34,387 matches
-
TOAMNĂ Autor: Doina Bezea Publicat în: Ediția nr. 2087 din 17 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Toamna-ntoarse obrazul de prin cetini, arsă, palmele-i de humă cară-n brațe mirii umbrele-i de aur strâng pământu-n coasă ceruind sub frunze moartea-n cartea firii. Munți-și pun năframa coaptelor fecioare ascunzând năvodul gerului prin spini flori de colț nuntesc peste-a toamnei zare adunând în scorburi colbul din ruini. Blând, izvorul șterge umbra vechi-i coase rătăcind prin suflet ca
CÂNTEC DE TOAMNĂ de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2087 din 17 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380094_a_381423]
-
Acasă > Versuri > Visare > RĂMÂI Autor: Florina Emilia Pincotan Publicat în: Ediția nr. 2034 din 26 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Rămâi! E noaptea tristă Fără ține, Privighetorile jelesc Pe ramul de cireș . Își pleacă pomii. Frunză rătăcita, Iar noaptea vine Lăcrimând a dor . Rămâi ! Pustiu, e drumul Fără ține, Iar cerul Își va pierde din Azur . Condorul își va plânge Aripa rănită, Iar zorii vor veni Târzii și fără rost . Referință Bibliografica: Rămâi / Florina Emilia Pincotan
RAMAI de FLORINA EMILIA PINCOTAN în ediţia nr. 2034 din 26 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380113_a_381442]
-
Maiorescu, într-o scrisoare trimisă Emiliei Hempel, sora să. ”Emilia dragă, în Biserică Sf. Gheorghe nou, cosciugul deschis al lui Mihai Eminescu era încins cu crengi de tei, în amintirea poesiilor lui parfumate cu flori de tei. Am rupt o frunză de la cosciug și pentru tine și ți-o trimit aici. Sub bandă primești și un număr din «Constituționalul» cu descrierea îngropării. Articolul e de Caragiali. Când am însoțit pe jos, cu capetele goale, pe Eminescu, de la biserica pe bulevard, până la
EMINESCU DEVINE LUCEAFĂR de MIRON IOAN în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380106_a_381435]
-
-n ape negre Și izbite printre maluri. Și sperând prin așteptare Alerga-voi de nebună, Pe sub mari și zări de ceață Și prin nopți fără de lună. Și căta-voi doru-n codru Și în taina-i fără freamăt, Stârnind lacrime de frunze Și suspine cu-al meu geamăt. Când mă voi sfârși-n cătare Pe sub codrul desfrunzit, Anotimpuri s-or așterne Peste sufletu-mi ranit. , Referință Bibliografică: DE-AI FI FOST / Angela Mihai : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2025, Anul VI
DE-AI FI FOST de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 2025 din 17 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380140_a_381469]
-
vecinul nu obișnuia să vină noapte... XII. NOAH 7, de Boris Mehr , publicat în Ediția nr. 2140 din 09 noiembrie 2016. Noah 7 Numărat, judecat, pedepsit, Înot pe spate, voios, O durere din adânc, ... Din care adânc? Nu suntem oare, frunze Sau trestii gânditoare? Adânc este doar Oceanul, Spun, „quia absurdum est” , Un protest, dar ce folos? Mă apropii de mal, Doamne ce nuferi, ce nalbe? Plutim de la un mal la altul. Citește mai mult Noah 7Numărat, judecat, pedepsit,Înot pe
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379987_a_381316]
-
privesc nepăsător,iar viața mea se scurge-ncet,am fost și sunt poet.Poeții nu sunt judecați,în legea lor sunt împărați,... XXIII. OCTOMBRE, de Boris Mehr , publicat în Ediția nr. 1760 din 26 octombrie 2015. Octombre Cad frunți și frunze, țarul a murit, Poeții mor și ei în octombre, Ulise bântuie în aceeași lună, Sus - zăpada, jos - sticle sparte, Ajutor de călău se găsește, Dumnezeu nu va fi om niciodată, Bătrânul dictator mergea călare pe tancuri, Mirosea ciudat a urină
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379987_a_381316]
-
mic îl chema Nabucodonosor, el a descoperit America, în biblioteca din Alexandria Se mai găsesc copii îngălbenite, ba chiar și piciorul unui cavaler, De atunci, anual se acordă unor oameni de seamă Ordinul Piciorului, ... Citește mai mult OctombreCad frunți și frunze, țarul a murit,Poeții mor și ei în octombre,Ulise bântuie în aceeași lună,Sus - zăpada, jos - sticle sparte,Ajutor de călău se găsește,Dumnezeu nu va fi om niciodată,Bătrânul dictator mergea călare pe tancuri,Mirosea ciudat a urină
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379987_a_381316]
-
ciuntit. Cum va mai plânge ploaia? știind că eu, pe-o toamnă, m-am scuturat de oase și-am îmbrăcat un lut, sub ce ciulini de cruce mi-or bea cărări din cană, și-or sângera amurguri sub dor de frunze mut? Autor Doina Bezea Referință Bibliografică: ÎNCĂ, NU ȘTIU! Doina Bezea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2025, Anul VI, 17 iulie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Doina Bezea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
ÎNCĂ, NU ȘTIU! de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2025 din 17 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380151_a_381480]
-
întodeauna va exista un șarpe)a îmbiat-o pe Eva, spre bucuria Domnului, aceasta a gustat din măr, apoi a mușcat și Adam. Din această clipă lucrurile se schimbă total, cei doi văd că sunt diferiți, își acoperă goliciunile cu frunze de lipan, se descoperă că sunt de sexe diferite. Dumnezeu îi izgonește din rai cu porunca, să stăpânească pământul și să se înmulțească. Odată ce au gustat din măr, a apărut atracția dintre cei doi. Eva nu a greșit, când a
DRACU* NU ESTE AȘA DE NEGRU X de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2114 din 14 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380087_a_381416]
-
apă flori plutesc, Pe pietre ce le scurma, În lungul văii mă poftesc Să văd cine le-adună. Și unde râul s-odihnește Din drumul său perpetuu, E-o salcie, tronând regeste, Prelung, umbrind un spectru. Cu mâinile-i de frunze, -ntinse, Pe plapuma-nflorată, Atinge florile învinse, Cu viața mult scurtata. Ea zice-un cântec de iubire Pe-a lor amărăciune... Și-aud, din locu-mi de umbrire, Finală rugăciune... Domnită dulce și naivă Nimic nu bănuiește, Ca aeru-i verzui, de
CORINA LUCIA COSTEA [Corola-blog/BlogPost/379995_a_381324]
-
Precum pe apă flori plutesc,Pe pietre ce le scurma,În lungul văii mă poftescSă văd cine le-adună.Și unde râul s-odihneșteDin drumul său perpetuu,E-o salcie, tronând regeste,Prelung, umbrind un spectru.Cu mâinile-i de frunze, -ntinse,Pe plapuma-nflorată,Atinge florile învinse,Cu viața mult scurtată.Ea zice-un cântec de iubirePe-a lor amărăciune... Și-aud, din locu-mi de umbrire,Finala rugăciune...Domnită dulce și naivăNimic nu bănuiește,Ca aeru-i verzui, de diva,În
CORINA LUCIA COSTEA [Corola-blog/BlogPost/379995_a_381324]
-
a gândului îngemănare, Suflet îngenunchează, să prețuiască Spiritul poetic ce în veci nu moare. La doi ani de la trecere în veșnicie: Fie-i memoria păstrată! 16.04.2016 Autor Maria Filipoiu CUNUNĂ DE LACRIMI - In memoriam Nina Cassian - Se ofilește frunza-n copacul vieții, Când rădăcina nu poate să-l hrănească. Orfani de mamă vor fi de-acum, poeții, Că sufletul Ei plecat-a să renască! O ploaie de stele se revarsă-n ape, Când sufletu-i stingher se înalță la
IN MEMORIAM, NINA CASSIAN de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1933 din 16 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380160_a_381489]
-
de mister! Cunună de lacrimi îi împletesc și eu, Măicuței ce-mi scria gândurile sale. Dar când încerc să o așez pe capul său, Se transformă-n vin de Sărbători Pascale. Vinul de lacrimi îl torn la rădăcina Copacului cu frunze îngălbenite. Din frunze ruginii încerc să scriu NINA. Dar vântul le duce în zări nesfârșite. Furtună de lacrimi din Cer se pornește, Să ude copacul cu veștede ramuri. De mană cerească se-nalță și crește... În El să cuprindă cât
IN MEMORIAM, NINA CASSIAN de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1933 din 16 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380160_a_381489]
-
de lacrimi îi împletesc și eu, Măicuței ce-mi scria gândurile sale. Dar când încerc să o așez pe capul său, Se transformă-n vin de Sărbători Pascale. Vinul de lacrimi îl torn la rădăcina Copacului cu frunze îngălbenite. Din frunze ruginii încerc să scriu NINA. Dar vântul le duce în zări nesfârșite. Furtună de lacrimi din Cer se pornește, Să ude copacul cu veștede ramuri. De mană cerească se-nalță și crește... În El să cuprindă cât mai multe neamuri
IN MEMORIAM, NINA CASSIAN de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1933 din 16 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380160_a_381489]
-
interpreta realitatea românească dincolo de granițe. M-am blocat cu totul. Citeam fiecare număr din „Cuvântul românesc“, de câte 3 ori, mă impresiona și rubrica religioasă pe care o semna părintele Dumitru Ichim. Așa, am decis să mă îndrept spre țara frunzei de arțar. Țin minte ca astăzi prima manifestare culturală la care am participat la Câmpul Românesc, când se omagia unirea Basarabiei cu România. Norocul meu fusese că am întâlnit la biserică un român care avea mașină. El m-a dus
INTERVIU CU DOMNUL DUMITRU RĂCHITAN, PREŞEDINTELE ASOCIAŢIEI CULTURALE ROMÂNE DIN HAMILTON, CANADA de ANCA SÎRGHIE în ediţia nr. 2050 din 11 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380136_a_381465]
-
se ținea de ea un alt tânăr din satul Pîțîligeni, de care-i plăcea tare mult. Acesta poate și că era primul flăcău pe care-l cunoscuse mai bine, de pe când în pieptul său inima începuse să-i freamăte, precum frunza pe ramul unui copăcel tânăr, sub adierea vântului șăgalnic de primăvară. Așa-i tremura și ei sufletul tânăr la apropierea vreunui feciorel chipeș și îndrăzneț, care să-i adreseze vreo vorbă plină de înțelesuri, numai de ei pricepută. Poate că
CARTE BIOGRAFICA A RENUMITEI SOLISTE DE MUZICA POPULARA MARIA LOGA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380178_a_381507]
-
chiar așa? Procesele chimice și substanțele folosite nu sunt aceleași și pe pămât și în spațiu? În fond, ochii sunt la fel și au cam acelaș rol. De ce africanul se uită la pământ și îi spune.........., egipteanul...., arabul......., asiaticul......., nordicul ? Frunza copacului este aceeași, apa la fel, nu e apă arăbească și apă asiatică....., Toți au sănge roșu ( mă rog, pentru unii proști, e chiar albastru), au inimă, picioare, măini, sunt femei și bărbați. Unii mai deștepți, alții mai puțin. Chiar
CIVILIZAŢIA PIETREI TOPITE de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1860 din 03 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380184_a_381513]
-
Acasa > Strofe > Introspectie > DOINA PRIMULUI AMIN Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1679 din 06 august 2015 Toate Articolele Autorului de-acum mi-oi face codrul casă acoperiș cu frunză deasă perdele fie-mi numai norii și muc de de lumânare zorii iar larmă fie ciripitul orlogiu însuși infinitul cărarea mea să fie vântul și numai foșnete cuvântul a Celui toate știutor și gazdă când mi-o fi să mor
DOINA PRIMULUI AMIN de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380190_a_381519]
-
fie ciripitul orlogiu însuși infinitul cărarea mea să fie vântul și numai foșnete cuvântul a Celui toate știutor și gazdă când mi-o fi să mor cu privegheri de paparude pe năsălii de vreascuri ude și un prohod de licurici frunze lințoliu și furnici bocet boncăluit de cerbi iar lacrimi roua de prin ierbi când mă vor scrie în lumină copaci pe scoartă cu rășină și-n veșnicia de senin șopțiți-mi primul meu amin *** Referință Bibliografică: doina primului Amin / Ovidiu Oana
DOINA PRIMULUI AMIN de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380190_a_381519]
-
mă uit în ochii tăi ... găsi-voi parcul cu ălei , parfumul florilor de tei ?... mai e pădurea cea de pini , să vin, de dor, să mă alini ? Am să mă uit în ochii tăi ... unde e toamnă aurie, castani cu frunzele făclie, unde pe noi voi căuta, să-mi spună ei sau...dumneata : Unde suntem, unde-am ajuns ? Să îmi trimită un raspuns ! Mara Emerraldi Referință Bibliografica: AM SĂ MĂ UIT ÎN OCHII TĂI ... / Mara Emerraldi : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
AM SA MA UIT IN OCHII TAI ... de MARA EMERRALDI în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380209_a_381538]
-
Acasa > Impact > Relatare > MUZA Autor: Mihaela Alexandra Rașcu Publicat în: Ediția nr. 1678 din 05 august 2015 Toate Articolele Autorului - Neața bună, dom’ pescar, cu cârligu’-n buzunar! - Mă Poetule, decât să stai și să tai frunză la câini, mai bine te-ai apuca de-o treabă! - Să stau pe baltă și s-aștept peștele ca mata? - Orice, Poetule, numai să pui mâna și tu pe ceva! - Aștept muza, dom’ pescar, dacă nu mă găsește acasă? - Caut
MUZA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380207_a_381536]
-
se clătină pe picioare în fața porții deschise, prin care se vedea un camion plin cu lemne, parcat la umbra viței de vie, condusă frumos deasupra terasei. Strugurii încă verzi își sclipeau ademenitor boabele lucioase în lumina care se strecura printre frunzele late. La cât de amețit de foame era, ar fi băgat în gură câteva boabe, oricât de acre ar fi fost. - Dă-mi o mână de ajutor la descărcat și tăiat lemnele, Poetule! Sunt în căutarea muzei, reuși să răspundă
MUZA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380207_a_381536]
-
pierdută-n zarea tinereții. Iar când trecut-au anii, ai coborât din cer LUCEAFĂRUL (tocmai când bătea de miezul nopții) legănat pe brațe de fecioară --crăiasa, ca un înger apărut din vis--. Dar, zdrobit de vreme, ai plecat prin foșnetul frunzelor uscate, lăsând aici povestea unui geniu. Sunt departe de tine! Dar te-apropii prin vălul de ceață, să sclipești feeric, tu-- LUCEAFĂR-- de zi și de noapte văpaie. Flori Gomboș**** Referință Bibliografică: POVESTEA UNUI GENIU / Florica Gomboș : Confluențe Literare, ISSN
POVESTEA UNUI GENIU de FLORICA GOMBOȘ în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380240_a_381569]
-
să aducă el, sticlele promise de Florin. Coborî, așeză cutia de carton și culese de pe jos sticlele rostogolite pe care, le așeză cu grijă la loc. Aplecându-se să le ia pe ultimele două, observă sub una dintre ele, o frunză, al cărei format îi păru cunoscut. O ridică. Nu se înșelase; era ceea ce li se arătase deseori la instruiri și de altfel, o găsise destul de des asupra celor reținuți la graniță - o frunză de canabis. Aruncă o privire mai atentă
SUB CERUL MUT de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380112_a_381441]
-
două, observă sub una dintre ele, o frunză, al cărei format îi păru cunoscut. O ridică. Nu se înșelase; era ceea ce li se arătase deseori la instruiri și de altfel, o găsise destul de des asupra celor reținuți la graniță - o frunză de canabis. Aruncă o privire mai atentă în beci. Într-un colț, zări un sac cu marginile răsucite ca să fie aerat. Părea plin cu plante uscate. Oftă și lăsând să-i cadă dintre degete, frunza pe care o recunoscuse cu
SUB CERUL MUT de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380112_a_381441]