1,365 matches
-
provenea dintr-o familie cu mai mulți copii, un frate de al său fiind botezat Gheorghe. În "drumul spre Roma", această apropiere a lui George Predescu de Gheorghe Predescu, aidoma încurcăturilor cu "Numărul 6" și "Numărul 9" din "O noapte furtunoasă", avea să le încurce "crierii" băieților cu ochi albaștri de la mai multe servicii. F-503 18 ianuarie 1978 STRICT SECRET NOTĂ Privește pe Alin Săvescu, secretar II La Ministerul Afaceril Externe. ...a fost propus de către MAE în funcția de secretar II
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
eram” fostul ministru liberal Lord Rhonda, pe vremuri minier celt din Walles, ajuns prin munca sa la cele mai înalte trepte sociale) - iar fratele meu juca permanent rolul a nenumărate personaje, multiplicându-se și schimbându-se după nevoie. Parlament, dezbateri furtunoase, alegeri, scandaluri electorale - toate trăiau aievea prin imaginația noastră. Dar cum „verba volant” - ne-am hotărât să punem totul pe hârtie. Aveam deci un caiet întreg cu „dezbaterile parlamentare” și fiecare dintre noi edita o revistă (fratele meu, firește, mai
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
amenințător, declarând că renunță la tot, dar având numaidecât grija să trimită misionarii săi, între care în primul rând pe colonelul Dragomir - pentru a preciza că acceptă să continue guvernarea dacă i se dă și conducerea Mișcării Legionare. În dezbaterile furtunoase ce au urmat în sfatul fruntașilor legionari, Horia Sima s-a arătat gata, la un anume moment, să primească și această condiție, pentru a liniști lucrurile, dar cei mai mulți dintre cei de față au fost, pe bună dreptate, împotriva acestei concesiuni
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
din cursul superior a ajuns să fie doar medic veterinar. Profesorul îl da ca exemplu, citând în fața clasei din compunerile lui. La liceul de fete, sora sa, Silvia, a fost o talentată interpretă a rolului Veta din spectacolul „O noapte furtunoasă”. Cu această piesă a lui Caragiale, manifestările interpretative ale elevilor au atins o culme. A fost un spectacol de promoție, cu interpreți din ultima clasă a liceelor de băieți și fete. Pusă în scenă de Ițicu Tâmpescu, de asemenea elev
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
ieșea ca să rostească o singură replică, cea mai faimoasă a rolului său. Primul apărea în fața pânzei, prin tăietura de la mijloc, Rică Venturiano care, înclinându-se în fața publicului, saluta cu un gest larg cu jobenul, sclipind din pince-nez. Anunța: „O noapte furtunoasă, de I.L. Caragiale. Ce de peripețiuni !...” Cu pași de cocostârc, dispărea apoi, plin de demnitate. Mugind, trecea furtunos prin fața cortinei, din colțul din dreapta, jupân Dumitrache: „Ce poftești, mă musiu ?!...” Solemn, din stânga apărea Nae Ipingescu: „Rezon !...” Țesându-se astfel, pe rând
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
cu Labiș. Pentru căministul Roman, directorul adjunct Ilioaia a dispus să se amenajeze o cameră-atelier în care stăruitorul tânăr lucra zile și nopți în șir. Din când în când elevii dădeau spectacole cum a fost cel faimos cu „O noapte furtunoasă”. Cenzura politică înăbușise majoritatea manifestărilor care făcuseră faima orașului. Publicațiile și editurile au fost suprimate. La Fălticeni rămăseseră doar două licee teoretice, o școală de menaj pentru fete, alta profesională pentru băieți, ulterior devenită liceu agricol; spitalul, poșta și tribunalul
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
reformă a Bisericii, și propunea chiar și un Conciliu Ecumenic pentru promovarea acesteia.. Nici nu-și putea imagina că această întâlnire este principiul unui dialog spiritual care îl va ține unit lui don Calabria în perioadele cele mai delicate și furtunoase ale vieții. Lui îi destăinui „simțul falimentului“ pe care îl trăia datorită împotrivirilor pe care le găsea la Roma. „Dar să-i mulțumiți Domnului!“, îi răspunse cu calm don Calabria. „Domnul vă pregătește tocmai prin asta! Domnul vă e foarte
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
externi s-a deschis și surorilor externe, s-a propagat chiar și în afara Veronei și are filiale în toată lumea. Sediul central e tot la Verona, pe strada San Zeno in Monte, 23. Capitolul XX Decretum Laudis. Aprobarea pontificală După evenimentul furtunos care a dus la intervenția Sfântului Scaun, Congregația Slujitorilor Săraci și-a reluat domol activitățile și viața normală. Vizita Apostolică, chiar dacă se putea numi terminată în august 1937, s-a prelungit pentru alți încă mulți ani. Abatele Caronti propusese Sfintei
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
pentru armata română. Acesta era singurul punct delicat, întrucît era nevoie de anumite reglări, cum ar fi controlul datelor de livrare și a materialului, ceea ce provoca uneori, prin jocul partidelor politice care se războiau sub tot felul de pretexte, dezbateri furtunoase în parlamentul de la București. Pentru că națiunile Europei se înarmau una mai bine decît alta, în pofida gogoriței răsuflate că războiul din 1914-1918 fusese ultimul mare război și în ciuda vorbelor goale despre dezarmarea generală, a căror deșertăciune le sărea în ochii tuturor
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
sub presiunea Berlinului... Am spus deja cu cîtă neplăcere mergeam la adunările consiliului de miniștri. Una din ele mi-a adus o mulțumire intimă cu totul personală, aceea în cursul căreia guvernul Iorga și-a făcut hara-kiri într-o atmosferă furtunoasă și prevestitoare de înmormîntare. De mai multe luni, formațiunea ministerială bătea doar dintr-o aripă, din cauza luptelor nesfîrșite dintre președinte și ministrul de finanțe care, ad interim, era și de interne, Argetoianu... Cu bugetul redus la jumătate, după cum am povestit
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
element consubstanțial naturii, nava în derivă își pierde personalitatea de mecanism-corabie și se redefinește ca ansamblu plutitor de materiale inter-conexate. Este una din clipele de cădere ale voinței umane constructiv-aplicate în vârtejurile naturii. Aici această voință se topește în dezlănțuiri furtunoase, suportă un șoc profund destabilizator sentimentul siguranței activ-practice fiind incendiat de un fulger al perplexității ce-i transformă structura și temelia în cenușa non-acțiunii spulberată în văzduhuri de neființă și viditate, disipată asemeni unei amintiri care se uită ușor pe
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
cu pompă de bâlci până în divan, unde îl ia în primire adevăratul vodă, mustrîndu-l mieros. O altă uimitoare scenă este aceea în care Brâncoveanu, iritat de jafurile clucerului Costandin Știrbeiu, îl cheamă la sine și-l împroașcă cu o enumerație furtunoasă de dovezi infamante: "...Dar până când aceste jafuri să le faci, cluciare Costandine, că din nimica, eu te-am rădicat și te-ai făcut slugiar mare, comis mare, și cluciar mare, al șeasele scaun al divanului, și te-am miluit și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
O, lume! Eu decât aceasta și mai mare cinste îmi poftesc: și între stăpâniri să mă învrednicesc. Lumea îl sfătuiește să ucidă, să jefuiască. Înțeleptul ar voi și împărăția cerului, gloria pământească părîndu-i-se șubredă. Acum scriitorul izbucnește într-o invocație furtunoasă a gloriilor apuse: Unde este Kyros și Cresos? Unde este Xerxes și Artaxerxes?" Iar Lumea îi răspunde cu blând sarcasm: "Să știi, că numai cu o feleagă de pânze învăliți, ca cum ar fi în cămeașa cea de mătasă învăscuți
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
e plină de "furie", ucigașă. Într-o baladă, doi strigoi de cavaleri, Oscar și Conrad, luptă noaptea pe ruinele unui castel. În alta, orientalistică, adversari pentru o femeie sunt Pașa Sali și Orland. Sihleanu aduce în poezie un temperament sangvin, furtunos, aristocratic și barbar totdeodată. Poetul se simte bine către piscuri și solitudini, în natura abruptă, fioroasă: Îmi place o natură cu fiii săi sălbatici, Cu piscuri dărâmate, cu țărmuri singuratici, Cu cedri-a căror frunte se-nalță pîn' la nori
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
palate-și ridică Ș-uimiți stau în soare privindu-l țintit, Acolo prin ruini, prin stânci grămădite E peștera neagră săhastrului mag; Stejari prăvăliți peste râuri cumplite Și stanuri bătrâne cu mușchi coperite; Încet se cutremur copacii de fag. Vuind furtunoasa-i și strașnică arpă Trec vânturi și clatin pădurea de brad, Prăval pietre mari din culmea cea stearpă, Aruncă bucăți cu pomi și cu iarbă Ce-n urlete în râuri se năruie, cad. Natura se găsește la Eminescu într-un
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
XVIII-lea. Prin "liberalism romîn" înțeleg aceeași ideologie transplantată la noi la mijlocul veacului trecut. Prin "naționalism" înțeleg trezirea conștiinței naționale, determinată, pe lângă alte cauze, de aceeași ideologie. G. I. * După această dată, Ibrăileanu mai scrie despre I. L. Caragiale: O noapte furtunoasă, în "Viața romînească", 1922, nr. 2; Conu Leonida față cu reacțiunea, Ibidem , nr. 5, ambele reproduse în volumul Scriitori români și străini, 1926; Numele proprii în opera lui Caragiale, "Viața romînească", 1926, nr. 12, reprodus în Studii literare, 1930. I
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
de sus nu mai poate fi o cucoană Chiriță. Dar civilizația a pătruns cu încetul, ca apa în păturile pământului, tot mai jos, până ce a ajuns în mahala, și azi, mai ales pe vremea când a fost scrisă O noapte furtunoasă, combinația ridicolă de orientalism și civilizație europeană e în mahala. Acest ridicol nou și-a găsit zugravul într-un om de un talent extraordinar, Caragiale, care pentru mahala și pentru "Zița" e ceea ce a fost Alecsandri pentru Gahița Rosmarinovici și
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
comunale, și de drepturi municipale, și de drepturi civile, și de drepturi politice, și de sufragiul universal. Veveriță (lui Gheorghe): Ce-i sufragiu cela, mă Gheorghi? Cheorghe: Sofragiu, cumătri, ca la boieri ă ca și Nae Ipingescu în "O noapte furtunoasă"î. Răzvrătescu (cetind): Dar, în fine, a unsprezecea oră a sunat pentru voi! Cel proletar va scăpa de proletariat! Cel mic se va face mare și viceversa, cel mare se va face mic! Cel slab va fi putinte și cel
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
a "comediilor" sale. Vom vedea că opera sa de mai târziu, Momente etc., are o altă semnificație.) S-a spus că marele nostru dramaturg a zugrăvit în comediile sale mahalaua. Dar aceasta nu este adevărat: dacă personajele din O noapte furtunoasă, din Conu Leonida față cu reacțiunea și din D-ale carnavalului sunt mahalagii - și încă pentru Rică Venturiano trebuie să facem excepție: el e un "intelectual" -, apoi personajele din comedia cea mai bună, din O scrisoare pierdută, nu sunt mahalagii
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
indirectă; întrucît psihologia personajelor și limbajul lor sunt efecte și ale stării noi de lucruri, introdusă de liberali. (La drept vorbind, D-ale carnavalului e lipsită de semnificație, și acesta e marele ei defect estetic.) Deși personajele din O noapte furtunoasă și din Conu Leonida față cu reacțiunea sunt mahalagii, aceste două comedii sunt, pentru toată lumea, de același fel, din aceeași familie, au aceeași semnificație ca și O scrisoare pierdută, în care personajele nu-s recrutate din mahala. Prin ce lucru
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
biciuește o concepție, s-ar putea zice un partid. Și dacă acei prin care biciuiește acea concepție și acel partid sunt uneori mahalagii, aceasta e altă vorbă. Am văzut că ei pot fi și din clase înalte. În O noapte furtunoasă și în Conu Leonida față cu reacțiunea, Caragiale nu scrie ca să zugrăvească mahalaua, ci ca să biciuiască liberalismul, întocmai ca și în O scrisoare pierdută. Și dacă în O noapte furtunoasă și în Conu Leonida față cu reacțiunea Caragiale își ridiculizează
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
ei pot fi și din clase înalte. În O noapte furtunoasă și în Conu Leonida față cu reacțiunea, Caragiale nu scrie ca să zugrăvească mahalaua, ci ca să biciuiască liberalismul, întocmai ca și în O scrisoare pierdută. Și dacă în O noapte furtunoasă și în Conu Leonida față cu reacțiunea Caragiale își ridiculizează personajele și pentru structura lor sufletească grosolană, și pentru amestecul de civilizație și orientalism în purtarea lor zilnică - le ridiculizează însă, mai ales, în ipostazul lor de reprezentanți ai liberalismului
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
structura lor sufletească grosolană, și pentru amestecul de civilizație și orientalism în purtarea lor zilnică - le ridiculizează însă, mai ales, în ipostazul lor de reprezentanți ai liberalismului. Și cu ce talent, și cu ce logică implacabilă! Personajele din O noapte furtunoasă, pe lângă că au atât de frapant individualitatea lor, apoi sunt și atât de simbolice! Jupân Dumitrache este clasa care dă substrat liberalismului român; Nae Ipingescu reprezintă formele noi, "guvernă-mîntul", Rică Venturiano, în calitatea lui de redactor la Vocea patriotului naționale
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
nu mai dă peste un amestec ridicol de civilizație și barbarie în clasele cele mai de sus, civilizate complet, în formă acum, ci în clasele mai de jos, ori în clasele de parveniți. Am văzut că personajele din O noapte furtunoasă sunt simbolice. Dar și legătura dintre dânsele e simbolică. Jupân Dumitrache, Nae Ipingescu și Rică Venturiano se înțeleg perfect, se stimează, toți au ca țintă a dușmăniei lor pe "ciocoi" și ca ciment al legăturii lor ura împotriva "ciocoiului", și
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
5. ă Articolul Conu Leonida față cu reacțiunea, p. 249-257.î adâncă a unui fenomen social mai important, este O scrisoare pierdută. Aici nu se zugrăvește liberalismul român patruzecioptist în ultima-i fază (1883), reprezentat, nu ca în O noapte furtunoasă, prin masa anonimă ce forma substratul acestui liberalism, ci prin conducători. În această comedie, Caragiale satirizează numai liberalismul, căci, cum am văzut, aici nu mai e vorba de o clasă - mahalaua - ori numai de anumite caractere ridicole, ori inteligenții obtuze
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]