
Revelații italiene by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/3702_a_5027]
-
tradiționalismul de sorginte folclorică, prin apelul la miturile esențiale ale spațiului transilvănean, intonând, spre exemplu, Doina Iancului, Doina doinei, Doina graiului românesc, Cântec din fluier, Descântec de dor. Emoționante sunt reverberațiile în contemporaneitate ale evocării martirilor Horia și Iancu: "Eroi, frânți dureros din codrul Neamului,/ Ce meșter vă sculptează-n amintire?/ De voi se înfioară frunza-n codri/ Și fermecate curg a noastre râuri./ Tresari tu, Transilvanie, l-al lor nume/ Și-ntinerește inima-ntr-al nostru neam." Cu deplină justețe
Ultimul memorandist by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/9129_a_10454]
-
unghiul sub care văd mai bine / perfecțiunea aripii zdrobite." Ce să însemne, domnule Ilie Constantin, faptul că asociați - chiar și în planul convenției literare - vârsta de 70 de ani (pe care ați aniversat-o în februarie) cu ideea de zbor frânt? Vă adresez întrebarea amintindu-mi că, într-un alt poem - Porumbeii din Chaillot - ,,zborurile zburlite, casnice, fără de zare" ale acestor păsări reverberau cu tristețea autoexilatului, nevoit să-și trăiască ,,soarta de cârtiță/ ce-și scobește în malul Senei tihna". - Mă
Ilie Constantin "Sunt egalul celor mai buni" by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/7457_a_8782]
-
disperat restul e minciună" În dreapta, o sobă înaltă, albă, din ceramică pictată, înclinată ca turnul din Pisa. Înăutrul ei, lumina roșie ca focul din părul Generălesei- Peter Hilda, pîlpîie. Nu se aude nici un fel de zgomot. Păpușile devitalizate, cu mișcări frînte ca în desenele lui Kantor, încep să-și definească identitățile. Un gramofon-obiect. Un-doi-trei, un-doi-trei, tot felul de valsuri bizare. Și actori mi-nu-nați! Impecabili! Biro Jozsef, Peter Hilda, Dimeny Aron, Gyorgyjakab Eniko, Varga Andrea, Salat Lehel, Molnar Levente, Sinko Ferenc, Gallo
Pavilionul de vînătoare by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8791_a_10116]
-
Închide dracu o dată porcăria aia!" N-am închis-o. Subconștientul lor nu știa ce bine le-am făcut. În liceu, un coleg de-al meu dansa superb break dance. Era, întotdeauna, deliciul ceaiurilor, cum le spuneam pe atunci. Succesiunea mișcărilor frînte, asamblate în gesturi descompuse, recompuse, ca într-un joc de puzzle îmi lua ochii. Corpul părea o plastilină modelată în zbor, spasmodic. Nu mi-a trecut niciodată prin cap, însă, că voi vedea pe cineva dansînd asta, genul acesta specific
Vă place Bach? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9615_a_10940]
-
de grinzi cu perdelele albe" (Dintr-o vară). Sau din nou coincidența shakespeareană: ,Turnul vechi din noapte se ivește/ cu luna și pe culme se împlîntă./ E alb ca spectru regelui Hamlet./ Un zid îi dă ocol cu rigla-i frîntă" (Sighișoara). Dar nu în asemenea deghizamente rezidă profunzimea poeziei lui Vinea. Oricîtă dexteritate stilistică ar vădi, oricît ar contribui la funcționarea unui mecanism literar, ele trădează o timiditate a eului, timiditate ce devine ea însăși factor component al prestației sale
"Postmodernistul" Ion Vinea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11405_a_12730]
-
un comunist convins". Din motivul elementar că n-au existat, cel puțin în cadrul "socialismului real", decît comuniști impuri și inconsecvenți, gata a-și schimba fața în mod cameleonic, a se adapta slugarnic fiecărei noi direcții pe care o lua "linia" (frîntă) a partidului, fiecărui nou set de cîrmaci. Beniuc a proslăvit deopotrivă pe Stalin și pe Lenin, pe Gheorghiu-Dej, Ana Pauker, Vasile Luca, Nicolae Ceaușescu. Departe de a nega comunismul (vorbește, precum un articol de fond din Scînteia, despre "forțele democratice
O struțo-cămilă ideologică (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17121_a_18446]
-
este/ bietul meu centru, firavă foarte/ e amărîta mea margine,/ pe care abia o mai simt,/ abia o mai bănuiesc,/ mai curînd visînd-o, închipuind-o,/ ca marinarul flămînd de-un țărm" (Psalm). în final, "simplificat între atîtea/ muchii și linii frînte" (Spital), spiritul accede la o viziune mai convenabilă, cea de atelier cosmic în care organicul e transferat în anorganic, în care concretul face saltul expiator în abstract. Micile interstiții dintre cele două stări categoriale îngăduie poeziei a-și strecura fecunda
De la "cumințenie" la necumințenie și înapoi by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12489_a_13814]
-
Vasile este un personaj cu o istorie demnă de reținut. Este inginer și a lucrat în construcții, în Germania și în Israel. A căzut de pe o schelă de la opt metrii și a stat prin spitale vreo doi ani cu coloana frântă, făcând multe operații. Prima soție l-a părăsit după accident. Nu credea că își va mai reveni. Și el ne vorbește despre părintele David, în timp ce abia ne ținem după el, căci merge grăbit, deși sprijinin-du-se și de o cârje, deoarece
La Ierusalim by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/6628_a_7953]
-
șofase, doamna sa, eseistul Eugen Negrici. Ei urmau a doua zi să plece spre Spitalul Elias, eu, nebun, spre Veneția colocviului româno-italian, apoi la Roma. Taximetristul m-a bombănit tot timpul, tușeam îngrozitor, ,,du-te la spital!", mă jenau coastele frânte, dar m-a lăsat spre dimineață la punctul de frontieră croat; am trecut de la croați la sloveni pe jos, era frig, sacoșa părea de plumb, dar cântau păsările, grănicerul sloven - ce fericită întâmplare - vorbea o italiană impecabilă, era limba noastră
ADRIAN POPESCU: „Editura Bucovina paternă, Transilvania maternă, Umbria spirituală m-au modelat interior” by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/7019_a_8344]
-
se povestea, cîndva, este dublat acum de ceva știut pe cont propriu, traversat de propriul corp, de suflet. Afară ploua teribil. Mărunt, intens. Umezeala punea stăpînire pe tot. Orașul era sufocat de aglomerație. Era isteric. Orice formă de dialog era frîntă. Intoleranța trona. Absolut. Fiecare părea prizonierul propriilor limite. Am sărit din taxi în dreptul Bibliotecii Centrale Universitare și am luat-o pe jos. Simțeam ploaia pe față, simțeam cum se strecoară pe gît, cum alunecă încet, peste tot. În vacarmul acela
Actorul by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9037_a_10362]
-
ce o fi aia, "Serai", îl tot avea în fața ochilor și pe tovarășul Lascu și-și aminti de cămașa lui impecabilă. Tot privind "Răpirea din Serai" și amintindu-și de cămașa impecabilă a tovarășului Lascu, și luându-se curentul, adormi frântă, așa îmbrăcată cum era. Noaptea se trezi, se mai uită o dată la copii, stinse lumina și se întinse înapoi, prea obosită și pentru a-și mai face patul.
Audiența by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Imaginative/7738_a_9063]
-
parte a mișcării estetice din care o ramură subțire frumoasă și tristă ne privește de peste tot din toate ferestrele sale și nu depind de Roza Rozalia de nicio formulă chimică-a nopții nici de glezne înrourate nici de un vers frânt și nici de nefericiții vraci de grădinarii cei răi de aceste sfinte neînsemnate detalii Rozalia cea fără formă nici înger nici basm e de-abia o adiere deasupra unui strop mai mare ca Dunărea și vijelioasă printre prăzile noastre tălmaci
Poeme de Slavomir Gvozdenovici by Lucian Alexiu () [Corola-journal/Imaginative/2694_a_4019]
-
casă, peste casă... în ritmul sincopat, asurzitor al consoanelor delabrate , al vocalelor impure, rupte din carnea informă, sîngerîndă a frazei ajunse un morman de viscere hidoase, putride, colcăitoare (oh! viermii vioi, mișcularzi, elocvenți... ai hoiturilor lui Baudelaire!)... și de oase frînte, țăndăruite, de nervi vineții, scîrboși, flaști, neracordați la marile sisteme nervoase centrale distruse, de vene și artere golite, dezumflate de fluxul lichidului devenit acum murdar, mucilaginos, cleios... să alunec în fleașca întinsă vîscos pe podele, să cad ca un om
Proba martor by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/11856_a_13181]
-
în pat, floarea mea? întrebă Hansi și, mai înainte ca Walburga, devenită ușoară, imobilă și somnolentă, să răspundă, o apucă, o ridică din scaunul cu rotile și o așeză pe pat, lîngă șalul de culoare smeurie și ghemul uriaș. - Sunt frîntă, micul meu Hansi, și nu mai pot croșeta, spuse ea cu vocea încă aspră, dar ceva mai muiată de somn. - Ai croșetat destul, inimioara mea. A venit vremea să te mai și odihnești. Anii cei mai frumoși ai tinereții i-
Poetul din Hadernsee by Florin Gabrea () [Corola-journal/Imaginative/10849_a_12174]
-
un context care să evoce nașterea altei lumi. Să dea semnificație trezirii. În ediția a doua, ESPLA, 1954, Desfășurarea începe așa: "Ilie Barbu se trezi din somn cu ochii limpezi, ușor și liniștit ca din nimic, cu toate că se culcase seara frânt de osteneală. "Uite, domnule, s-a făcut dimneață", gândi el cu mirare. Vru s-o scoale și pe muiere, dar o mai lăsă; abia se revărsaseră zorile." În ediția revăzută din 1964 (Editura Tineretului, Biblioteca școlarului) există sublinieri noi - există
Desfășurarea între Ana Pauker și Gheorghiu-Dej by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Imaginative/12088_a_13413]
-
zi mare": "O zi mare, chiar dacă îi descrii și intervalele dintre clipe, nu numai clipele, tot seamănă cu o zi obișnuită./ Ilie Barbu se trezi din somn cu ochii limpezi, ușor și liniștit, ca din nimic, cu toate că se culcase seara frânt de osteneală. Se trezi ca de obicei, cu capul la marginea căpătâiului și în locul unde trebuia să fie capul lui, era al muierii. Uite, domnule, s-a făcut dimineață, gândi el cu mirare." În Ediția Opere, Editura enciclopedică, 2002, dispare
Desfășurarea între Ana Pauker și Gheorghiu-Dej by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Imaginative/12088_a_13413]
-
Ilie Barbu își trăiește trezirea cu o inocență care pune accentul pe renașterea personajului. Deși fusese obosit, "murise", iată, e liniștit, cu ochii limpezi: "Ilie Barbu se trezi din somn cu ochii limpezi, ușor și liniștit, cu toate că se culcase seara frânt de oboseală. Se trezi ca de obicei, cu capul la marginea căpătâiului și în locul unde trebuia să fie capul lui, era capul muierii." Procesul viitorizării rămâne central în toate cărțile lui Preda. Ce se va întâmpla astăzi, după trezire? Dar
Desfășurarea între Ana Pauker și Gheorghiu-Dej by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Imaginative/12088_a_13413]
-
Emil Brumaru Cristina, Cristina, Cristina, Privește cum cade lumina Cînd trece, cînd trece, cînd trece Amiaza prin aerul rece Și intră, și intră, și intră Un înger cu aripa frîntă Să-ți lase, să-ți lase, să-ți lase În noi hoitul cald de mătase...
Cîntec de toamnă by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/10215_a_11540]
-
Alexandru LUNGU Lumina frântă umbrele cu fețe nevăzute pășesc într’un alai de tăinuită ghicitură prundișul dintre somn și veghe pietrele tăcerii netezite dincolo de timp de lina apă curgătoare se’mbucură de trecerea luminii frânte întrebătoare înstelări ascultă foșnetul plutind peste prundiș sclipătul unei
Poezie by Alexandru LUNGU () [Corola-journal/Imaginative/13259_a_14584]
-
Alexandru LUNGU Lumina frântă umbrele cu fețe nevăzute pășesc într’un alai de tăinuită ghicitură prundișul dintre somn și veghe pietrele tăcerii netezite dincolo de timp de lina apă curgătoare se’mbucură de trecerea luminii frânte întrebătoare înstelări ascultă foșnetul plutind peste prundiș sclipătul unei secunde dezvăluie fața și duhul întruchipărilor de vis: fiecare umbră-i jumătate demon și înger jumătate Heruv dăruitor unde se ascunde duhul cu patru aripi heruvul dăruitor de taine? nimenea adie
Poezie by Alexandru LUNGU () [Corola-journal/Imaginative/13259_a_14584]
-
s-au schimbat. Armonia gravă a țâșnirii spre care havuzul pietrificat este un miracol - mărturia unei plenitudini, al unei tensiuni creatoare aproape supraomenești. Fluviile de sunete din toate clopotele revărsându-se, plecând, coborându-se asupra orașului printre ogive și arcuri frânte sunt ca bătaia de inimă, viața sonoră a catedralei, voce a pietrei în care sălășluiește spiritul. Aci, în foarte protestantul centru al Germaniei, catedrale catolică e totuși în fiecare seară plină: credincioși din toate straturile sociale, mulți soldați tineri ; toți
Un text necunoscut al lui Petru Dumitriu () [Corola-journal/Journalistic/3179_a_4504]
-
doi, trei... printre zumzete și zigzaguri și pulbere de polen și sclipiri de aripi, cu urechile pline de sunete sfărâmate, cu ochii pândind prin cețuri până mă dor - degeaba, nu pot ghici în atâtea ocoluri, în atâta învălmășeală de linii frânte, drumul tău drept către fagure, spre tainicul Hexagon. Când te văd zburând - încotro, unde, cu povara ta mică și dulce pe picioarele aurii, firavă, parcă temându-te, rătăcită, - iată, chiar acum te-ai izbit de fereastra mea, și încerci să
Poezie by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/9516_a_10841]
-
să intre într-un catren, glossă ori alte „fixuri" formale. Ritmul e căutat, strunit, energic, dar câteodată șchiop și forțat: „În perne dulci vâslită ca sâmburii-n gutui/ Prind sfârcurile sânii ce-n peștii lor înnoaptă/ Luminile pe unde cu frânte mâini așteaptă/ Femeile în fuste un vis cât tocul cui." Mărturisesc preferința mea pentru distihuri: „Dintr-o scorb/ Fragu-ți sorb/ Pentru a scri/ proaspăt cri,/ De cernel/ De alt fel/ Și mai pur/ Într-o gur/ Pe largi foi/ Să
LECTURI LA ZI by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Imaginative/13893_a_15218]
-
noaptea o repopulează morții insom- niacii din fotografiile cu rame lăcuite de emisarii insectelor grase morții scotocesc sertarele dulapurile își caută testamentele contractele hârtiile atestând o veche obârșie rurală habar nu au ei că nimic n-a rămas decât litere frânte ștanțate în praf câtă individualitate câtă supremație posedă această clădire mereu agitată de vâlvâtaia frunzelor de ficus ziua o invadează pliantele pornopolitice suprapuse de pliantele sectelor reli- gioase o invadează interogații cu piciorușe de omidă și vizitatori obraznici ca bunăoară
Poezie by Petre Stoica () [Corola-journal/Imaginative/11857_a_13182]