2,214 matches
-
zi sau alta, să trăim experiența unei separări. Astfel, dacă copilăria mică a fost dominată de relația simbiotică, fundamentul narcisiac riscă să fie fragilizat deoarece travaliul de diferențiere dintre planul narcisiac și planul obiectual este confuz, estompat. În adolescență această fragilitate va fi resimțită ca pe o suferință insuportabilă. În forma cea mai extremă aceasta poate merge până la o intolerabilă percepție a dependenței de trebuințele noi ale corpului, mai ales de cele care sunt legate de sexualitate. Adolescentul riscă atunci să
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
nefăcând altceva decât să accentueze relația cu imaginea idealizată pe de o parte și să devalorizeze sinele pe de altă parte (cf. cazul lui Thomas). O altă cauză a imposibilității de a se detașa de relația internă poate proveni din fragilitatea reală sau presupusă a uneia dintre cele două figuri ale atașamentului, fie imaginea de sine a adolescentului însuși, fie imaginea parentală. Pentru ca starea de dezordine, de „deprimare” sau de proastă dispoziție să fie tolerată, trebuie ca fundamentul său narcisiac să
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
imaginea de sine a adolescentului însuși, fie imaginea parentală. Pentru ca starea de dezordine, de „deprimare” sau de proastă dispoziție să fie tolerată, trebuie ca fundamentul său narcisiac să ofere adolescentului sentimentul necesar de continuitate. Astfel, Benoît este direct confruntat cu fragilitatea propriilor sale fundamente narcisiace, cu amenințarea unei rupturi în ceea ce privește sursele sale posibile de identificare din care acesta își extrage sentimentul continuității existenței. Temerile dismorfofobice atât de frecvente în adolescență pot reprezenta o deplasare cu fixație tranzitorie a unei angoase paranoice
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
Gérard). În același mod, integritatea imaginii parentale nu trebuie să fie amenințată de acest travaliu de detașare: aici intervine nu numai imaginea parentală, ci și părintele real cu posibilitățile sale interactive. Clinica reprezentărilor interne regăsește clinica situațiilor interactive. Depresia, prăbușirea, fragilitatea excesivă a unuia sau a ambilor părinți amenință cu siguranță travaliul psihic al adolescentului. Din acest punct de vedere, existența unui părinte depresiv și, mai ales, deprimat este pentru adolescent un factor de risc major: nu numai că acest părinte
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
obiectuale, acesta se găsește imediat confruntat cu multiplele diminuări ale imaginii de sine și ale investiției sale sau, altfel spus, cu multiplele diminuări ale elaborării narcisismului. Nici un afect depresiv nu este tolerat, nici o separare nu este luată în considerare deoarece fragilitatea narcisiacă face ca adolescentul să se teamă de o prăbușire, de o dispariție. Așa cum formulează Ladame (1981), obiectivul este „păstrarea controlului situației și păstrarea în perfectă stare a imaginii idealizate, atotputernice și iubitoare care face parte integrantă din imaginea de
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
de tip psihotic (Marcelli, 1998), pentru a explica această dificultate de a integra dimensiunea depresiei, sau mai exact de a renunța, inerentă adolescenței (vezi capitolul 6). Această dificultate este cu atât mai mare cu cât tânărul adolescent prezintă semnele unei fragilități psihopatologice anterioare: tulburare a personalității de tip limită sau narcisiacă, antecedent de psihoză infantilă mai mult sau mai puțin stabilizată, nivel intelectual (QI) la limită sau inferior, tulburări anxioase marcate de o angoasă patologică a separării... În toate aceste situații
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
psihopatologice anterioare: tulburare a personalității de tip limită sau narcisiacă, antecedent de psihoză infantilă mai mult sau mai puțin stabilizată, nivel intelectual (QI) la limită sau inferior, tulburări anxioase marcate de o angoasă patologică a separării... În toate aceste situații, fragilitatea și vulnerabilitatea planului identitar fac dificile, aproape imposibile, identificările obiectuale necesare pentru construirea identificărilor viitorului adult. Tensiunea care rezultă din această situație se traduce printr-o suferință depresivă care, neputând fi integrată, elaborată și depășită, se exprimă prin manifestări timice
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
proiecția și trecerea la act, mecanisme pe care le vedem foarte bine acționând în cazul tentativei de suicid. Această tendință spre trecerea la act pune în evidență cealaltă axă psihopatologică proprie tentativei de suicid: dimensiunea impulsivă. Aceasta din urmă demonstrează fragilitatea și relativa ineficiență a funcționării psihice în cazul conflictelor și a noilor exigențe developmentale legate de pubertate și puber ca proces fiziologic și psihic individual pe de o parte, și de adolescență ca proces familial și social pe de altă
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
suicid, eșec școlar cu ruptură în ceea ce privește orientarea sau excludere... Acest context de mediu, aceste evenimente de viață sunt descrise din abundență în studiile epidemiologice. Dar această ruptură externă se pare că dublează adesea o „amenințare de ruptură internă” care corespunde fragilității fundamentelor narcisiace ale adolescentului perturbate de acest factor extern: eșecul școlar pune în discuție o construcție idealizantă defensivă; ruptura sentimentală dezvăluie fundamentele narcisiace protectoare ale acestei relații de dragoste; separarea parentală vine să „spargă” mitul unui cuplu parental unit și
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
față de cei apropiați cât și față de obiectele materiale implicate. Atunci când, dintr-un motiv sau altul, aceste obiecte (persoană sau lucru) se sustrag sau amenință cu această intenție, acest lucru îl face pe subiect să se confrunte deodată cu propria sa fragilitate și activează în mod dureros un sentiment intolerabil de dependență: raptus-ul suicidar, în contextul anxiogen, are drept finalitate încercarea de a pune capăt acestei percepții inacceptabile. Dacă evenimentul, în mod aparent cauzal, are valoare de pierdere, acest lucru se
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
încercarea de a pune capăt acestei percepții inacceptabile. Dacă evenimentul, în mod aparent cauzal, are valoare de pierdere, acest lucru se întâmplă mai ales datorită efectului de repetare a amenințării de pierdere narcisiacă. Subiacent aceste vulnerabilități relaționale, vulnerabilitatea identitară exprimă fragilitatea fundamentelor narcisiace. Numeroși autori au insistat asupra acestei fragilități (Laufer și Laufer, 1989, Alleon și Morvan, 1995, Carbone și Gino, 1995), dar singurul care a pus cel mai bine în lumină această dimensiune este Jeammet și școala sa, în studiul
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
evenimentul, în mod aparent cauzal, are valoare de pierdere, acest lucru se întâmplă mai ales datorită efectului de repetare a amenințării de pierdere narcisiacă. Subiacent aceste vulnerabilități relaționale, vulnerabilitatea identitară exprimă fragilitatea fundamentelor narcisiace. Numeroși autori au insistat asupra acestei fragilități (Laufer și Laufer, 1989, Alleon și Morvan, 1995, Carbone și Gino, 1995), dar singurul care a pus cel mai bine în lumină această dimensiune este Jeammet și școala sa, în studiul multicentric din 1994. Această fragilitate narcisiacă, ale cărei manifestări
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
au insistat asupra acestei fragilități (Laufer și Laufer, 1989, Alleon și Morvan, 1995, Carbone și Gino, 1995), dar singurul care a pus cel mai bine în lumină această dimensiune este Jeammet și școala sa, în studiul multicentric din 1994. Această fragilitate narcisiacă, ale cărei manifestări le regăsim pe parcursul deteriorărilor cadrului copilăriei mici copilării (fie în registrul abandonului cu antecedente de multiple rupturi și separări, fie în registrul excesului cu relații precoce de tip simbiotic), nu permite constituirea limitelor asiguratoare sinelui și
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
total: 2 × 8 = 16 puncte. Total punctaj: 84 + 16 = 100 de puncte (nota 10). 1. Metafora, sloganul pedagogic, „miturile” reprezintă: a) semne ale proceselor de maturizare a limbajului pedagogic; b) fenomene normale, de evoluție epistemică a pedagogiei; c) indicii de fragilitate epistemologică a pedagogiei; d) dovezi ale creativității cercetătorilor din câmpul pedagogiei. 2. Programa școlară se definește în jurul: a) tematicii și bibliografiei unei discipline; b) activităților de învățare propuse pentru o materie școlară; c) obiectivelor cadru și de referință ale unei
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
una; ocaziile de neplăcere, de suferințe și necazuri sunt prea numeroase ca să mai sporim și noi tragismul existenței prin nepricepere, incompetență ori prin ignorarea a ceea ce trebuie făcut. Într-o lume fără măreție, fără noblețe, copleșită de meschinărie, marcată de fragilitate și de efemeritate, în fața numeroaselor supărări și a nenumăratelor ocazii de suferințe fizice și psihice, atunci când trebuie să suporți apăsarea socialului și preponderența colectivului încă de la cea mai fragedă vârstă, filosofia aduce șansa unei mântuiri, oferă o medicație eficace. Este
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
materia elaborează, atomii cugetă. Și aceste procese complexe iau naștere sub învelișul unei ființe reductibile la numele ei. Identitatea unui filosof coincide foarte exact cu fiziologia, cu biologia, cu anatomia lui. Ce știm despre acest trup filosofic? Starea lui precară, fragilitatea lui, faptul că nu a cunoscut niciodată în viața lui ceea ce Nietzsche numește Marea Sănătate. Bolnav, plăpând, slăbănog, incapabil de excese care pot dăuna imediat carcasei sale de hidropic: dușmanii îi reproșează că nu și-a părăsit așternutul ani întregi
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
Augustus), precum și părți ale unui teatru: fusese regăsit orașul antic acoperit de noroaiele vulcanice ale Vezuviului. La 19 octombrie 1752, niște lucrători descoperă biblioteca lui Philodem, sub forma a 1838 de suluri de papirus imposibil de pus în valoare din cauza fragilității lor. Sunt regăsiți Horațiu, Ovidiu, Livius și Pliniu cel Bătrân, este confirmat Epicur... Și e descoperit Philodem. Procedeul lui Biaggio permite derularea cu mare atenție a papirusurilor. Partea nescrisă este unsă cu un lipici special permițând eliberarea foii, care se
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
-și va Întinde picioarele ca să dezmorțească oasele Pământului, nu va căsca și nu va da din labe la Întâmplare. Îți dai seama? Da, firește că-ți dai. Acum Înțeleg. E o chestiune de amoralitate geologică. Trebuie fotografiată siguranța utilă a fragilității noastre. Trebuie pândită ruleta cosmică a zilei exacte În care nu va funcționa iar mouse-ul computerului, Arhimede Îl va Învinge pe Shakespeare, iar omenirea Își va pipăi, deconcertată, buzunarele, să vadă dacă are mărunțiș pentru barcagiu. Trebuie să fotografieze nu
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
burgheză are ca principale preocupări banii și... sexul. În ciuda unei pudori (ipocrite) și a unei sobrietăți (afișate) a moravurilor, în ciuda rigorilor impuse de normele sociale, zbenguielile erotice zgâlțâie instituția căsătoriei, erijată în temelie oficială a ansamblului social, și aduc dovada fragilității ei. Dorința fizică se strecoară acolo unde se credea că ordinea economică eradicase totul și-și impusese domnia absolută. Neprevăzutul trupului vine să clatine solidul edificiu conjugal și, luat cu asalt, acesta își dezvăluie crăpăturile, fără să se dărâme totuși
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
spectacolului, el se află într-un raport de supraveghere care îl face să intervină de mai multe ori în timpul reprezentației. Supravegherea sa, nicidecum distantă, este atentă și experimentală. Gata să acționeze, marchizul rămâne acolo, pe margine, fascinat de sentimentul de fragilitate pe care i-l procură acest spectacol realizat cu niște interpreți atât de imprevizibili. Este primul dispozitiv al supravegherii. Weiss îl va dubla, căci, sub protecția șefului închisorii, o seamă de spectatori, așezați în spatele gratiilor, ca în spectacolul lui Peter
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
lipești urechea de pereți, nici să asculți în spatele ușii, unde totul se aude fără efort și chiar și fără o intenție anume. Guy-Claude François, Radu Boruzescu și mulți alți scenografi au privilegiat transparența pentru a sublinia, pe de o parte, fragilitatea interioarelor și, pe de altă parte, pentru a exploata atracția perversă a supravegherii. Să ne mărginim la un singur exemplu: Livada de vișini pusă în scenă de Stéphane Braunschweig în 1992. Pornind de la convingerea că intimitatea este imposibilă și că
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
Lipiciul permite legarea a două elemente separate. Acțiunea de a lipi simbolizează, prin urmare, nevoia de unire. Acțiunea contrară (a dezlipi) reprezintă dorința ori frica de separare. Din acest motiv, aluzia onirică la lipici dezvăluie adesea o fisură, adică o fragilitate ce necesită intervenția unui al treilea element. Pe de altă parte, într-o interpretare negativă, lipiciul evocă împotmolirea în situații dificile. Subiectul este învăluit în lucruri nespuse, în minciuni, în contradicțiile sale. Lipiciul exprimă și privarea de libertate ori sancțiunea
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
sexuală certă. Figurează penetrarea: piciorul (falus) care intră în pantof (vagin). Polaritatea picioarelor este adesea semnificativă: piciorul drept este activ, voluntar și pozitiv; piciorul stâng, slab și negativ («a porni cu stângulă). În alcătuirea piciorului, călcâiul are o semnificație de fragilitate și de vulnerabilitate. Imortalizat de mitul grec, revelează unicul punct slab al bravului Achile. Istoria ne spune că și un erou are slăbiciunile sale. Călcâiul îi amintește omului de necesitatea de a rămâne umil și conștient de limitele sale, de
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
neascuțit (2); osteneală (2); portret (2); studiu (2); verde (2); ajutor; albastru; alfabet; amintire; amîndoi; arhitectura; avionul; băț; birou; caiete; carnet; carte; cerneală; coală; color; colora; compunere; copilărie; creație; culori; cult; cursuri; curte; desena; desenez; destin; examen; exersare; foi; folositor; fragilitate; gînduri; grafic; grafit; greșeală; N.B.; indiferență; inscripție; inteligență; iscusință; învățare; învățat; lame; lemne; lumînare; lung; magie; manevră; manuscris; marchează; neagră; neplăcere; nou; operă; papetărie; peniță; pictor; plumb; poezii; portocaliu; preferat; publicație; rupe; scară; scheme; a scris; soartă; stih; student; studenție
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
amprentă; aparține; apucare; arătare; articulație; articulații; atinge; a atinge; băgăcios; băț; bun; buton; cale; carne; componentă a mîinii; corp uman; cules; cuțit; degete; deosebit; dexteritate; direcția; doare; douăzeci; dulap; element; falanga; faptă; fiecare parte a corpului e importantă; flexibilitate; folositor; fragilitate; galben; gesticulare; index; indicație; inele; încredere; îndemn; jignire; legămînt; lucru; mama; mădular; medicină; membru inferior; mireasă; mișcare; mîini; de la mînă; mîngîiere; mîță; muget; mustrare; nară; nas; neimportant; nepăsare; nimic; nod de vindecare; număr; obiect; orală; organ; pară; parte a mîinii
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]