5,270 matches
-
calofilă, fără a-și reprima predispoziția pentru argou și limbaj pitoresc. Lângă capodopere viețuiesc, în bună frățietate, titluri care țin de romanul popular, literatura de consum ori de scenaristica de tip comercial. Din altă perspectivă, un apetit agonic, cu timbru funerar îl însoțește pe scriitor chiar de la început. Groapa dezvăluia în esență crepusculul unei lumi: mahalaua și timpul copilăriei. În etapa livrescă, prozatorul configurează o umanitate bântuită de presimțiri funeste, supusă devitalizării. Astfel, Săptămâna nebunilor, o altă reușită romanescă, dezvoltând, într-
BARBU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285622_a_286951]
-
corabia care se îndepărtează. O oarecare distanțare de poetica simbolistă se simte în volumul Zăpada mieilor (1944), dar timbrul redevine puternic bacovian în Lacrimile pământului (1944). În acest volum, B. părăsește universul marin pentru a evoca parcuri unde „cad frunze, funerar”. În ceea ce privește romanele, se pare că B. folosește o anume schemă, pe care o urmează aproape fără excepție. Acestea apar oricum într-un ritm neobișnuit (chiar trei sau patru pe an), ele necâștigând nimic prin perseverența exercițiului. În centrul atenției se
BILCIURESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285736_a_287065]
-
ritualul înmormântării. Este interpretat de femei, care sunt, de regulă, rude apropiate ale răposatului. Inițial, pare să fi fost o incantație împotriva contagiunii morții. Originea b. românesc trebuie corelată cu neniae-le romane, cu care prezintă evidente asemănări. Acestea erau cântece funerare, acompaniate la fluier (tibia) sau trâmbiță (tuba) - așa cum se mai obișnuiește în Țara Hațegului, în ținutul Neamț și în Bucovina - prin care bocitoarele romane invocau mila zeiței Nenia, de îndată ce bolnavul intra în agonie. După vârsta și starea civilă a persoanei
BOCET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285773_a_287102]
-
și pomeniri, iar locul performării poate fi în casă, pe drum, la poarta cimitirului, la groapă etc. Acestea sunt b. propriu-zise. Pe lângă ele, însă, în zona sud-vestică a țării (Oltenia subcarpatică, Banat și Hunedoara), ritualul înmormântării cuprinde și unele cântece funerare, cum ar fi: Ziorile, Cântecul mare, Cântecul bradului, Cântecul de leruit ș.a., toate amintind străvechile obiceiuri și credințe care le-au dat naștere. Puternic ritualizate, cântecele funerare se impun prin arhaicitate și prin valoarea artistică deosebită. Departe de b. propriu-zis
BOCET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285773_a_287102]
-
a țării (Oltenia subcarpatică, Banat și Hunedoara), ritualul înmormântării cuprinde și unele cântece funerare, cum ar fi: Ziorile, Cântecul mare, Cântecul bradului, Cântecul de leruit ș.a., toate amintind străvechile obiceiuri și credințe care le-au dat naștere. Puternic ritualizate, cântecele funerare se impun prin arhaicitate și prin valoarea artistică deosebită. Departe de b. propriu-zis rămân versurile la morți, întâlnite în mai multe sate din jumătatea de nord a Moldovei, precum și în majoritatea zonelor transilvănene. Create și răspândite de slujitorii bisericii, aceste
BOCET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285773_a_287102]
-
T. Burada, Cântece de miriologhi, CL, 1883, 12; Aron Densușianu, Istoria limbei și literaturei române, ed. 2, Iași, 1894, 165-167; Ion Mușlea, Cercetări etnografice și de folclor, II, îngr. și introd. Ion Taloș, București, 1972, 7-28; I. C. Chițimia, Cântece populare funerare, RITL, 1959, 3-4; I. C. Chițimia, Bocetul românesc în interpretarea lui George Coșbuc, LL, 1966; Gheorghe Vrabie, Folclorul, București, 1970, 250-275; Ist. lit., I, 41-53; Ernest Bernea, Poezii populare în lumina etnografiei, București, 1976, passim; Mihai Pop, Pavel Ruxăndoiu, Folclor literar
BOCET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285773_a_287102]
-
250-275; Ist. lit., I, 41-53; Ernest Bernea, Poezii populare în lumina etnografiei, București, 1976, passim; Mihai Pop, Pavel Ruxăndoiu, Folclor literar românesc, 1976, 192-217; Dicț. lit. 1900, 106-107; Ovidiu Bârlea, Folclorul românesc, I, București, 1981, 446-496; Ion H. Ciubotaru, Cântecul funerar și contextul său etnografic (Moldova), în Folclorul obiceiurilor familiale din Moldova (Marea trecere), Iași, 1986, I-CXXXV. I.H.C.
BOCET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285773_a_287102]
-
affectionate letters begging him to be «always true» to her husband." footnote> Ducele a fost prezent la moartea regelui, în 1625, trei ani mai tarziu fiind asasinat. Buckingham a fost înmormântat la Westminster Abbey, lângă mormântul regelui Iacob. Pe piatră funerară se află o efigie cu inscripția"Enigma Lumii"."Magnificul mormânt al ducelui Buckingham se află în partea stângă a mormântului regelui Iacob; în partea dreaptă este mormântul (decorat cu statui de bronz care reprezintă Speranța, Adevărul, Bunătatea și Credința) a
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
din Iași, devine muzeolog la Muzeul Etnografic al Moldovei din Iași (1966-1967), iar din 1968, cercetător la sectorul de folclor al Institutului de Lingvistică, Istorie Literară și Folclor al Academiei Române, Filiala Iași. Își ia doctoratul în etnologie cu teza Cântecul funerar și contextul său etnografic pe Valea Șomuzului Mare, susținută la Universitatea din Cluj-Napoca în 1978. Colaborează la Dicționarul literaturii române de la origini până la 1900 (1979; Premiul „Timotei Cipariu” al Academiei Române), redactând articole despre folcloriști, genuri, specii folclorice și reviste de
CIUBOTARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286282_a_287611]
-
cât și prin dezvoltările teoretice de temeinică ținută științifică). Fenomenul este abordat în întreaga sa complexitate, având în vedere și zonele ignorate până atunci sau mai slab cercetate. Într-o primă secțiune a studiului, autorul analizează contextul etnografic al cântecului funerar în Moldova, iar în cea de-a doua - cântecele de înmormântare, bocetele, cântecele ritual-ceremoniale, verșurile funebre. Bocetele îi rețin cu precădere atenția, fiindcă ele „se remarcă prin realizări artistice deosebite și prin capacitatea de a pune în evidență procesul de
CIUBOTARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286282_a_287611]
-
puțin după aceea pe marginea alunecoasă a unei gropi deschise în care zburau deja primele lopeți de pământ. Avea să se zbată cu atâta violență între mâinile care o țineau, să scoată strigăte atât de sfâșietoare, încât până și cortegiul funerar al rușilor din cimitirul acelui îndepărtat orășel siberian avea să rămână înmărmurit. Deși obișnuiți cu strălucirea tragică a funeraliilor din țara lor, cu lacrimile năvalnice și cu bocetele răscolitoare, oamenii aceia străteau încremeniți în fața frumuseții chinuite a tinerei franțuzoaice. Ea
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
boală. Moartea socială cuprinde înregistrarea morții, înmormântarea, rezolvarea moștenirii materiale și spirituale a celui sau a celei ce a murit, rezolvarea schimbărilor sociale pe care le implică moartea (schimbări asemănătoare celor legate de căsătorie sau de naștere), ca și ritualuri funerare, comemorări și reculegeri. Considerăm important să relevăm aspectul cel mai dramatic al atitudinii față de propriul eu - sinuciderea. Sinuciderea este un act cu semnificație variată și multiplă. Scriitorul Anton Holban a considerat-o o moarte care nu dovedește nimic. Baldavin o
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
colinde și cea a defunctului din bocete sunt asemănătoare, dar nu identice. Probabil că unele influențe s-au produs între cele două specii folclorico-lirice, dar nu cred că este vorba pur și simplu de o migrare a motivului din repertoriul funerar „în lirică [...] ori în colindele de fată” (22, p. 38). În repertoriul funerar, imaginea este clasic tratată, profan chiar. Defunctul se reintegrează (se „dizolvă”) în natură. Trupul său devine regn vegetal („pomișori din ochișori”) și mineral („lutișor din trupușor”) (79
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
că unele influențe s-au produs între cele două specii folclorico-lirice, dar nu cred că este vorba pur și simplu de o migrare a motivului din repertoriul funerar „în lirică [...] ori în colindele de fată” (22, p. 38). În repertoriul funerar, imaginea este clasic tratată, profan chiar. Defunctul se reintegrează (se „dizolvă”) în natură. Trupul său devine regn vegetal („pomișori din ochișori”) și mineral („lutișor din trupușor”) (79). Dimpotrivă, în colinde, imaginea este sim bolică : trupul personajului adormit nu devine vegetație
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Pe de alta v[i]ermii-l roade El se roagă tot mereu Să-l sloboază Dumnezeu (133). Când bolnavul moare la poalele copacului consacrat, sufletul lui găsește cu ușurință „scara-copac” pe care se urcă la cer (vezi infra, subcapitolul „Paltinul funerar”). Uneori, el este chiar îngro pat la rădăcina unui „păr mare rotat”, precum haiducul Stoian, într-un vechi cântec bătrânesc : Iote pe Stoian că-l lua, Mi-l ducea de-l îngropa La un păr mare rotat, Acolo-i locu
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
drum” (27, p. 334). Faptul că frunzele și crengile de paltin se consideră a fi încărcate de valențe magice dacă sunt culese anume în această zi nu pare a fi nici el întâmplător. Această credință este probabil legată de ipostaza funerară a paltinului, de menirea sa de a fi „scară” pentru sufletele care se înalță la cer. Prin însuși „statutul” său („legiferat” de legenda potopului și de legenda Sf. Sisinie), paltinul are valențe apotropaice. Se crede că aceste valențe cresc dacă
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
de legenda potopului și de legenda Sf. Sisinie), paltinul are valențe apotropaice. Se crede că aceste valențe cresc dacă ramura de paltin a fost culeasă în ziua în care copacul a servit drept „scară” spre cer sufletelor morților. 5. Paltinul funerar Arborele cosmic, ale cărui rădăcini, tulpină și coroană susțin (despart, dar și unesc) cele trei paliere cosmice, se identifică în bună măsură cu arborele funerar. Pentru mentalitatea populară, arborele cosmic este singura „cale de trecere” în „lumea de dincolo” a
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
în ziua în care copacul a servit drept „scară” spre cer sufletelor morților. 5. Paltinul funerar Arborele cosmic, ale cărui rădăcini, tulpină și coroană susțin (despart, dar și unesc) cele trei paliere cosmice, se identifică în bună măsură cu arborele funerar. Pentru mentalitatea populară, arborele cosmic este singura „cale de trecere” în „lumea de dincolo” a sufletului defunctului. Cunoaștem ipostazele funerare ale arborilor cosmici „tipici” la români : bradul și mărul. Dar în cazul paltinului ? Face el excepție de la această „noimă” a
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
rădăcini, tulpină și coroană susțin (despart, dar și unesc) cele trei paliere cosmice, se identifică în bună măsură cu arborele funerar. Pentru mentalitatea populară, arborele cosmic este singura „cale de trecere” în „lumea de dincolo” a sufletului defunctului. Cunoaștem ipostazele funerare ale arborilor cosmici „tipici” la români : bradul și mărul. Dar în cazul paltinului ? Face el excepție de la această „noimă” a menta lității mitice ? Se pare că nu. Cu viguroase caractere cosmice, regăsim paltinul și în ipostaza de arbore funerar, bine
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
ipostazele funerare ale arborilor cosmici „tipici” la români : bradul și mărul. Dar în cazul paltinului ? Face el excepție de la această „noimă” a menta lității mitice ? Se pare că nu. Cu viguroase caractere cosmice, regăsim paltinul și în ipostaza de arbore funerar, bine reprezentat în folclorul mitic românesc. Cea mai spectaculoasă imagine a paltinului funerar o conțin cântecele rituale de „petrecere a mortului”, și anume acelea atestate mai ales în zona Banatului. Iată, redate în paralel, 159Dendromitologie românească. Paltinul episoadele finale din
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
cazul paltinului ? Face el excepție de la această „noimă” a menta lității mitice ? Se pare că nu. Cu viguroase caractere cosmice, regăsim paltinul și în ipostaza de arbore funerar, bine reprezentat în folclorul mitic românesc. Cea mai spectaculoasă imagine a paltinului funerar o conțin cântecele rituale de „petrecere a mortului”, și anume acelea atestate mai ales în zona Banatului. Iată, redate în paralel, 159Dendromitologie românească. Paltinul episoadele finale din două astfel de cântece, culese la aproape un secol distanță din același loc
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
loșea Și cartea-i citea Și pe scămnel îl punea La lină fântână, La-al scămnel de-odihnă. Vreme ți-o venit, A de despărțit De-ai tăi pruncișori (31). B.P. Hasdeu a înregistrat și o altă variantă de cântec funerar „de petrecut”, din același județ Caraș- Severin și cuprinzând aceleași motive bine cunoscute : „mortul să nu ia calea stângă unde joacă tâlhari, ci dreapta, să poposească la fântâna de sub paltin, unde Sf. Maria [în pat sau la o masă de
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
paltin, unde Sf. Maria [în pat sau la o masă de piatră] scrie morții. Doi îngeri scoboară scara, și mortul e suit la Cristos, unde e udat cu vin alb și uită lumea albă” (32, p. 520). Evident, în cântecele funerare supuse atenției, centrul de greutate al imaginii este acel „paltin mare/ Cu vârfuri pe ceri/ Cu poale pre mări/ Cu umbra-i rotundă/ Cu frunza-i măruntă”. În jurul lui, atât pe orizontală, cât și pe verticală, se organizează întreaga lume
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
își amenință supușii că se va plânge zeiței Hera, al cărei mare preot era, urcându-se la ea în cer, „pe o mulțime de scări mari de lemn [...] puse cap la cap” (Stratagemata, VII, 22). Revenind la episodul din cântecul funerar în discuție, remarc faptul că scara cerească joacă același rol cu arborele ceresc, fiind două motive mito-simbolice omoloage și interșanjabile. Ca atare, prezența scării în preajma unui „paltin mare cu vârfuri pe cer” este superfluă în bună măsură. Dar astfel de
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
în sus, Jack nu putu zări capătul vrejului, care pierea pierdut în nori. Încercă scara ; descoperi că era solidă și numai bună de urcat”. De ce a apărut și a supraviețuit în textele românești motivul scării alături de cel al paltinului cosmico- funerar ? Un prim răspuns, cel mai la îndemână, pare a fi următorul : paltinul ca o scară a devenit paltinul cu o scară. Un al doilea răspuns este sugerat de riturile fune rare practicate de români și, mai ales, de simbolistica atribuită
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]