25,640 matches
-
poate fi prea puțin spus, însă reacția personajului nostru nu e cea așteptată, egală cu cea a oricărui potențial participant într-o asemenea ipostază: ,,... o venit către mine în două picioare, încet... am tras dar nu o căzut! Nu puteam fugi de el din cauza lăstărișului ce mă împiedica. Descurcându-se mai bine ca mine, după câțiva metri m-o ajuns. Doar cu o singură labă m-o doborât sfâșiindu-mi mușchiul piciorului. Trântit jos o tăbărât peste mine...” în acest moment
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92668_a_93960]
-
-ul muzical „Actorii cântă”, proiect caritabil inițiat de Margareta Pâslaru, în care a fost implicat și Marius Manole, actorul mărturisește că: „Eu n-am crezut în viața mea că o să fiu în stare să cânt un cântec. De altfel, am fugit de doamna Margareta, cât am putut, până când n-am mai putut, pentru că a vrut să-mi demonstreze cu tot dinadinsul că pot cânta. Pe CD am melodiile: Eu și timpul și Pasiunea în duet cu doamna Rodica Mandache, care e
Marius Manole, omul comunicării și al muncii [Corola-blog/BlogPost/92779_a_94071]
-
filmul său Et Dieu... créa la femme (1956), alături de Brigitte Bardot, film în urma căruia tînărul actor a devenit cunoscut. Ulterior, presa începe să-l hărțuiască în legătură cu o presupusă relație între el și partenera sa din film, Brigitte Bardot, așa că Trintignant fuge pentru o perioadă în armată. Primul mare succes îl are cu rolul de pilot de curse auto în Un homme et une femme (1966), regia Claude Lelouch, zece ani mai tîrziu. Distribuirea în acest rol a fost oarecum ușoară dacă
Jean-Louis Trintignant revine pe platourile de filmare, după 14 ani [Corola-blog/BlogPost/98349_a_99641]
-
fost cel mai frumos lucru pe care l-am vâzut în viața mea. De asemenea, să-l întâlnesc pe Nelson Eddy, a avut un impact major aspura vieții mele. Eram la NBC, l-am văzut m-am întors și am fugit! Te blochezi când vezi oameni mari? Pe Maryl Streep dacă aș vedea-o probabil aș cădea în genunchi. Simt că nu-I reală. Și nici George Cooney nu e prea departe! Care a fost cel mai mare leadin man de la
Betty White, o perspectivă la 90 de ani de viaţă [Corola-blog/BlogPost/98493_a_99785]
-
Recomandări Firul poveștii l-am reluat Ca să fie continuat Basmul dulce ce-am legat. Vise multe colorate Din sertare adunate Doar pe buze răsfirate Toate un zâmbet și păstrate. Ritmic pasul îl grăbim Împreuna să fugim În pădurea Baciului Ca să ne-ntâlnim Muzica să-o iubim... Ne adunăm cu mic, cu mare Presărăm și un pic de soare, Bucurându-ne mai tare Că un an a mai trecut De când nu ne-am mai văzut. E prilej
PETRECE-TE LA MIORITMIC [Corola-blog/BlogPost/98547_a_99839]
-
12.13. Nimic. Luni, ora 13.34. Word goluț, șapte schițe, trei documente trântite în Trash. V-am mai spus, urăsc editorialele, cu precădere cele estivale. În august, până și inspirația ia o pauză, se urcă-n primul tren și fuge în țări străine. Nu știu voi cum rezistați marelui Pustiu din oraș, dar eu mă usuc pe picioare. Arunc cu blesteme în Tarnița și mor de ciudă că n-avem și noi, ardelenii, un fel de Balaton sau măcar o
Blesteme [Corola-blog/BlogPost/98579_a_99871]
-
de arhivă și interviuri inedite regizat de Bill Siegel. În Fuoristrada, un mecanic decide să devină femeie și, ca transgen, se căsătorește cu o româncă, Mariana. Timp de 10 ani, J. Jackie Baier a urmărit un elev lituanian care a fugit de acasă și s-a prostituat pe străzile Berlinului, dându-se drept față, în tulburătorul Julia, adus de la Veneția. Trei adolescenți caută o ieșire din lumea lor degenerata, în Sickfuckpeople (Cel mai bun documentar la Sarajevo și Raindance 2013), și
„Best of” la TIFF 2014. Povești multi-premiate în Supernova și What’s Up, Doc? [Corola-blog/BlogPost/98700_a_99992]
-
Acasa > Poezie > Afectiune > IUBIRE PASAGERĂ Autor: Nicolae Nistor Publicat în: Ediția nr. 1917 din 31 martie 2016 Toate Articolele Autorului Am fugit din locul unde păcatul nu doarme am împrumutat ciorapul stâng al unui rătăcit în fuga de a părăsi necunoscuta au mai trecut pe acolo tranvaie singuratice peronul cu fum de țigară doarme o stație de care o să uit vreodată Tagore
IUBIRE PASAGERĂ de NICOLAE NISTOR în ediţia nr. 1917 din 31 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381619_a_382948]
-
de ce văd în pasagere relații a doua zi biroul miros de cafea siguranța unui păcat trăit și plin de remușcări femei care nu ascund nimic știrile despre o ființă maltratată la o întâlnire nocturnă ce preț pentru supraviețiurea depravări am fugit din locul rutinei mele Tagore vorbește de Maya o liniște pe strada mea departe de rătăcitele peroane yuga-n yuga! Referință Bibliografică: IUBIRE PASAGERĂ / Nicolae Nistor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1917, Anul VI, 31 martie 2016. Drepturi de Autor
IUBIRE PASAGERĂ de NICOLAE NISTOR în ediţia nr. 1917 din 31 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381619_a_382948]
-
cu fragilitatea ta, însă am văzut că poți să zbori, chiar fără elanuri șoptite. Tu știi bine, când cerul este gol fără mine, nu te-ai rătăcit prin semnele cerului,de mine. Un salt mortal când ne pierdem, unul când fugim în umbre, altele când facem cu viața tumbe, și plasa nu știm unde-i, atunci eu aștept acolo jos, nevăzut de lume,prins în plasele puse de tine,când tu nu mai ai pe nimeni. Te-am pierdut din mâini
TU ȘTIAI SĂ ZBORI EU CONFECȚIONAM PLASE SALVATOARE de NICOLAE NISTOR în ediţia nr. 1902 din 16 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381620_a_382949]
-
cu zece ani mai mare îi făcuse și un copil. Rony-tatăl, la 23 de ani, student la chimie, ar fi trebuit să stea după gratii, dar norocul l-a ajutat. Cleptomanul de suflete, cleptoman... cleptoman a lăsat totul și a fugit la aeroport! I-am aruncat lucrurile personale pe scări. Mama nu a mai dat telefon la poliție. Și-a dat seama că nu știe ivrit! După câțva ani Rony a ajuns în Israel. Veștile despre el au sunat cam la
CLEPTOMANUL de BIANCA MARCOVICI în ediţia nr. 1923 din 06 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381603_a_382932]
-
deceniul dezastruos din cauza miopiei conducerii statului privatizat de Nicolae și Elena Ceaușescu. Ei intră în conflict și cu vestul și cu estul, care se răzbună. Vestul pe față, economic. KGB-ul, mai subtil, îl pune pe omul lor Pacepa să fugă în USA și să compromită România. În timpul ocupației serviciile secrete erau conduse de ruși. Pacepa pus de atunci pe orbita de KGB era 1978 adj. DIE. Vânat de toți, Ceaușescu nu mai înțelege lumea, nu mai poate evita dezastrul din
ISTORIA ROMÂNIEI LA LIMES, INTRE EST ŞI VEST de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381571_a_382900]
-
formă protest, de neputință și chiar de automutilare a celor, care nu mai văd luminița de la capătul tunelului. Numai cu ajutorul literaturii absurde mai pot fi înțeleși „Lunatecii lui Vinea” din București. Urmuz se sinucide la șosea, Ionesco și Tristán Tzara fug în absurd la Paris. Acest exotismul oriental a la El ingenioso hidalgo Don Quixote pune însă nolens volens la îndoială voința ortodoxiei moldo-valahe de a se adapta raționalității statale din occident, normelor și valorilor româno-catolice. Mai ales că vizita Fericitului
ISTORIA ROMÂNIEI LA LIMES, INTRE EST ŞI VEST de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381571_a_382900]
-
Autorului Nu! Nu știam cine ești! buzele tale au început să cânte inimii mele, ochii tăi au băut prima dată din nesfârșirea mea, degetele tale desenau conturul dragostei atingându-mi somnul, gândurile, inima. tălpile tale îmi rezemau glasul pașilor mei fugind de întuneric... nicio pasăre nu-mi vorbise despre tine! nicio îmbucătură de cer nu gustase vreodată din tăcerea ta! tremurai, îmblânzit de o pată de lumină vie, mică, incoloră. Nu! Nu știam cine ești! dar ți-am încredințat ție totul
SCRISOARE PENTRU DRAGOSTEA MEA de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2074 din 04 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381631_a_382960]
-
n-are Cu pașii ca pietrele de moară calci Și nu mă întrebi vreodată dacă doare... Și-as vrea să fiu câmp înrobit de maci, Petale muribunde în rug de soare Sau vânt ce bate seara prin copaci, Să pot fugi de tine, însingurare. Citește mai mult Însingurare, c-o haină grea mă-mbraci,Pe pieptu-mi ce trainică armură n-areCu pașii ca pietrele de moară calciși nu mă întrebi vreodată dacă doare...Și-as vrea să fiu câmp înrobit de
CRISTINA CREȚU [Corola-blog/BlogPost/381540_a_382869]
-
ce trainică armură n-areCu pașii ca pietrele de moară calciși nu mă întrebi vreodată dacă doare...Și-as vrea să fiu câmp înrobit de maci,Petale muribunde în rug de soareSau vânt ce bate seara prin copaci,Să pot fugi de tine, însingurare.... XXIV. PĂȘIM ÎN TOAMNĂ CA-N GENUNE, de Cristina Crețu, publicat în Ediția nr. 2020 din 12 iulie 2016. Și tot mai palizi, tot mai stinși, Pășim pe drumuri înserate Și ne lăsăm nedrept cuprinși De somnul
CRISTINA CREȚU [Corola-blog/BlogPost/381540_a_382869]
-
FERICIRE Eu tind spre fericire. Din neant adusă, Preaplinul de iubire-i Povestea mea nespusă. Eu tind amorf spre formă. Granule de mercur, Mă scurg între destine Pe care le îndur. Pe un pământ de umbre Și de sublim frumos, Fugind din gânduri sumbre, Mă tot ridic de jos, Adun în ochi prinosul Uitat de noi în rai Și simt vibrând frumosul, Ca fiind tot ce ai Și cercul se închide În gându-mi de iubire, ... Citește mai mult Mulțumesc pe
SILVANA ANDRADA [Corola-blog/BlogPost/381528_a_382857]
-
lor bun!EU TIND SPRE FERICIREEu tind spre fericire.Din neant adusă,Preaplinul de iubire-iPovestea mea nespusă.Eu tind amorf spre formă.Granule de mercur,Mă scurg între destinePe care le îndur.Pe un pământ de umbreși de sublim frumos,Fugind din gânduri sumbre,Mă tot ridic de jos,Adun în ochi prinosulUitat de noi în raiși simt vibrând frumosul,Ca fiind tot ce aiși cercul se închideîn gându-mi de iubire,... V. FACERE, de Silvana Andrada , publicat în Ediția nr.
SILVANA ANDRADA [Corola-blog/BlogPost/381528_a_382857]
-
O sevă ce prin sine urmează să acuze, Zdrobită în candoarea acelei dăruiri Ce n-a avut puterea unicei mari iubiri Și sigura sunt astăzi că aș fi ars pe rug, Din timpul inchizitiei de n-ar fi fost să fug, Eretica din mine și azi se pierde- n clipe Tot așteptând sa- i crescă albastrele aripe, Sunt azi aici și caut lumina-n bol de aur ... Citește mai mult CONTEMPORANEITATEÎn lumea-mi plutitoare, pe un imens de stele,În care
SILVANA ANDRADA [Corola-blog/BlogPost/381528_a_382857]
-
pe buze,O sevă ce prin sine urmează să acuze,Zdrobită în candoarea acelei dăruiriCe n-a avut puterea unicei mari iubiriși sigura sunt astăzi că aș fi ars pe rug,Din timpul inchizitiei de n-ar fi fost să fug,Eretica din mine și azi se pierde- n clipeTot așteptând sa- i crescă albastrele aripe,Sunt azi aici și caut lumina-n bol de aur... VII. TROC DE TĂCIUNE, de Silvana Andrada , publicat în Ediția nr. 2260 din 09 martie
SILVANA ANDRADA [Corola-blog/BlogPost/381528_a_382857]
-
se înfiripă..., Am trecutDar nu știam,Că în pas necunoscut,Însăși viața o visam.Silvana Andrada Tcacenco- 2000... XXVII. GOL DE CER, de Silvana Andrada , publicat în Ediția nr. 2144 din 13 noiembrie 2016. GOL DE CER În viața asta fug pe-o mare fără valuri, Mă poticnesc și cad ca valul înspre maluri, Lăsați-mă acolo, să redevin nisip Și mai apoi cuvântul să-mi recreeze chip, În urma mea cocorii se prăbușesc pe ape, Din drumurile zboruri ce nu știu
SILVANA ANDRADA [Corola-blog/BlogPost/381528_a_382857]
-
frunze, Să-mi deseneze roșii doar ale mele buze Să- ncremenească chipul în ceea ce eu sper Iar pentru ochi să lase un simplu gol, de cer. Silvana Andrada Tcacenco 12.11.2016 ... Citește mai mult GOL DE CERÎn viața asta fug pe-o mare fără valuri,Mă poticnesc și cad ca valul înspre maluri,Lăsați-mă acolo, să redevin nisipși mai apoi cuvântul să-mi recreeze chip,În urma mea cocorii se prăbușesc pe ape, Din drumurile zboruri ce nu știu să
SILVANA ANDRADA [Corola-blog/BlogPost/381528_a_382857]
-
privire și- ți sărut umbrele reci,Ești privirea unei mame care a adus pe lume,Salvatorul sau profetul, omul gândurilor buneEști un bob de hrană-n iarna păsării din golul pomEști un simplu om cu șansa netrădării de alt om,Fugi cu teamă ne-nțeleasă, neîncrederea în sine,Uiți că însuși Dumnezeu a crezut profund in mineCând din focuri și genune m-a creat ca să alegDin toți pomii-nțelepciunii fructul ce vreau să culegși mi-a dăruit lumina, mi-a lăsat pe
SILVANA ANDRADA [Corola-blog/BlogPost/381528_a_382857]
-
ștrangula viața asta frusta, doi ratați, cu bani ascunși în butoniere, veninul din pahare, gustă, seiful, chiar și plin, cifrează spaime, ascunde minciună multă, te voi iubi în continuare cu fracul închiriat din basme, ce poate face un coate-goale,să fugă de vise și fantasme, e colb pe strada asta ce miroase a băutură ieftină, de contrabandă- alunecând în timp, un domn ce rătăcește într-o tavernă mohorâtă ca orice vis cu volatile crime... Ne vom trezi la viață, dezamăgiți că
UN VIS ALUNECAT ÎN TIMP de NICOLAE NISTOR în ediţia nr. 1921 din 04 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381700_a_383029]
-
liniștea ce zace în noi. Cât de neadevărat sunt privesc cu ochiul întors, gând, să naștem din monștrii doar săbii ce au dispărut pe corăbii. Se strâng porii și nervii din nările prin care sorb cerbii, iepurii pe câmp au fugit rumeniți și prăjiți. Dormeam trezit, trezit, și nu credeam cum nimicul e vrăjit. Citește mai mult Pe nervul calului orbnimicul colindă în cortse sparge pentru putereservind o cupă cu miere.Nimicul fără nimic ce zboarăcu alămuri dintr-o fanfară,aerul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381599_a_382928]