2,691 matches
-
un fel de tuburi lungi și Înguste atunci când cad și se usucă (localnicii le folosesc chiar pentru a-și face țigări). De asemenea, era convins că aceste „tuburi” ar fi și locul ideal depunere a ouălor pentru reginele coloniilor de furnici negre. Vreme de câteva săptămâni, a așezat astfel de frunze uscate În locații strategice, până când au Început să fie depuse ouă În ele, pentru ca apoi să le mute la baza arborelui și să urmărească luptele care au Început. Mai mulți
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
până când au Început să fie depuse ouă În ele, pentru ca apoi să le mute la baza arborelui și să urmărească luptele care au Început. Mai mulți vecini, dintre care unii chiar sceptici, și copii lor au urmărit Îndeaproape războiul dintre furnici. Deși cu mult mai mici decât furnicile roșii, cele negre s-au Înmulțit suficient pentru a le contracara și a pune stăpânire pe zona de la baza arborelui; nefiind interesate de frunzele sau fructele mangotierului, recolta a fost salvată. Acest experiment
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
În ele, pentru ca apoi să le mute la baza arborelui și să urmărească luptele care au Început. Mai mulți vecini, dintre care unii chiar sceptici, și copii lor au urmărit Îndeaproape războiul dintre furnici. Deși cu mult mai mici decât furnicile roșii, cele negre s-au Înmulțit suficient pentru a le contracara și a pune stăpânire pe zona de la baza arborelui; nefiind interesate de frunzele sau fructele mangotierului, recolta a fost salvată. Acest experiment reușit de control biologic presupune mai multe
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
contracara și a pune stăpânire pe zona de la baza arborelui; nefiind interesate de frunzele sau fructele mangotierului, recolta a fost salvată. Acest experiment reușit de control biologic presupune mai multe tipuri de cunoștințe: informații legate de habitatul, alimentația și reproducerea furnicilor negre, o bănuială cu privire la materialul local ce ar putea Înlocui spațiile de depunere a ouălor și experiență În ceea ce privește dușmănia dintre cele două soiuri de furnici. Mat Isa mi-a dat În mod clar de Înțeles că această cunoaștere practică a
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
control biologic presupune mai multe tipuri de cunoștințe: informații legate de habitatul, alimentația și reproducerea furnicilor negre, o bănuială cu privire la materialul local ce ar putea Înlocui spațiile de depunere a ouălor și experiență În ceea ce privește dușmănia dintre cele două soiuri de furnici. Mat Isa mi-a dat În mod clar de Înțeles că această cunoaștere practică a entomologiei locale este destul de des Întâlnită, mai ales la cei mai În vârstă, și că oamenii Își aduc aminte că strategia a mai funcționat o dată
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
cei mai În vârstă, și că oamenii Își aduc aminte că strategia a mai funcționat o dată sau de două ori În trecut. Ceea ce mi se pare limpede este că nici un responsabil cu dezvoltarea agricolă nu ar fi știut nimic despre furnici și cu atât mai puțin despre vreo metodă de control biologic. Majoritatea acestor funcționari erau orășeni și, oricum, erau În primul rând preocupați de orez, Îngrășăminte și Împrumuturi către agricultori. Puțini dintre ei s-ar fi gândit chiar și să
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Înalt de utilizare a mētis-ului, deoarece sunt silite să se bazeze În mod disproporționat pe cunoștințele și materialele aflate la Îndemână. Dacă Mat Isa ar fi găsit la magazinul local sau la asociația agricolă un pesticid ieftin care să distrugă furnicile roșii, nu mă Îndoiesc că l-ar fi folosit. În fiecare zi dispar unele forme de mētis. Mobilitatea fizică, piețele de bunuri, sistemul formal de educație, specializarea profesională și mass-media ajung chiar și În cele mai izolate comunități, ceea ce subminează
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
mecanici pentru Întrebuințări la care inventatorii lui nici nu s-ar fi gândit. Mai Încolo, tot În acest capitol, voi povesti, pentru a oferi un exemplu de truism, cum a reușit un țăran din Malaezia să scape un mangotier de furnicile roșii care Îl infestaseră. Gladys L. Hobby, Penicillin: Meeting the Challenge, Yale University Press, New Haven,1985. Anil Gupta, lucrare prezentată la congresul „Agrarian Questions: The Politics of Farming Anno 1995”, mai 22-24, 1995, Wageningen, Olanda. Faptul că, În ultimele
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Iacob Lazăr; lotul III, 18 persoane: Constantin Stanciu zis Manega, Alexandru Butoi, Dumitru Florescu, Nicolae Baciu, Gheorghe Popescu, Ilie Anastasiu, Mihai D. Nicolae zis Buca, Anton Sandu zis Perpelea, Ioan Gheorghe Ștefana, Constantin Gherghina, Ilie Ceaușu, Gheorghe D. Nicolae zis Furnica, Constantin Stanciu, Emil Ivan, Stan I. Ilie, Șerban I. Florea, Marin I. Grecu și Ioan Druiu 79. Cei arestați în cadrul grupului Arnota au fost cercetați timp de șapte luni, până la 30 noiembrie 1949: „În acest timp erai scos din închisoare
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
iar un an mai târziu, la Iași, face să apară foaia umoristică „Greierul” (1917-1918). Cu articole politice, cronici teatrale, cronici artistice, interviuri, note și însemnări diverse (de multe ori cu accente zeflemiste), publicistul este prezent în „Epoca”, „Liberalul” (Iași), „Viitorul”, „Furnica”, „Minerva”, „Seara”, „Rampa nouă ilustrată”, „Mișcarea” (Iași), „Semnalul”, „Universul”. A mai semnat cu pseudonimele Aghiuță, Sfredeluș (și prescurtările Sf., Sfr., Sfred.), Spurcocea, Cronicarul Dâmboviței (și C. D.). Fire energică, jovială, cu manifestări histrionice de exuberanță, L. șochează pe toată lumea, și
LOCUSTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287844_a_289173]
-
pe marginea unei trăsături definitorii să comenteze nestingherit, de cele mai multe ori patetic. Când autorul nu are în vedere drame mute, intervin discret scene de un umor bonom. Parcul lui de vietăți (între care o ciocârlie, un vultur, o lebădă, cărăbuși, furnici, o căprioară) face pereche grădinii cu flori a lui D. Anghel, nota care-i apropie fiind fantezia. Deși narate cu voce mică, surdinizată, întâmplările cu necuvântătoare au negreșit vivacitate, chiar dacă nu ating poezia sadoveniană. Din 1877. Schițe din război, de
GARLEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287168_a_288497]
-
oferă, într-o limbă de rară frumusețe. VALERIU CRISTEA SCRIERI: La noi în sat, Chișinău, 1953; Poveste de dragoste, Chișinău, 1954; Frunze de dor, Chișinău, 1957; Dor de oameni, Chișinău, 1959; Cenușica, Chișinău, 1962; Balade din câmpie, Chișinău, 1963; Povestea furnicii, Chișinău, 1963; Piept la piept, Chișinău, 1964; Trofimaș, Chișinău, 1966; Casa mare, Chișinău, 1967; Povara bunătății noastre, Chișinău, 1968; Osânda căutării, Chișinău, 1969; Bobocel cu ale lui, Chișinău, 1972; Clopotnița, Chișinău, 1972; Balada celor cinci motănași, Chișinău, 1973; Păsările tinereții
DRUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286886_a_288215]
-
GLAS TÂNĂR, revistă apărută la Râmnicu Sărat, lunar (din 1937, trimestrial), din 23 februarie 1932 până în mai 1939. Este redactată de elevii N. Protopopescu, Ovidiu Constantinescu, Emil Furnică, A. Roșescu, sub conducerea lui Stelian Cucu, directorul Liceului „Regele Ferdinand”. În afara redactorilor, ssemnează versuri Alexandru Baiculescu, Bucur Stănciulescu-Tecuci, Gr. I. Gavriliu, Ion Roșescu, Costache D. Jercan, Nicu C. Comănici, G. V. Zaharia ș.a. Se publică, de asemenea, proze scurte
GLAS TANAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287289_a_288618]
-
1926), Domnul președinte... (1928), de memorialistică - Cohortele morții (1930), Pe drumuri de țară... (1930), Pe urma vijeliei (1931), Omul care tace... (1935), Drumuri... (1938), Amintiri cu învățători (1943), Cutreierând Basarabia dezrobită (1943) sau romanele Biserica năruită (1932), Mamina (1934), Romanul furnicei (1936), Întoarcerea lui Andrei Pătrașcu (1936), Tătunu (1937). Concomitent, L.-M. dă la iveală, pe lângă manuale și lucrări de jurisprudență, două volume de publicistică - Revoluția de mâine... (1925) și Cruce și naționalism (1938) - și o serie de lucrări de edificare
LASCAROV-MOLDOVANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287749_a_289078]
-
bine marcată este această evoluție în romanul Întoarcerea lui Andrei Pătrașcu. Mijloacele sunt cele ale analizei psihologice clasice, dar îndemânarea cu care sunt folosite dă o structură robustă romanului, pregătind logica și verosimila iluminare finală a eroului. În schimb, Romanul furnicei, adresat tineretului întru demonstrarea complementarității modurilor de viață simbolizate prin greiere și furnică, e artificios și conține multe prolixități. Segmente pur literare, adesea veritabile nuvele și povestiri, sunt cuprinse în numeroasele scrieri de edificare morală și religioasă, destinate îndeosebi sătenilor
LASCAROV-MOLDOVANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287749_a_289078]
-
cele ale analizei psihologice clasice, dar îndemânarea cu care sunt folosite dă o structură robustă romanului, pregătind logica și verosimila iluminare finală a eroului. În schimb, Romanul furnicei, adresat tineretului întru demonstrarea complementarității modurilor de viață simbolizate prin greiere și furnică, e artificios și conține multe prolixități. Segmente pur literare, adesea veritabile nuvele și povestiri, sunt cuprinse în numeroasele scrieri de edificare morală și religioasă, destinate îndeosebi sătenilor. Ceea ce le distinge e profunda credință a scriitorului, precum și o veritabilă conștiință de
LASCAROV-MOLDOVANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287749_a_289078]
-
Pe urma vijeliei, București, 1931; Ceas de cumpănă..., București, 1931; Biserica năruită, București, [1932]; Casa din pădure, București, 1932; Schitul cu plopi, Sibiu, 1933; Mamina, București, 1934; ed. Craiova, 1991; Omul care tace..., București, [1935]; Flori creștine, București, [1935]; Romanul furnicei, București, [1936]; Întoarcerea lui Andrei Pătrașcu, București, [1936]; Tătunu, București, [1937]; La apusul soarelui, București, 1938; Cruce și naționalism, București, [1938], Drumuri..., București, [1938]; Alte flori creștine, București, [1939]; Furnica, București, [1940]; Stând la foc..., București, [1941]; Fabule, București, [1942
LASCAROV-MOLDOVANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287749_a_289078]
-
Omul care tace..., București, [1935]; Flori creștine, București, [1935]; Romanul furnicei, București, [1936]; Întoarcerea lui Andrei Pătrașcu, București, [1936]; Tătunu, București, [1937]; La apusul soarelui, București, 1938; Cruce și naționalism, București, [1938], Drumuri..., București, [1938]; Alte flori creștine, București, [1939]; Furnica, București, [1940]; Stând la foc..., București, [1941]; Fabule, București, [1942]; Amintiri cu învățători, București, [1943]; Cutreierând Basarabia dezrobită, f.l., 1943; Buga, îngr. Dora Mezdrea, pref. Liviu Franga, București, 2002. Antologii: Antologia Dobrogei, București, 1928 (în colaborare cu Apostol D. Culea
LASCAROV-MOLDOVANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287749_a_289078]
-
o întâlnesc/ trebuie să umblu cu mâinile oarbe/ în cămara nădușită a sângelui/ neștiind dacă nu cumva o sugrum pe întuneric// zi de zi mă uit ca un fotograf/ prin mâneca hainei tatălui meu mort/ unde roiesc de șapte ani furnicile/ pândind să-i imprim pe suflet imaginea// plângându-mi mie însumi de milă/ uneori sunt silit s-o prind de urechi/ ca pe un elev ascuns de teama pedepsei/ sau ca pe o pradă// dar cruzimea și riscul nu mă
ROBESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289289_a_290618]
-
neavând acoperire reală. De aceea, publicația nu prea se bucură de colaboratori constanți, iar cele mai multe dintre textele literare sunt retipăriri după revistele din România (Vechi datorii de Al. Vlahuță, Emigrantul de Elena Sevastos, Punguța cu doi bani de I. Creangă, Furnica de Carmen Sylva, schițe de I.L. Caragiale ș.a.). Literatura în primă apariție este alcătuită din povestiri cu subiecte folclorice sau povești populare, tradiții și obiceiuri: Dealul Murgului, Piatra Neamțului ș.a. Alți colaboratori: Ioan Suciu, Ioan Georgescu, Grigore Moldovan, Al. Aciu
LUMINA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287907_a_289236]
-
public. O excepție parțială fac poemele din Muchii, unde, contaminate de un incurabil morb elegiac, versurile oscilează între solitudinea angoasantă și nostalgia unei comuniuni universale. Acesta este sensul simbolului din titlu, care celebrează întâlnirea dintre două ființe („suprafețe”): „Vino tu, furnică roșcată, gândac/ sau coropișniță să stăm sub camion/ sub motorul ca un soare negru/ și să cugetăm la toate muchiile/ care se întâlnesc în ochiul lui Dumnezeu” (Rugăciunea vietăților mici). În rest, cărțile lui L. constituie o suită de incizii
LUNGU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287919_a_289248]
-
de faptul că n-a avut acces și la alte Americi, că descrie doar ceea ce a văzut de jos, de la nivelul său de turist-reporter român fără mijloace materiale, îndrumat precar de slujitorii ortodoxiei din Statele Unite. Impresiile sale sunt ale unei furnici care a trecut printr-o pădure de cedri. Unilaterală, reprezentarea lui este totuși verosimilă, ca una printre altele. însă - trebuie să o repetăm - valoarea cărții constă în altceva decât în verosimilitate și anume în plasticitatea portretisticii și în comicul de
O CARTE DE SCANDAL by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17120_a_18445]
-
continuum, ca un mare text unic, dincolo de fracturarea în volume și de diferențele de modulație. O secvență din Ținutul bufonilor poate fi caracteristică pentru rostirea lui: „ Capete pătrate de bigoți ai fumului / viețuitori după scheme și fixuri, numărători /de secunde, furnici inocente și fără de trup căutându-și trupul/și numele, prin case-cutii, casete , compartimente, prin faguri /cu elixir și borhot [...] loviți mai jos de /stomac, întorși pe dos, /sătui înfometați aplaudând pâinea /cu unt, /castelele de nisip, păguboși păcăliți, salariați /stocați
SIMIONESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289685_a_291014]
-
înțelegerea poeziei ca asceză și destin. Printre rugi, demitizări, fragmente delirante, scrisori de dragoste sau impresii „metafizice”, poemele devin ciudate, „buclate”, „telefonate” etc. Ș. sugerează compatibilitatea sacrului cu eroticul pe un ton când grav, când libertin, ca în Cobilița cu furnici și alte proceduri (1999). Filtrând un vag univers sorescian, cu versuri „populare” despre armată ori cu imagini rurale atipice, poetul se metamorfozează frapant. De la religios trece la profan, în secvențe îndrăznețe, nu o dată licențioase cu program. Critica îi va găsi
SOLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289779_a_291108]
-
poem haiku de o mie de strofe (2000), un exercițiu stilistic insolit. SCRIERI: Mereu secunda, mereu și Dumnezeu, Târgu Jiu, 1995; Universul din piatră, Iași, 1996; Pașii de sub simț, Iași, 1997; Semantice umbre, pref. Cezar Ivănescu, Iași, 1998; Cobilița cu furnici și alte proceduri, Cluj-Napoca, 1999; Lungul poem haiku de o mie de strofe, postfață Valentin Tașcu, București, 2000; Blestemul bărbăției și alte imagini sociale, București, 2002. Repere bibliografice: Ioan Holban, Ușorul respir al luminii în om, „Bucovina literară”, 1997, 9-10
SOLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289779_a_291108]