4,656 matches
-
să susținem, cu o forță unitară, dreptatea națiunii noastre, trebuie să luptăm, înzestrați fiind cu drepturile noastre primite de la Dumnezeu. Să nu tot pomenim de greșelile altora, ci să ne străduim să nu le repetăm și noi. Să nu ne frământe ce spun alții. Să nu-i judecăm pe alții. Pe noi ne poate judeca doar Dumnezeu, pentru că el ne-a creat aici, în arcul sfânt al Carpaților. Să credeți unul în celălalt, să fiți devotați față de acest pământ care e
ACŢIUNI ALE UNOR ORGANIZAŢII MAGHIARE EXTREMISTE, REVIZIONISTE ŞI ANTIROMÂNEŞTI (1) de CES COVASNA HARGHITA în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349314_a_350643]
-
mi-e rușine în Europa ! L-am găsit, de altfel, clonat și pe la Madrid, la Roma sau la Viena ... Cântă băieții, de-ți vine să-i chemi pe orice mare scenă a lumii ! Și mulți chiar îi cheamă ! Altceva mă frământă. Nu am văzut, în tot Parisul, un ambuteiaj. Măcar, unul mic, mic ! Mașinile, și ele mici, mici, nici nu respiră. Trec pâș-pâș, din stop în stop, într-un flux perfect coordonat. N-am auzit o alarmă de poliție ! Culmea, doar
FOST-AM LA PARIS! 5 ZILE ŞI 4 JUMĂTĂŢI DE NOAPTE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349626_a_350955]
-
mult. Ajunsese acasă epuizat, se așeză în fața oglinzii și începu să mediteze. Se tot gândi ce ar putea să facă în zilele următoare ca să câștige mult bănet, să-l poată mulțumi pe avarul de unchi al Monei. Și-a tot frământat astfel mintea o zi, o săptămână, o lună. Să facă atât bănet în satul lui, nici vorbă, nu avea cum. Trebuia să-și încerce norocul în alte părți. Așa se face că, într-o zi, încă de dimineață, Nerun se
BALADA LUI NERUN (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1389 din 20 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349833_a_351162]
-
momentul în care Mircea o pătrunse cu toată vigoare de care era capabil un bărbat ca el. Mâinile sale puternice o trăgeau și o împingeau deasupra sa, mișcându-se în sus și în jos, ea contribuind cu rotirile din bazin, frământând vigoarea ascunsă în adâncul tainic al corpul său. De plăcere Săndica parcă intrase în transă. Simțea că dacă continua va leșina. Privea tavanul cu ochii larg deschiși și își continua jocul trupului său deasupra bărbatului, după legi necunoscute și nescrise
VISUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349806_a_351135]
-
dans necunoscut mie, însă adorabil. Mâinile îmi alergau pe corpul ei pe toată întinderea lui, căutându-i sânii, pe când ale ei se sprijineau cu încredere pe gleznele mele, iar trupul își concentra atenția asupra baghetei mele magice, pe care o frământa, căutând noi și noi senzații. Cu ochii închiși, parcă dorind să nu vadă toată această transfigurare a simțurilor, se opintea, într-un ritm drăcesc, cu suspine și vaiete de plăcere. La un moment dat s-a blocat, corpul i s-
VALEA MARE – VALEA IUBIRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1758 din 24 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344410_a_345739]
-
gurii și a mâinilor mele grăbite și poziționarea lui cât mai comodă pe spate, cu picioarele răsfirate pe pătură. Era deschisă total, aștepta doar primirea plăcerilor. Încă ne mai jucam prin mângâieri și sărutări, întârziind voit acuplarea celor două corpuri. Frământam slipul ei micuț cu flămânzenia mea, în timp ce buzele îi căutau lobul urechii pentru a-l ronțăi ca pe un biscuite dulce. Tresărea la fiecare atingere și se cambra de plăcere. Nu mai da atenție tăriei terenului de desfășurare a „ostilităților
VALEA MARE – VALEA IUBIRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1758 din 24 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344410_a_345739]
-
sunt baza credinței pe care trebuie s-o urmăm, s-o deținem și s-o păstrăm, căci vine și că un liant de binefacere împotriva neștiinței, sau a științei noastre limitate... Credință umple cu un aluat de pace ceea ce mintea frământa că nu poate cuprinde... Ori, Dumnezeu știe de ce noi oamenii nu putem mai mult... se pare că omul ori de câte ori a vrut 'să știe' mai mult, atunci rapid și-a manifestat și superioritatea față de acela care 'cunoaște' mai puțin... intervenind rapid
DUMNEZEU, DUMNEZEU ... (I) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1035 din 31 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344556_a_345885]
-
bogată în obiecte de uz casnic: soba de fontă pe care se află ceaunul, oale de lut, ticlăzău (fier de călcat), coșuri de nuiele, ulcioare de diferite mărimi, coșărci, mojar (obiect de fier în care se pregătea mujdeiul), covata pentru frământat pâinea, ștergarul cu care se acoperea, parsediu sau blidar, un fel de suport pentru căni și pahare, lădiță pentru linguri, furculițe din lemn. În această cameră iarna se și dormea pentru a se încălzi cât mai puține camere. În camera
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
Când fiecare clipă e un vers,...” (Ion Butnaru, Cum să măsor Vecia cu sonetul?, p. 200.) „...în ore tainice de dăruire sfântă, / precum Cuvântul cel dintâi ne-a zis... /deși am fost excluși din Paradis / tot arborii lui încă ne frământă...” (Dumitru Bălăeț, Și totuși o ferestră, p. 203.) „...Și totuși mă deschid ca o fereastră / În care stă pe gânduri Dumnezeu./ Și iată vine pasărea măiastră / Și pasărea aceasta sunt tot eu...” (Marin Sorescu, Presimt, p. 215.) Din volumul 3
INVOCAREA DIVINULUI ÎN CREAŢIA LITERARĂ , DE IOANA STUPARU de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1215 din 29 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348048_a_349377]
-
sclavizare îl trăiesc toți cei care au avut încredere în deșănțata reclamă din precedenții ani de bum economic, în care nevoia, dar mai mult „capra vecinului”, a sporit artificial bunăstarea aparentă a populației ducând la prăbușirea economiei. O particularitate care frământă economia actuală este creșterea neuniformă a veniturilor populației. Omenirea a fost divizată în 2 categorii. Cumpărători de produse inutile și sărăntoci. Primi cumpără orice, adică icre negre (o raritate absolută), bolizi de mii de cai putere, avioane, iahturi sau diamante
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ 6 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1213 din 27 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347974_a_349303]
-
nevoilor supradozării imaginației sale, legându-se subconștient de trăirile literatului. Scriitorul superrealist ridică treptat cortina, acele rânduri care înnegresc pagina luminând exteriorul, solicitând o încordare dimensionată a cititorului avid de pătrundere într-un interior dorit, cu descrieri orduriere, care-l frământă, dar îl și supun unei adevărate observații de care, ca niște ipocriți, ne ascundem. În eseul său, Câteva motive pentru care iubim femeile, scriitorul Mircea Cărtărescu este genial în însumarea motivelor pentru care o femeie trebuie să fie iubită: pentru că
FRACTALUL FIINDULUI AMICAL ÎN ROMANUL SUPERREALIST de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348066_a_349395]
-
Fiind masca poetică a unei ieșiri în afara timpului,a unei intrări în mirajul edenic:negrele semen de ramuri pe alb/ca un alfabet esențial.(Quasi una fantasio).În Elegia de Pico Farnease limbajul este alauatul care dospește preistoria unei hermeneutici,frământat de un eu poetic stăpânit de presentimentul unui sens spre edenul lucrurilor.In seria fantomelor salvatoare din În prag(In limine),analizate de Gianfranco Cotini,semnalăm prezența iubitei angelice.Aceasta este surprinsă într-un gest enigmatic:...și deasupra/vreun gest
MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC EUROPEAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348050_a_349379]
-
să ne spunem pe nume? - Mariana! Sigur că da, nu mă deranjează, domnule... - Fănel, te rog, a zis el și a întins brațele pentru a cuprinde într-un gest de apropiere și plin de tandrețe palmele ei micuțe ce se frământau încet pe marginea mesei. Mariana a tresărit ușor, surprinsă, intenționând să-și retragă mâinile, dar s-a răzgândit imediat. I-a privit ochii pentru întâia oară, intens, încercând să citească în ei gândurile bărbatului, preț de câteva secunde. Nu mai
ISPITA (4) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348127_a_349456]
-
a începutului timpuriu de toamnă și nu de puține ori el a protejat-o cu brațul pe după umeri, ferind-o de trecătorii neglijenți, grăbiți, ori prea puțin politicoși. A încercat, sub acest pretext, să-i țină mâna micuță ce se frământa în palma sa ca o mică pasăre prinsă-n colivie. Pe de altă parte, aplica una dintre metodele sale de seducție. Știa că „sexul slab” are nevoie de protecție și apreciază pe cel ce o asigură în vreun fel. Când
ISPITA (4) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348127_a_349456]
-
Acasa > Versuri > Farmec > ÎN PALMELE TALE... Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 271 din 28 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului 28 Septembrie 2011. Ia -mi î n palme gândul precum olarul lutul frământat cu sudoare și fă-mi din ele ulcioare însetate lângă izvoarele tale. Ia-mi în palme sufletul mistuitor și spune-i ceva despre ploi. Soarele a trecut demult de amiază. Liniștea urcă în vie șerpuind pe araci. Umbrele amurgului cresc
ÎN PALMELE TALE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 271 din 28 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348232_a_349561]
-
nu ai tupeul celorlalți frați să te amesteci neîntrerupt printre adulți. Te duci cuminte la bunica, rotunjești gura a cuvânt. Ea te privește blând și spune: Hai! Spune ce ai de spus. Spui puțin bâlbâit, puțin naiv exprimat ce te frământă. Uneori nu are răbdare și îți răspunde cu același șablon: Lasă că vei crește mare și vei înțelege. Bun. Iei răspunsul în pumni, adaugi câteva lacrimi și viața trece. Ajungi adolescent. Ești privit ca o ciudățenie a naturii, nu pentru că
CÂND NU MAI CAUŢI DAR TE CAUŢI (SEMN DE ÎNTREBARE) de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347517_a_348846]
-
din nou viață, pentru a o readuce pe pământ, din zborul său fără de întoarcere printre stele. Gloria, înainte de a dormi la rândul său, zâmbea văzând cât de repede a doborât-o oboseala pe Dalia cea plină de vivacitate. După cum se frământa în somn și-a dat seama că fata plutea în lumea visurilor. -“Oare ce poate visa o fată de vârsta sa? La ce se poate gândi acum când pe buze nu-i poți citi nicio bucurie, iar chipul nu-i
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1190 din 04 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347442_a_348771]
-
plesnească cu palma peste față, însă flăcăul o blocă cu forță de mână, iar cu cealaltă o prinse de mijloc, aducând-o cu gura lângă buzele sale, sărutând-o din nou. Ana se uita mută la cei doi cum se frământau în apă dialogând, fără să poată înțelege de unde se cunosc, cum de s-au întâlnit așa de repede în doar acele câteva secunde cât ea a stat cu apa până la gât să se acomodeze temperaturii ei și mai ales că
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1118 din 22 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347552_a_348881]
-
pline. Fetele preferau mai mult răcoritoarele și cocktail-urile. Atmosfera începu să se mai anime. Vedeai cum dispărea câte o pereche sau două pe ușa ce ducea în salonul de dans, de unde DJ - ul cu nelipsitele căști agățate de gât, frământa cu sârguința platanele să mixeze muzica ce se asculta în acea vreme. Numărul invitaților tineri prezenți în sala de protocol începu să se micșoreze, aceștia trecând perechi, perechi prin ușa de legătură între cele două saloane, optând pentru sala de
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347636_a_348965]
-
dor să te-ascult... De ce ți-e inma pustie? De ce ți-e inima pustie Și ochii tăi sunt triști și goi? De ce suspini cu resemnare Și inima o simți cum doare Când te oprești privind 'napoi? Ce taină oare te frământă Și-ți poartă gândul călător Spre timpuri ce-au trecut demult Pierdute-n veșnicul tumult De dragoste, suspin și dor? E oare-un vis ce-ai rătăcit Ce nu s-a împlinit nicicând Sau poate-o dragoste uitată Te cheamă
POEMELE IUBIRII 15 de MARIA LUCA în ediţia nr. 1833 din 07 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350037_a_351366]
-
de lumina solară, de ploaia caldă de vară. Piatră: Te bucuri de gustul unei plăcinte și uiți să-i cercetezi chimia. Sfinx: Lumina solară e diferită de propria-ți lumină, lumina aceea ce te arde pe interior, te macină, te frământă, te înalță, te ajută să fii piatra din vârful muntelui. Piatră: Lumina. E greu să-ți înțelegi lumina. Adesea arzi în căutarea luminii și când crezi că i-ai găsit ochii, începi să strigi că sunt albaștri, dar te împiedici
LUMINA UITATĂ DIN STÂNCĂ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1833 din 07 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350035_a_351364]
-
piatră și nu pot să mă mai desprind din brațele ei. (din nou) Sfinx! Păpădie: E prăpăd. Ce s-o fi ales de ei? Piatră: Sfinx! (La un moment dat se face liniște. Un timp se aude zbuciumul furtunii ce frământa natura, pe urmă se luminează.) Păpădie (ieșind din adăpost) E liniște. Furtuna a trecut. Parcă nici nu a fost vreodată. Nu știu nimic de Piatră și Sfinx. Piatră: (pe la mijlocul muntelui) S-a luminat! Acum pot observa roca ce m-a
LUMINA UITATĂ DIN STÂNCĂ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1833 din 07 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350035_a_351364]
-
Si fredonând dorințe din vremuri de demult. Ne căutăm pe margini de strâmte emisfere, Pe-o țandăra de lume - e lumea ta?, a mea? - Rătăcitori banali, înfiorați de stele... Să vii să-mi pui pe deget suava prima stea! Ne frământam tăcerea în murmure duale Cuvintele s-ajungă la mine cum au fost, Dar amețit de sensuri cu izuri boreale Prin doruri nepereche cuvântul are rost? Mi-e dor de o privire, de mână ta calina, Ți-e dor să-ți
DOUĂ DORURI de LAURA HUBATI în ediţia nr. 1471 din 10 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350133_a_351462]
-
apuse. - Hmeeehh, heehh, mneee, făcu Eracle ca să pară un obișnuit al locului, nutrind speranța că domnul acela distins îi va călăuzi pașii spre victorie. Domnul întoarse privirea spre el și-i spuse cu puțină tristețe în glas: - Ce necazuri te frământă fiule, descarcă-ți sufletul căci numai așa vei avea parte de mângâiere și alinare... Eracle, destul de uimit de vorbele moșului îi povesti, de-a fira-păr, cum stau lucrurile, neuitând să-i spună, că totuși nu putea spera la un ajutor
ET AVERTIZEAZĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350100_a_351429]
-
scoate pantofii și-i masează tălpile pe când Victor îi ridică capul usor și încearcă să-l facă să înghită o tabletă de aspirină. Ochii Colonelului rămân închiși abandonat condiției sale. - Ce-o fi cu birja? Șoptește Victor. Corpul Colonelului se frământă în fermentație intensă cand sufletul lui prins în capcană evadează pe furiș în fața ochilor lor. Doamna Ghervescu apucă ca în ghiare mâna Colonelului și încearcă să-i vorbească la ureche. - Nu am puls! Șoptește Victor. - Doamna Ghervescu, îmi pare rău
PROZĂ SCURTĂ – DOUĂ POVESTIRI CU DIALOG de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 736 din 05 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350180_a_351509]