15,944 matches
-
în sfârșit în gara mare a Varșoviei. Această gară se clădea atunci și era neisprăvită, însă dedimensiuni colosale. N-a avut norocul de a fi termiantă că numai la câteva luni mai târziu fu distrusă de bombele nimicitoare germane. De la gară mă îndreptai cu o mașină în str. Ordynicke unde locuia un vechi prieten, consulul și compozitorul Brzezinski cu soția lui, și care în chipul cel mai afectuos m-au invitat să locuiesc la dânșii. Primită am fost cu toată căldura
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
perle muzicale, spre a o interpreta așa cum compozitorul o visează. Asemenea cu o regie specială. Când va veni această vreme? Când se vor dezbina de intrigi meschine, culisele și direcțiunile operelor noastre? Martie-Aprilie 1942. Plec spre Timișoara. Sunt primită la gară de Sabin Drăgoi, care mă conduce la locuința sa, spre găzduire, și unde sunt primită cu toată dragostea de vrednica sa soție Livia, asemenea și micuța sa fetiță a cărei nașe sunt se bucură văzându-mă. A doua zi încercăm
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
pe care Tavi Iepan a vrut să-l transmită prin apariția albumului, care conține piesele pe care el le-a compus (muzică și text) pentru Cargo, înainte de a emigra în Germania (printre care și hiturile Buletin de știri, Povestiri din gară, Brigadierii), dar și o piesă nouă, “Catedrala sufletului”, scrisă special pentru vocea lui Kempes, iar noul videoclip de promovare este pentru “Oglinda”. Imprimat și mixat de Adrian Popescu (producător muzical alături de Iepan), apărut în variantă Digipack, grafică Podratzky. Trăitori de
Margareta Pâslaru:”Margareta 70” by Florin-Silviu URSULESCU () [Corola-journal/Journalistic/84325_a_85650]
-
militare de culoare verde. În drumul lor, treceau prin regiuni în care încă bântuia războiul civil. În ziua de 27 iulie 1949, bunica, Dr. Xia și prietenele apropiate ale mamei, mai toți oameni suspecți în ochii comuniștilor, au venit la gară pentru a-și lua rămas bun. Așteptând pe peron plecarea trenului, mama se simțea sfâșiată de sentimente contradictorii. O parte din inima ei se simțea ca o pasăre scăpată din colivie și liberă să zboare în înaltul cerului. Dar cealaltă
Lebedele sălbatice by Jung Chang () [Corola-journal/Journalistic/7773_a_9098]
-
bătrână somându-te să ieși/ din starea somnambulă a coincidențelor". "Ștefan Tulcea-Mihail, poet de provincie condamnat la disprețul public general, s-a înhăitat/ cu vagabonzii, drojdia lumii/ ce n-au mai avut loc în orfelinatul cetății/ doarme cu ei prin gări și prin parcuri/ și-și spun minciuni frumoase și mai adevărate/ decât viața lor, citesc în stele,/ ghicesc în palmă, fumează țigara până le arde buza/ îmblânzesc șerpi, hrănesc porumbei/ cântă și beau și se roagă-n genunchi către Cer
Actualitatea by Teodor Roșu () [Corola-journal/Journalistic/7984_a_9309]
-
a fost alegerea romului ca armă, de față cu martori. Medicul a acceptat, cu condiția ca duelul să se încheie cînd unul dintre ei doi nu mai e în stare să bea următorul pahar. Confruntarea a avut loc la restaurantul gării. Maiorul Scipion a acceptat să facă pe arbitrul. Chelnerul Ionică, îmbrăcat în mare ținută, le turna în pahare, cu mănuși albe. După prima jumătate de litru, cei doi au făcut o pauză. Locotenentul a cerut un castravete acru. Doctorul n-
Duelul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7985_a_9310]
-
cîștigat de locotenent. La ultimul rînd de pahare, doctorul s-a prăbușit sub masă. Locotenentul s-a ridicat de pe scaun și a pornit spre ieșire cu un mers țeapăn. Cînd a ajuns afară, tocmai trecea un tren de marfă prin gară. I-a făcut semn cu mîna, apoi s-a prăbușit pe peron. Toți cei prezenți au fost de acord că locotenentul cîștigase duelul, chiar dacă doctorul se ridicase singur de sub masă, iar el fusese ridicat de pe peron fără suflare.
Duelul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7985_a_9310]
-
timișorean, care de mic a visat să fie inginer, nu este nici pe departe una fericită. După 19 ani de școală, încheiați excelent, el căra saci pentru 50 de lei pe zi. Muncește cot la cot cu "boschetarii adunați din Gară de Nord". Odată, inginer mecanic. Acum, șomer. Căra saci Râul Nicolae are 32 de ani. A încercat să își facă o carieră ca inginer. După liceu, s-a înscris la Politehnica și a devenit licențiat ca inginer mecanic. A făcut
Șantierist cu master în mecanică. "Îmi venea să urlu de rușine" by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/80138_a_81463]
-
că nu se fac angajări, ci doar cursuri de calificare”, susține Râul. "Îmi venea să urlu că am ajuns sa car saci cu boschetarii" Inginerul cu licență și master în mecanică căra sacii pe șantiere laolaltă cu boschetarii luați din Gară de Nord. Pentru 8 ore primește 50 de lei. „Am un prieten care lucrează în construcții. L-am mai ajutat ocazional, prietenește, dar pe 16 decembrie, am început să lucrez pentru el de nevoie. Nu am să uit toată viața
Șantierist cu master în mecanică. "Îmi venea să urlu de rușine" by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/80138_a_81463]
-
la Expoziția "Neoliticul în România". Asta oferă clienților săi căile ferate elvețiene, SBB-CFF, pentru vizitarea expoziției organizate de Institutul Cultural Român în colaborare cu Muzeul de Arheologie din Olten, cu Fundația "Hellas et Roma". Oferta o primești peste tot în gările din Elveția, chiar și în aceste ultime săptămâni, inclusiv în primele zile ale lunii octombrie. Expoziția este deschisă de aproape patru luni. Pe coperta pliantului, editat în condiții grafice de bună publicitate, este plasat celebrul "Gânditor de la Hamangia", considerat a
Itinerariu helvet by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/8017_a_9342]
-
își făcea planuri la Slobozia, ieșea totuși în cîștig. Vasile geamgiul scotea bani frumoși de pe urma lui. Îi punea geamuri de trei ori pe săptămîmă și la restaurant și acasă, deși Pomenea polițistul și jandarmii lui își lungiseră rondurile pe peronul gării. Venise în orașul ăsta ca să rămînă, dar începuse să-și dea seama că nu va mai putea rezista mult timp. După ce fusese ucis profesorul Caraeni, îi făcuse o vizită judecătorului care îi spusese să se ferească și îl sfătuise să
Pistolul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8022_a_9347]
-
din cursele din Medgidia.Dar dacă o ținea tot așa își termina și caii și trăsura. N-a mai plecat din oraș și s-a dat bolnav printre birjarii tătari, să se afle de ce nu mai ieșea cu trăsura la gară. Îi aude Grigori din casă pe ruși cu cîntecele lor soldățești cu care defilau pe strada principală și în loc să stea pitit acasă se duce să-i vadă și să-i audă mai bine, mujici de-ai lui, dar cu o
Nostalgia by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/6897_a_8222]
-
o fi fost în capul lui, că se duce la comandamentul rusesc să se predea, cu trăsura și cu caii lui cu tot. Voia să se întoarcă în Rusia! Comandirul, un căpitan blond care își împușcase un soldat pe peronul gării, și care de atunci învățase cîteva cuvinte pe românește i-a ordonat: Du-te în pizda mă-ti, boule! Apoi a adăugat, pe rusește, Dacă te-a luat dorul de casă, știi drumul înapoi! Grigori lasă și cai și trăsură
Nostalgia by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/6897_a_8222]
-
Borcea. "Un dinamovist normal la cap nu se poate duce, pentru un simplu motiv: nasul este Gigi Becali", a spus Ionescu. Zece persoane, suporteri ai Dinamo, au fost arestate în momentul în care confecționau un banner cu mesaje obscene la gară Băneasa. Cei zece au fost conduși la secția de poliție și vor fi sancționați pentru săvârșirea de fapte sau gesturi obscene de natură să provoace indignarea cetățenilor sau să lezeze demnitatea unor persoane. "Ei vor fi sancționați conform legii cu
Dinamoviştii, supăraţi că Borcea l-a pus naş pe Becali: Să stea cât mai departe de echipă () [Corola-journal/Journalistic/69125_a_70450]
-
asemenea vorbe. Se lua și ea după cei care voiau să facă din el vinovat pentru abuzurile rușilor?! Seara, cînd s-a întors acasă, primarul era lemn. Îi înjura pe ruși, pe judecător și pe chelnerul Ion de la restaurantul din gară. Cînd Ioana a vrut să-i dea jos hainele, s-a apărat, cu un rest de energie, împotriva celor care încercau să-l lase în curul gol! S-a trezit mai devreme ca de obicei. Și-a schimbat hainele și
Dimineață senină by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/6919_a_8244]
-
dădea de înțeles de ce părea buimac sau cu chef a doua zi. Cîrciuma era goală. Mda, a plescăit primarul: ofițerii erau pe front și toate leprele din oraș care se coalizaseră împotriva lui și care chefuiau pînă tîrziu în cîrciuma gării își luau ciorba de burtă tot acolo. S-a așezat totuși la masă. Cine voia să uite că el era primarul n-avea decît să-și amintească! Drogeanu îi aduce el însuși ciorba, cu ardei iuți și cu o ceașcă
Dimineață senină by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/6919_a_8244]
-
cunoaște În revista Timpul din august 2009 scriitorul Andrei Zanca își povestește cu amărăciune neverosmila experiență de care a avut parte pe 26 decembrie 1989, cînd, coborînd din casă spre a cumpăra Carpați fără filtru de la debitul de tutun din gara Sighișoarei, a fost săltat de o echipă militară și dus la sediul Miliției din gară. Lipsit de buletin și neputînd să le risipească ofițerilor bănuiala că au în fața ochilor un terorist periculos, Andrei Zanca găsește ideea salvatoare: îl roagă pe
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6920_a_8245]
-
experiență de care a avut parte pe 26 decembrie 1989, cînd, coborînd din casă spre a cumpăra Carpați fără filtru de la debitul de tutun din gara Sighișoarei, a fost săltat de o echipă militară și dus la sediul Miliției din gară. Lipsit de buletin și neputînd să le risipească ofițerilor bănuiala că au în fața ochilor un terorist periculos, Andrei Zanca găsește ideea salvatoare: îl roagă pe maiorul de miliție să sune la liceul la care era angajat atunci, pentru a primi
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6920_a_8245]
-
clar și răspunsul lui; a ezitat o clipă, repetîndu-mi numele, deși ne cunoșteam de mult și băusem și cîteva beri cîndva după ore, apoi: dar ce a făcut?, a întrebat el cu prudență, și după ce află că sînt reținut în gară zice deodată: nu știu... nu îl cunosc." Cum vi se pare reacția colegului? Cronicarul o consideră emblematică pentru o anumită latură morală a unora dintre români. Comentariul lui Andrei Zanca la această amară experiență o puteți citi în paginile revistei
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6920_a_8245]
-
Nae Catalin Lipsită de agitația pe care o vedem în Gara de Nord, Gara Obor pare punctul feroviar mort al Capitalei. Totuși, cele câteva trenuri care mai opresc aici și puținii călători care mai circulă cu ele au poveștile și farmecul lor . În fața gării, stă un om al străzii, care vorbește cu Dumnezeu. După ce
Povești din gara uitată a Capitalei. Reportaj by Nae Catalin () [Corola-journal/Journalistic/81243_a_82568]
-
Catalin Lipsită de agitația pe care o vedem în Gara de Nord, Gara Obor pare punctul feroviar mort al Capitalei. Totuși, cele câteva trenuri care mai opresc aici și puținii călători care mai circulă cu ele au poveștile și farmecul lor . În fața gării, stă un om al străzii, care vorbește cu Dumnezeu. După ce își încheie discuția, se așează pe o bancă, își aprinde o țigară și începe să condamne poporul român pentru lipsa credinței, apoi îi înjură pe italieni. Probabil, când încă era
Povești din gara uitată a Capitalei. Reportaj by Nae Catalin () [Corola-journal/Journalistic/81243_a_82568]
-
tu”. Tristețea lui Marcel contrastează cu veselia care vine de la cârciuma peronului. Aici un grup de 4 navetiști beau bere la halbă și joacă șeptică. Fac glume picante și înjură când nu le iese jocul. Discuția lor amuzantă sparge liniștea gării. Câțiva maidanezi încep să iasă de sub niște vagoane trase pe linie moartă, deranjați probabil de vântul care a început să bată. Ești proastă, de ia te superi! Gara Obor are 5 linii, dintre care 4 sunt funcționale. Pe cea de-
Povești din gara uitată a Capitalei. Reportaj by Nae Catalin () [Corola-journal/Journalistic/81243_a_82568]
-
și înjură când nu le iese jocul. Discuția lor amuzantă sparge liniștea gării. Câțiva maidanezi încep să iasă de sub niște vagoane trase pe linie moartă, deranjați probabil de vântul care a început să bată. Ești proastă, de ia te superi! Gara Obor are 5 linii, dintre care 4 sunt funcționale. Pe cea de-a cincea, zace uitat de timp un șir de vagoane ruginite, devenite adăpostul câinilor comunitari. Peronul care separă linia doi de linia trei, este crăpat și vegetația a
Povești din gara uitată a Capitalei. Reportaj by Nae Catalin () [Corola-journal/Journalistic/81243_a_82568]
-
am spus să vorbești cu el. Ți-am zis să-l întrebi. Mie îmi trebuie banii ăia. De ce ești nervoasă? Tot tu te superi. Ești proastă, d-aia te superi. Hai lasă-mă! Pa!”. Închide telefonul și iese val-vârtej din gară, nu înainte de a-mi arunca o privire plină de furie. Dacă îmi plăcea cartea, mă făceam procuror Printre călători se află și Dorin, din Fundulea. Are 36 de ani și a venit în București în căutarea unui loc de muncă
Povești din gara uitată a Capitalei. Reportaj by Nae Catalin () [Corola-journal/Journalistic/81243_a_82568]
-
un final trenul mult-așteptat garează. Un tren cu vagoane obosite și vechi și controlori îmbrăcați în haine decolorate. Oamenii încep să urce, navetiștii din cârciumă dau pe gât ultima gură de bere, spun un „doamne-ajută” și se duc în tren. Gara Obor rămâne iarăși pustie, iar ploaia începe să cadă.
Povești din gara uitată a Capitalei. Reportaj by Nae Catalin () [Corola-journal/Journalistic/81243_a_82568]