1,246 matches
-
1224, Cinul Franciscan era bine închegat. Sfântul întemeietor, luminat de Dumnezeu, hotărâse ca toți călugării săi să se îndeletnicească cu viața de rugăciune și de muncă apostolică. Pentru a putea pregăti mai bine la predicarea cuvântului Evangheliei pe fiii săi Franciscani, a introdus în cin casele de studii, în care se învăța teologia și celelalte științe sacre. Sfântul Anton a fost ales, de însuși Sfântul Francisc, ca să învețe teologia pe ceilalți călugări din mănăstirea din Bologna (Italia), unde a demonstrat că
Anton de Padova () [Corola-website/Science/298325_a_299654]
-
pe ceilalți călugări din mănăstirea din Bologna (Italia), unde a demonstrat că este vrednic de titlul de Doctor în teologie ce avea să i-l dea obștea. După ceva vreme trecu în Franța ca superior al mănăstirilor din partea de miazăzi. Franciscanii descălecaseră în Franța încă din 1217. În acest loc n-a încetat Anton însă a predica. Căile pe care umbla el erau tot atâtea raze de lumină, pentru că-i lumina pe cei neștiutori, îi mângâia pe cei întristați, aducea la
Anton de Padova () [Corola-website/Science/298325_a_299654]
-
aici, însă aceasta avea să se întâmple numai după un an. Cum a petrecut anul cel din urmă al vieții sale acest harnic slujitor al lui Dumnezeu, e cu neputință de spus, atât de zelos și harnic a fost. Mănăstirea Franciscanilor, ziși și Conventuali, din Padova datează și ea tot de atunci. Preocuparea lui de predilecție a fost însă predicarea cuvântului Domnului. Predica într-o limbă și era înțeles de toate națiile. Cuvântările lui, deși rostite cu glas obișnuit, se auzeau
Anton de Padova () [Corola-website/Science/298325_a_299654]
-
ce Sfântul Anton l-a făcut sufletelor prin predicare, căci deschizându-se sicriul i s-a găsit limba vie și frumoasă ca și la un om viu, pe când restul trupului era cenușă. Sfântul Bonaventura, pe atunci superiorul general al cinului Franciscan, era de față și sărutând-o, zise: "O, limbă binecuvântată, care ai lăudat pururea pe Dumnezeu și ai făcut ca și alții să-l mărească, acum se vede, cât de vrednic a fost în fața lui Dumnezeu". Și tot atunci a
Anton de Padova () [Corola-website/Science/298325_a_299654]
-
cu ușurință scrisoarea și, în același timp, îi căzură la picioare, din haina Sfântului, 3000 de scuzi mexicani. Deschise scrisoarea și află răspunsul dorit, precum și lămuriri privitoare la bani. Negustorul îi mai spunea că îi trimitea răspunsul tot prin călugărul franciscan care îi adusese scrisoarea... Cine era acel călugăr? Desigur, Sfântul Anton. Dumnezeu e minunat în sfinții săi. E de prisos să mai înșirăm și alte fapte. Sfântul Anton a iubit într-un chip deosebit pe cei săraci și, din dragoste
Anton de Padova () [Corola-website/Science/298325_a_299654]
-
anul 1241 a avut loc distrugerea de către tătari a orașului Siret și a castelului teuton. În 1326 este menționată existența la Siret a unei mănăstiri franciscane cu hramul Trupul Domnului, în care sunt înmormântați probabil în același an doi călugări franciscani polonezi uciși de lituanieni. În 1334, într-o corespondență a călugărilor franciscani este amintită o mănăstire a acestora situată în orașul Siret (Civitas Sereth). Prima atestare documentara a localității Siret datează din anul 1339, în portulanul lui Angelio Dulcert. Conform
Siret () [Corola-website/Science/297082_a_298411]
-
a castelului teuton. În 1326 este menționată existența la Siret a unei mănăstiri franciscane cu hramul Trupul Domnului, în care sunt înmormântați probabil în același an doi călugări franciscani polonezi uciși de lituanieni. În 1334, într-o corespondență a călugărilor franciscani este amintită o mănăstire a acestora situată în orașul Siret (Civitas Sereth). Prima atestare documentara a localității Siret datează din anul 1339, în portulanul lui Angelio Dulcert. Conform altor surse istorice 15 iunie 1340 este dată primei atestări documentare a
Siret () [Corola-website/Science/297082_a_298411]
-
Cetatea este reconstruită în forma actuală între anii 1714-1716 sub conducerea generalului imperial contele Stephan Steinwille, eveniment atestat și de inscripția în piatră așezată deasupra porții de intrare a cetății. </br> La Șumuleu din anul 1630 a funcționat un gimnaziu franciscan, iar din anul 1676 tipografia călugărului franciscan Johannes Caioni (Căianu).</br> În conscripția din 1643 figurează 44 capi de familii, 108 persoane, 25 nume de familii. Primele comunități profesionale s-au format după anul 1649, breasla cizmarilor fiind consemnată în
Miercurea Ciuc () [Corola-website/Science/297101_a_298430]
-
anii 1714-1716 sub conducerea generalului imperial contele Stephan Steinwille, eveniment atestat și de inscripția în piatră așezată deasupra porții de intrare a cetății. </br> La Șumuleu din anul 1630 a funcționat un gimnaziu franciscan, iar din anul 1676 tipografia călugărului franciscan Johannes Caioni (Căianu).</br> În conscripția din 1643 figurează 44 capi de familii, 108 persoane, 25 nume de familii. Primele comunități profesionale s-au format după anul 1649, breasla cizmarilor fiind consemnată în scrisoarea de privilegii emisă de Sigismund Rákóczi
Miercurea Ciuc () [Corola-website/Science/297101_a_298430]
-
decembrie 1691. Odată cu armatele imperiale s-au așezat în Sibiu călugării iezuiți, care au obținut poziții importante în istoria orașului. La început slujbele religioase catolice se oficiau în Hala Croitorilor din Piața Mare. După iezuiți au venit în oraș călugării franciscani care au preluat fosta biserică minorită (1716) și călugărițele ursuline care au preluat fosta biserică dominicană (1728). Călugărițele ursuline au refăcut biserica în perioada 1728-1733, în stil baroc. La 12 iulie 1733 călugărițele ursuline sosite de la Pojon (azi Bratislava) au
Biserica ursulinelor din Sibiu () [Corola-website/Science/317092_a_318421]
-
adaugă ficțiunii. Publicat mai întâi în limba italiană în 1980, cu titlul "Il nome della rosa" (""), traducerea în limba română a apărut 1984. Cartea a primit "Premiul pentru cea mai bună carte a anului" și Premiul Strega în 1981. Călugărul franciscan William de Baskerville ajunge într-o mănăstire în care s-a comis o crimă. El este însoțit de Adso din Melk, numit astfel după mănăstirea benedictină Stift Melk, unde a făcut primii pași în profesia de călugăr. Pe măsură ce povestirea evoluează
Numele trandafirului () [Corola-website/Science/317768_a_319097]
-
la baza tuturor lucrurilor (metodă folosită de William de Baskerville în romanul său). Cartea descrie viața monastică din secolul al XIV-lea. Acțiunea se petrece într-o abație benedictină în vremea controversei asupra subiectului sărăcia apostolică dintre ordinele catolice ale franciscanilor și dominicanilor . Grupul numit Spirituali ura bogăția, generând grupurilor eretice numite apostolici sau dulcinieni. Cartea evidențiază această tensiune care există în creștinism în epoca medievală: spiritualii, o fracțiune din cadrul ordinului franciscan, cereau ca biserica să renunțe la întreaga sa avere
Numele trandafirului () [Corola-website/Science/317768_a_319097]
-
controversei asupra subiectului sărăcia apostolică dintre ordinele catolice ale franciscanilor și dominicanilor . Grupul numit Spirituali ura bogăția, generând grupurilor eretice numite apostolici sau dulcinieni. Cartea evidențiază această tensiune care există în creștinism în epoca medievală: spiritualii, o fracțiune din cadrul ordinului franciscan, cereau ca biserica să renunțe la întreaga sa avere, iar unele secte eretice au început să îi ucidă pe cei bogați, în timp ce majoritatea franciscanilor și clerului au interpretat Scriptura în sens principiului iubirii aproapelui. O parte dintre personaje, cum sunt
Numele trandafirului () [Corola-website/Science/317768_a_319097]
-
Cartea evidențiază această tensiune care există în creștinism în epoca medievală: spiritualii, o fracțiune din cadrul ordinului franciscan, cereau ca biserica să renunțe la întreaga sa avere, iar unele secte eretice au început să îi ucidă pe cei bogați, în timp ce majoritatea franciscanilor și clerului au interpretat Scriptura în sens principiului iubirii aproapelui. O parte dintre personaje, cum sunt inchizitorul Bernard Gui, Ubertino de Casale și minoritul Michael de Cesena, sunt figuri istorice, deși caracterizările lor, făcute în roman, nu sunt întotdeauna corecte
Numele trandafirului () [Corola-website/Science/317768_a_319097]
-
de sărăcie și castitate ca reacție la corupția crescândă din sânul Bisericii. Ordinul cistercian, fondat prin anul 1115, era și mai sever, călugării rugându-se încontinuu și făcând munci agricole. Sfântul Francisc de Assisi a fondat, în anul 1206, Ordinul franciscanilor, iar Papa, în încercarea de a-și spori puterea și influența, a fondat, în anul 1216, Ordinul dominicanilor . Mănăstirile ofereau adăpost drumeților și pelerinilor. Tot acolo se purta de grijă săracilor și bolnavilor, se spuneau rugăciuni pentru sufletele lor, li
Istoria creștinismului () [Corola-website/Science/318062_a_319391]
-
i ("OFMConv" sau "OMinConv") sau Frații Minori Conventuali aparțin Ordinului Franciscan fondat de sfanțul Francisc de Assisi în anul 1209 și reprezintă în baza unor motivații cât se poate de obiective ramură cea mai veche a familiei franciscane. Numele de „conventuali” (sau „frați ai comunității”) a fost adăugat încă din primele
Minoriți () [Corola-website/Science/319236_a_320565]
-
la fraternitate, la viață comunitară, din latinescul „cum-venire", mai exact „a se adună” împreună, a împărtăși același stil de viață. Ordinul Fraților Minori Conventuali este una din cele trei ramuri principale ale ordinelor monastice franciscane. i sunt cunoscuți și drept "franciscani negri", de la rasă călugăreasca de culoare neagră (spre deosebire de cea de culoare maro, a franciscanilor obișnuiți). În România sunt răspândiți cu precădere în Moldova. Sediul provinciei române a minoriților "Sf. Iosif" se află în orașul Bacău, iar centrul de pregătire a
Minoriți () [Corola-website/Science/319236_a_320565]
-
a împărtăși același stil de viață. Ordinul Fraților Minori Conventuali este una din cele trei ramuri principale ale ordinelor monastice franciscane. i sunt cunoscuți și drept "franciscani negri", de la rasă călugăreasca de culoare neagră (spre deosebire de cea de culoare maro, a franciscanilor obișnuiți). În România sunt răspândiți cu precădere în Moldova. Sediul provinciei române a minoriților "Sf. Iosif" se află în orașul Bacău, iar centrul de pregătire a viitorilor frați preoți este în orașul Român unde se află de asemenea și Liceul
Minoriți () [Corola-website/Science/319236_a_320565]
-
obișnuiți). În România sunt răspândiți cu precădere în Moldova. Sediul provinciei române a minoriților "Sf. Iosif" se află în orașul Bacău, iar centrul de pregătire a viitorilor frați preoți este în orașul Român unde se află de asemenea și Liceul Franciscan "Sf. Francisc de Assisi". Actualmente, Ministrul Provincial al Provinciei Franciscane Conventuale "Sf. Iosif" este Petrișor Teofil ales în luna februarie 2016 pentru un mandat de 4 ani. Frații franciscani sunt răspândiți mai în toată lumea pentru a evangheliza oamenii și al
Minoriți () [Corola-website/Science/319236_a_320565]
-
este în orașul Român unde se află de asemenea și Liceul Franciscan "Sf. Francisc de Assisi". Actualmente, Ministrul Provincial al Provinciei Franciscane Conventuale "Sf. Iosif" este Petrișor Teofil ales în luna februarie 2016 pentru un mandat de 4 ani. Frații franciscani sunt răspândiți mai în toată lumea pentru a evangheliza oamenii și al face cunoscut pe Cristos, Fiul lui Dumnezeu. Haină franciscana: culoare și semnificație Înainte de a face o prezentare mai detaliată asupra culorii și semnificației hainei franciscane ne-am gândit să
Minoriți () [Corola-website/Science/319236_a_320565]
-
IX 21: FF 355): Cingolul "După cum am amintit deja, alături de tunica și capuciul din care este făcută, haină franciscana cuprinde și o cingătoare, un cingol din lână albă cu trei noduri, ce constituie un element specific al hainei religioase a franciscanilor." "Cronicarii atestă faptul că frații aveau obiceiul să îmbrace haină franciscana, tunica și capuciul, încingându-se la brâu cu o funie (cingolul) și tocmai din acest motiv, în Franța, franciscanii au fost numiți și „leș cordeliers” (până la revoluția franceză)." "Dacă
Minoriți () [Corola-website/Science/319236_a_320565]
-
noduri, ce constituie un element specific al hainei religioase a franciscanilor." "Cronicarii atestă faptul că frații aveau obiceiul să îmbrace haină franciscana, tunica și capuciul, încingându-se la brâu cu o funie (cingolul) și tocmai din acest motiv, în Franța, franciscanii au fost numiți și „leș cordeliers” (până la revoluția franceză)." "Dacă la început era pur și simplu o „funie înnodata” fără un numar anume de noduri, nu după mult timp acestea au fost reduse la un numar fix de trei, așa cum
Minoriți () [Corola-website/Science/319236_a_320565]
-
culoare gri-cenușie a hainei, transmite prin ea însăși ideea de pocăința, de convertire care trebuie să caracterizeze viața de fiecare zi a fraților, după modelul sfanțului lor fondator. Reprezentările cele mai vechi ale fraților atestă culoare gri-cenușie ca fiind tipică franciscanilor de la începuturi, „frații comunității” sau conventuali, astfel încât în țările de limbă engleză Frații Minori Conventuali erau și sunt inca numiți greyfriars (frații în gri). Vicisitudinile istorice Istoria însă avea să îi pună pe frați la încercare. O încercare destul de grea
Minoriți () [Corola-website/Science/319236_a_320565]
-
bibliotecilor din Miercurea-Ciuc se leagă de Șumuleu-Ciuc. Biblioteca Mănăstirii Franciscane de la Șumuleu-Ciuc, bibliotecă ecleziastică catolică din Transilvania, reprezentativă pentru cultura scrisă din Secuime, datează din secolul al XV-lea. Altă bibliotecă locală cu tradiție este cea a școlii înființate de franciscani pe lângă mănăstire, Gimnaziul Romano-Catolic de la Șumuleu-Ciuc, despre cărțile căreia deținem însemnări din anul 1630. Colecțiile mai noi ale acestor biblioteci, cu precădere cele datând din secolele XIX-XX, au fost incluse în anul 1978 în fondul bibliotecii județene. Primele inițiative de
Biblioteca Județeană Kájoni János () [Corola-website/Science/315172_a_316501]
-
a vrut să interpreteze profeția în favoarea lui Fredric al II-lea, el fiind desemnat ca împăratul ultimei stăpâniri, prin aceasta încercând să justifice o nouă cruciadă. Dar dorința de pace, de colaborare între oameni era mai puternică. Sub influența curentului franciscan, curent pacifist prin excelență, s-a răspândit repede crdința în conviețuirea cu musulmanii, care este posibilă și permisă, ei putând fi convertiți pe cale pașnică, atrași la comunitatea creștină cu răbdare și perseverență, cauzele de ordin religios nedând dreptul să ucizi
Cruciada a șasea () [Corola-website/Science/318575_a_319904]