1,614 matches
-
un salt, "ar pluti în aer". Totul intră în stare de imponderabilitate și ceea ce dă echilibru, consistență, formă, volum și culoare sunt abstracțiunile care vor căpăta relieful lumii concrete: "tăcerea se face de nisip, somnul are mască de sticlă, liniștea fulgeră ca un tigru, visele devin pești zburători." În acest context, de permanentă mișcare, apare ideea că centrul universului poate fi oriunde și, în concluzie, lumea de obiecte se poate raporta la el, poetul demiurg, alephul, cum se va numi mai
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
omenirii pentru cucerirea științifică a lumii. Mișcarea, viteza luminii sunt manifestările energetice ale lumii și caracteristica mișcării este viteza. Omul devine "un fulger neîntrerupt" eminescian. în mișcarea cu viteze superioare vitezei luminii, curgerea timpului devine negativă! "Și cum eu însumi fulgeram/ desprins de pământ ca dintr-un nor,/ parcă eram/ și nu eram/ înspre trecut, din viitor,/ înspre ce-a fost din ce va fi,/ un număr descrescând/ cinci,/ patru,/ trei,/ din zece mii, sau poate chiar din mii de mii" ("Îndoirea
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
grăbește acasă... Încep să mă gândesc că nu va mai rămâne nimeni "după" să audă ceva despre o poveste trans... Încep să intru în panică, căci observ foirea și agitația generală, disperarea că ședința se prelungește peste puterile oamenilor. Execut "fulger" o schimbare de strategie în gând și decid să nu mai fac o prezentare detaliată a proiectului ce urma să-l propun tuturor celor prezenți, ci să spun pe scurt despre ce e vorba și să-i rog pe cei
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
cine știe ce; bani de argint visînd, sînt vorbe ce vei auzi. Se crede că acel ce visează bani mărunței va fi vorbit de cineva. De vrei să horești cînd ești în doliu, pune în pantof un ban de aramă. (Gh.F.C.) Cînd fulgeră dintîi într-un an, ciocănește-ți fruntea cu un ban de argint. (Gh.F.C.) De Sf. Petru [29 iunie] dacă lucrezi, ai pagubă de bani. (Gh.F.C.) Baniță Să nu șezi pe baniță, că e rău de boală. Barbă Se zice că
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
drumului, cu fiarele plugului.“ Dacă cineva ia vreun instrument în mînă spre a face vreun rău al tuia, apoi se zice că atunci s-a prelins de cel dintîi Necuratul. Cînd tună, împușcă Sf. Ilie după dracu’. Cînd tună și fulgeră, nu e bine a se ascunde de ploaie sub copaci mari, fiindcă acolo se ascunde diavolul pe care îl urmărește trăsnetul și trăsnește în acei copaci. Cînd trăsnește și fulgeră, să nu stea cineva lîngă vreun cîne sau pisică, căci
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Cînd tună, împușcă Sf. Ilie după dracu’. Cînd tună și fulgeră, nu e bine a se ascunde de ploaie sub copaci mari, fiindcă acolo se ascunde diavolul pe care îl urmărește trăsnetul și trăsnește în acei copaci. Cînd trăsnește și fulgeră, să nu stea cineva lîngă vreun cîne sau pisică, căci diavolul se ascunde în părul lor și se poate întîmpla să trăsnească și pe cei dimprejur. Cînd fulgeră, tună și trăsnește, să dai afară din casă mîța și cînele, căci
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
care îl urmărește trăsnetul și trăsnește în acei copaci. Cînd trăsnește și fulgeră, să nu stea cineva lîngă vreun cîne sau pisică, căci diavolul se ascunde în părul lor și se poate întîmpla să trăsnească și pe cei dimprejur. Cînd fulgeră, tună și trăsnește, să dai afară din casă mîța și cînele, căci în ele se ascunde Necuratul și trăsnește casa. Asemenea, trebuie să închizi ușile, ferestrele, să astupi cahla, ca să nu intre Necuratul în casă. Cînd fulgeră, se scot afară
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cei dimprejur. Cînd fulgeră, tună și trăsnește, să dai afară din casă mîța și cînele, căci în ele se ascunde Necuratul și trăsnește casa. Asemenea, trebuie să închizi ușile, ferestrele, să astupi cahla, ca să nu intre Necuratul în casă. Cînd fulgeră, se scot afară lopata de la cuptor, grebla și țăpoiul*; apoi se deschid ferestrele, ca să iasă dracul din casă și să-l trăsnească fulgerul. Sf. Ilie, la ziua lui, umblă pe cer și caută pe diavol să-l trăsnească, ca să scape
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
e poamă bună. Printre oi nu trebuie să umble muiere, că nu le merge bine. Fereastră Unde-i copil mic în casă, trebuie noaptea astupate fe restrele, ca să nu fure cineva somnul copiilor. Se crede că pe timpul cînd tună și fulgeră nu este bine a sta la fereastră, nici a te uita prin fereastră, căci acela ce ar face aceasta ușor ar putea fi lovit de fulger. Pe fereastră nimănui să nu dai de mîncare, că turbă. Dacă se taie fereastra
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
trăsnetele și grindina. Cum va fi în ziua de Florii, tot așa va fi și în ziua de Paști. Mîțișoarele Floriilor nu e bine a le aduce în casă, ci a le pune sub streșina grajdului; numai cînd tună și fulgeră a afuma în casă cu ele, și apoi fulgerul nu va atinge acea casă. Mlădițele de lozie* de la biserică în ziua de Florii nu se pun în casă, ci se lasă afară, sub streșina casei. Fluier Cine fluieră în casă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
căreia i se coase este fudulă. Fuior Se crede că de aceea se dă preotului un fuior, ca să se prindă de fuior toate relele. Dacă se face rețea din fuior furat, se crede că se prind în el bine peștii. Fulger Cînd fulgeră, cică scapără Sf. Ilie să-și aprindă luleaua. Cînd fulgeră, își aprinde Dumnezeu țigara. Cînd fulgeră, aprinde Dumnezeu lumînarea de caută pe drac să-l trăsnească și să-l detune*. Cînd fulgeră întîi, să iei paie de jos
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se coase este fudulă. Fuior Se crede că de aceea se dă preotului un fuior, ca să se prindă de fuior toate relele. Dacă se face rețea din fuior furat, se crede că se prind în el bine peștii. Fulger Cînd fulgeră, cică scapără Sf. Ilie să-și aprindă luleaua. Cînd fulgeră, își aprinde Dumnezeu țigara. Cînd fulgeră, aprinde Dumnezeu lumînarea de caută pe drac să-l trăsnească și să-l detune*. Cînd fulgeră întîi, să iei paie de jos cu ochii
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se dă preotului un fuior, ca să se prindă de fuior toate relele. Dacă se face rețea din fuior furat, se crede că se prind în el bine peștii. Fulger Cînd fulgeră, cică scapără Sf. Ilie să-și aprindă luleaua. Cînd fulgeră, își aprinde Dumnezeu țigara. Cînd fulgeră, aprinde Dumnezeu lumînarea de caută pe drac să-l trăsnească și să-l detune*. Cînd fulgeră întîi, să iei paie de jos cu ochii închiși, căci sînt bune de fulgerătură. Cînd fulgeră, se face
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se prindă de fuior toate relele. Dacă se face rețea din fuior furat, se crede că se prind în el bine peștii. Fulger Cînd fulgeră, cică scapără Sf. Ilie să-și aprindă luleaua. Cînd fulgeră, își aprinde Dumnezeu țigara. Cînd fulgeră, aprinde Dumnezeu lumînarea de caută pe drac să-l trăsnească și să-l detune*. Cînd fulgeră întîi, să iei paie de jos cu ochii închiși, căci sînt bune de fulgerătură. Cînd fulgeră, se face cruce, ca dracul să fugă de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se prind în el bine peștii. Fulger Cînd fulgeră, cică scapără Sf. Ilie să-și aprindă luleaua. Cînd fulgeră, își aprinde Dumnezeu țigara. Cînd fulgeră, aprinde Dumnezeu lumînarea de caută pe drac să-l trăsnească și să-l detune*. Cînd fulgeră întîi, să iei paie de jos cu ochii închiși, căci sînt bune de fulgerătură. Cînd fulgeră, se face cruce, ca dracul să fugă de lîngă noi, și nu trăs nește decît acolo unde se ascunde. Cînd fulgeră, să nu stai
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
luleaua. Cînd fulgeră, își aprinde Dumnezeu țigara. Cînd fulgeră, aprinde Dumnezeu lumînarea de caută pe drac să-l trăsnească și să-l detune*. Cînd fulgeră întîi, să iei paie de jos cu ochii închiși, căci sînt bune de fulgerătură. Cînd fulgeră, se face cruce, ca dracul să fugă de lîngă noi, și nu trăs nește decît acolo unde se ascunde. Cînd fulgeră, să nu stai în ușa casei. Procopiile [Sf. Procopie, 8 iulie] se țin de săteni ca să nu fie loviți
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
-l detune*. Cînd fulgeră întîi, să iei paie de jos cu ochii închiși, căci sînt bune de fulgerătură. Cînd fulgeră, se face cruce, ca dracul să fugă de lîngă noi, și nu trăs nește decît acolo unde se ascunde. Cînd fulgeră, să nu stai în ușa casei. Procopiile [Sf. Procopie, 8 iulie] se țin de săteni ca să nu fie loviți de fulger. Fulgerul, șarpele din nori, îl alungi cu nuiaua de alun. (Gh.F.C.) Fum Cînd fumul din sobă năvălește uneori în
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
nucul cît gîtul lui de gros moare. Se crede că dacă se pune o piatră sub nuca pusă de sămânță nucul apoi va rodi curînd. Nucă Cînd visezi noaptea că mănînci nuci, ziua te vei certa cu cineva. Dacă va fulgera în ziua de Sf. Petru și Pavel, nucile nu vor lega și vor rămînea tot cu muci. Cojile de nucă nu se aruncă în foc, că la anu’ se fulgeră nucile. Fulgerînd în ziua de Sf. Gheorghe ori Sf. Ilie
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mănînci nuci, ziua te vei certa cu cineva. Dacă va fulgera în ziua de Sf. Petru și Pavel, nucile nu vor lega și vor rămînea tot cu muci. Cojile de nucă nu se aruncă în foc, că la anu’ se fulgeră nucile. Fulgerînd în ziua de Sf. Gheorghe ori Sf. Ilie, ies nucile fulgerate*. Nuia Cu o nuia dacă vei scoate o broască din gură de șerpe, cu nuiaua aceea dacă vei face semn cătră nori să se despărțească, se despărțesc
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ziua te vei certa cu cineva. Dacă va fulgera în ziua de Sf. Petru și Pavel, nucile nu vor lega și vor rămînea tot cu muci. Cojile de nucă nu se aruncă în foc, că la anu’ se fulgeră nucile. Fulgerînd în ziua de Sf. Gheorghe ori Sf. Ilie, ies nucile fulgerate*. Nuia Cu o nuia dacă vei scoate o broască din gură de șerpe, cu nuiaua aceea dacă vei face semn cătră nori să se despărțească, se despărțesc. Nuntă Se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
e luat drept martor cînd dai de pomană unui țigan: dai pomana și lovești pămîntul cu piciorul. Țiganul îți ia mirul și botezul și le aruncă în iad. Dacă iei martor pămîntul, nu mai ai de ce te teme. (Gh.F.C.) Cînd fulgeră pentru prima dată într-un an, fetele iau pămînt cu ochii închiși și îl pun în apa cu care își spală părul, ca să le crească. (Gh.F.C.) Apa Sîmbetei ocolește de trei ori pămîntul și ajunge în iad cu sufletele păcătoșilor
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
față, căci făcîndu-se mare va fi rușinos. Salcie Dacă în ziua de Florii umbli încins cu salcie dusă la biserică, nu te mai doare mijlocul. Salcie de la Florii făcută cercuri și pusă la icoane e bună să se aprindă cînd fulgeră și tră snește și este cineva singur în casă. Salcia se pune la ferești în ziua de Blagoviștenie și în ziua de Florii. Salcia care ai pus-o să n-o arunci, ci s-o pui la icoană, că-i
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
îți alegi una și se întîmplă că în acea zi e vreme bună e semn că peste an ai să trăiești bine, în ușor. Trăsnet Să nu șezi în prag și să nu lași cînii să stea în prispă cînd fulgeră, că trăsnește. Trăsnet are forma unor limbi de foc. Se povestește astfel: trăsnetul a intrat printr-un părete în odaie și nu l-a găsit; a trecut prin alta; pînă ce l-a găsit vîrît sub pat, unde l-a
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
merge Sf. Ilie la plimbare cu trăsura lui cea mare. Roatele au zimți pe ele și, mergînd, sparg cerul, lăsînd să curgă apa. Cînd tună toamna, Sf. Ilie se întoarce cu carele de popușoi acasă. Cînd Sf. Ilie trăsnește și fulgeră pe cer, lumea se închină, se aprinde tămîie și lumînări de la Paști în casă, ca să piară Satana dimprejur, căci trăsnetul cade asupra lui; atunci se poate întîmpla să trăsnească și pe cei dimprejur. Tunetul de primăvară, pe cînd este încă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se poate întîmpla să trăsnească și pe cei dimprejur. Tunetul de primăvară, pe cînd este încă omăt, se ține de semn că vara va fi grindină multă. Primăvara unde va tuna întîi, acolo va și ploua întîi. Cînd tună și fulgeră, să nu ții mîță și cîne în casă, că se ascunde Necuratul în ele și poți fi și trăsnit. Cînd fulgeră și trăsnește, să aprinzi lumînarea de la Paști, că ești ferit de trăsnet. Cînd auzi primăvara tunînd întîia oară, să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]