2,189 matches
-
CACOVEANU, Viorel (5.VIII.1937, Cluj), prozator, dramaturg și gazetar. Este fiul Martei (n. Cordoș) și al lui Viorel Cacoveanu, cazangiu la Atelierele de reparat material rulant Cluj. După Liceul „Gh. Barițiu” din Cluj, absolvit în 1954, și un periplu studențesc la Politehnică și apoi la Facultatea de Matematică a
CACOVEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285984_a_287313]
-
, C.[onstantin] Z. (3.VII.1870, Coasta Lupei, j. Galați - 21.XII.1930, Galați), poet, gazetar și traducător. B. continuă spița unor răzeși din Nicorești: tatăl, Zamfir Buzdugan, era cântăreț de strană, mama, Ghina, trecea ca învățătoare în sat; când ea dispare (victimă a unei epidemii), tatăl și fiul pribegesc peste Dunăre, stabilindu-se în Dobrogea
BUZDUGAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285972_a_287301]
-
va situa, în 1898, printre „radicali”, stăruind pentru prevenirea scindării PSDMR, în preajma Congresului al VI-lea. Ulterior, se stabilește la Galați, unde va profesa avocatura „cu știință și conștiință” (F. Aderca), dar fără să abandoneze scrisul și rămânând același redutabil gazetar. Încă legat de cercurile socialiste, colaborează, în 1902, la „România muncitoare”, participă la declanșarea grevei lucrătorilor din port. Pe urma „generoșilor”, aderă între timp la Partidul Liberal, devine un factotum la „Tribuna liberală”, oficiosul local al PNL. Între 1906 și
BUZDUGAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285972_a_287301]
-
studiu istoric sau social-politic) ocupă aproape în întregime prima pagină, fiind semnate de Vlaicu Bârna (Lozinca existenței noastre, Problema salvării elitelor) și Vasile Stoica (Între Italia și noi, Mizeriile unei ratificări, Basarabia și ideologia sovietică). Alături de colaboratorii constanți, cei doi gazetari analizează situația politică, morală și spirituală a României într-un moment când înfrângerea Germaniei și a aliaților ei devenea din zi în zi mai evidentă, realizând o radiografie lucidă și echilibrată. Pot fi semnalate și articole semnate de Al. Hodoș
CAMPIA LIBERTAŢII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286056_a_287385]
-
literar 31 din Cluj și Iașul nou32. Se pare că, în fine, unul dintre gravele neajunsuri ale prozei realist-socialiste, figura palidă a personajului pozitiv, începe să fie înlăturat. Dar să reținem câteva opinii din două cronici literare. În Contemporanul: „Tânărul gazetar Dumitru Mircea - autorul romanului Pâine albă - este cunoscut cititorilor prin câteva nuvele (Răfuieli, Candin etc.) publicate în ultimii ani în reviste. Aceste nuvele s-au remarcat printr-o reușită descriere a unor aspecte din viața satului (...). Primul său roman Pâine
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
activitate «orală» la Academie, conferințe, cuvântări și cine cercetează Analele Academiei R.P.R. din perioada 1949 încoace se convinge de aceasta, deși nici participarea scrisă, atâta cât o făcea sau putea s-o facă, nu cred că mulțumea condeiul său de gazetar activ; dovadă că, în acest an, prezența sa în presă este mult mai frecventă; și nu numai în publicistică, ci și în apariții editoriale. Mai ilustrativ mi se pare cazul lui Cezar Petrescu, dar mai ales al lui T. Arghezi
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
, D. I. (8.IX.1888, Burdujeni-Suceava - ?), prozator și gazetar. Fiu al unui institutor din Dorohoi, A. a absolvit liceul, apoi a avut o perioadă de peregrinări, cu slujbe temporare, prin țară, când, din 1906, a și colaborat la câteva periodice. Din 1919, devine ziarist profesionist, odată cu numirea sa ca
ATANASIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285484_a_286813]
-
1893). În primăvara anului 1896, înainte de a redacta „Epoca literară”, I. L. Caragiale a scris pentru A. mai multe articole, apărute săptămânal, joia, între care Teatrul nostru, Activitate ș.a. După 1900, componența redacției se modifică de mai multe ori; printre noii gazetari veniți se află B. Brănișteanu, Emil D. Fagure (cronicar dramatic și comentator al actualității literare), Simon Pauker (secretar de redacție și la „Dimineața”), Ion Teodorescu, Albert Honigman, Const. Graur ș.a. Se înființează rubrici noi (economică, religioasă, militară, de drept etc.
ADEVARUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285191_a_286520]
-
stârni reacții ferme, uneori violente ale ziarelor de centru și de dreapta, dar și ale unui cotidian de însemnătatea și răspunderea „Universului”. De altfel, ca urmare a acestor ezitări și neclarități, mai ales în ceea ce privește chestiunea națională, N. Batzaria, scriitor și gazetar cunoscut, care era redactor aici încă din 1921, demisionează în 1935 și trece la „Universul”. Din 1936 și până la suspendarea gazetei, la sfârșitul anului următor, director va fi Mihail Sadoveanu, din comitetul de redacție făcând parte, între alții, și E.
ADEVARUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285191_a_286520]
-
, Grigore R. (1832, Pițicu, azi Bumbești-Pițic, j. Gorj - ?), gazetar și poet. Vlăstar al unei familii boierești, B. era în anii Unirii Principatelor un gazetar și un om politic cunoscut, comparabil ca notorietate cu un Radu Ionescu. Într-un foileton publicat în „Păcală” (1860), Pantazi Ghica îl situa între ziariștii
BOSSUECEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285822_a_287151]
-
, Grigore R. (1832, Pițicu, azi Bumbești-Pițic, j. Gorj - ?), gazetar și poet. Vlăstar al unei familii boierești, B. era în anii Unirii Principatelor un gazetar și un om politic cunoscut, comparabil ca notorietate cu un Radu Ionescu. Într-un foileton publicat în „Păcală” (1860), Pantazi Ghica îl situa între ziariștii fruntași din București. Pe la 1862, fusese ales deputat de Gorj în Camera Legislativă. Ca om
BOSSUECEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285822_a_287151]
-
, Geo (6.II.1908, Ploiești - 14.IX.1993, București), poet, prozator și gazetar. Este fiul Elenei Rhea Silvia (n. Georgescu) și al lui Alexandru Bogza, antreprenor. Filosoful Alexandru Bogza și romancierul Radu Tudoran sunt frații săi. B. face școala primară între 1915 și 1919, la Ploiești. Urmează cursurile școlilor de marină de la Galați
BOGZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285792_a_287121]
-
frații săi. B. face școala primară între 1915 și 1919, la Ploiești. Urmează cursurile școlilor de marină de la Galați și Constanța, străbătând astfel Dunărea și Delta, dar nu va practica profesia de marinar. Începe o lungă și excepțională carieră de gazetar: e redactor al revistei „Câmpina” (1927-1929); în ianuarie 1928, editează - împreună cu Alexandru Tudor-Miu -, la Câmpina, revista de avangardă „Urmuz”, debutând acolo și ca poet; colaborează la „Bilete de papagal”, „unu”, „Meridian”, „Pinguinul” ș.a. În 1929 debutează editorial cu volumul
BOGZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285792_a_287121]
-
, Sebastian (24.VI.1890, Burjuc, j. Hunedoara - 16.VII.1953, Sighet), gazetar. Este fiul Elenei și al lui Anghel Bornemisa, învățător. După ce a absolvit, în 1909, Liceul „Andrei Șaguna” din Brașov cu calificativul maxim, B. se înscrie la Universitatea din Budapesta, unde studiază filologia română și latină, precum și istoria literaturii maghiare; în
BORNEMISA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285819_a_287148]
-
rău (1927), încheiat încă din 1921, la Paris. Pe lângă alte câteva culegeri de cântece, strigături și chiuituri populare, broșura Gazetele poporale din Transilvania și Banat (1939) se înscrie, de asemenea, între preocupările lui. Recunoscându-i-se meritele și autoritatea morală, gazetarul a fost, în mai multe rânduri, președinte al Sindicatului Presei Române din Ardeal și Banat, iar din 1933, și președinte al Asociației Presei Poporale Românești din Ardeal și Banat. Două iubiri, selecție severă din versurile risipite prin reviste, are în
BORNEMISA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285819_a_287148]
-
, Ioan Alexandru (16.IX.1886, Brașov - 2.IV.1954, Brașov), poet și gazetar. Bunicul, avocatul Ioan Bran-Pop de Lemeny, fusese revoluționar pașoptist și tribun al românilor transilvăneni, iar tatăl, Nicolae de Lemeny, doctor în drept, studiase la Viena. Mama, Minerva Bran-Lemeny (n. Caravia), provenea dintr-o familie de comercianți brăileni. B.-L. urmează
BRAN-LEMENY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285858_a_287187]
-
BRĂNIȘTEANU, B. (pseudonim al lui Bercu Braunstein; 17.IV.1874, Iași - 29.XII.1947, București), gazetar. Fiu al comercianților Ester și Avram Braunstein, B. a avut parte de o educație îngrijită. Elev mai întâi la Iași, apoi la Roman, a fost trimis (1888) în Germania, unde a și terminat liceul. La Universitatea berlineză, a urmat apoi
BRANISTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285863_a_287192]
-
și T. Teodorescu-Braniște; din 1945, a condus singur marele cotidian. A făcut parte și din conducerea ziarului „Dimineața”. În 1922, a dirijat „Lupta”, împreună cu Em. D. Fagure. A colaborat la numeroase alte gazete din țară. B. a fost unul dintre gazetarii proeminenți din România celei dintâi jumătăți a secolului al XX-lea. S-a remarcat prin varietatea cunoștințelor, temeinicia lor și, mai ales, prin cumpătarea tonului, prin seriozitatea și civilitatea argumentării. A ameliorat calitatea articolului cotidian printr-un stil curat, chiar
BRANISTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285863_a_287192]
-
a și tradus o piesă, Pui de dragoste de Arthur Schnitzler (în 1907), iar în creionarea unor profile de oameni politici ai vremii (precum al lui N. Titulescu) a strecurat pagini de savuroasă memorialistică. Nu s-a arătat niciodată un gazetar grăbit în concluzii, mai ales când s-a referit la operele literare. T. Maiorescu și C. Dobrogeanu-Gherea i-au fost mentori recunoscuți, fără ca el să se situeze cu totul de partea unuia dintre ei. Afinitățile ideologice l-au impulsionat să
BRANISTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285863_a_287192]
-
multor apariții literare din străinătate, scriind onest și competent. SCRIERI: N. Titulescu, București, 1945. Repere bibliografice: T. Arghezi, Scrieri, XXIV, 184-189; Eugen Herovanu, Orașul amintirilor, București, 1936, 257-258; G. Călinescu, Lucruri de îndreptat, „Națiunea”, 1948, 534; A. P. Samson, Memoriile unui gazetar, București, 1979, 75-76, 277-278; Mirodan, Dicționar, I, 227-230; Opriță, Anticipația, 28. D.M.
BRANISTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285863_a_287192]
-
BRANIȘTE, Valeriu (10.I.1869, Cincu, j. Brașov - 1.I.1928, Lugoj), gazetar și memorialist. Este fiul Mariei (n. Vlad) și al lui Moise Braniște, prim-pretor. B., după ce a absolvit cu calificative excepționale Liceul de Stat din Sibiu, se înscrie la Facultatea de Litere din Budapesta, pe care o frecventează între 1887
BRANISTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285862_a_287191]
-
, Constantin (20.III.1873, București - 8.IX.1940, Roman), autor de versuri și proză, gazetar. Este fiul Smarandei și al lui Gheorghe Banu. B. a absolvit Facultatea de Litere și Filosofie (1895) și Facultatea de Drept (1900), iar din 1898, a fost profesor la Liceul „Matei Basarab”, apoi la Seminarul „Nifon” din București. Articolele politice
BANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285609_a_286938]
-
și al datinilor: fondul ancestral este topit într-o poveste de început de secol XX, în care lumea oierilor încearcă să reziste invaziei modernității. Romanul parabolic Zigguratul (1982; Premiul Uniunii Scriitorilor) reflectă într-o structură terasată etapele inițierii unui tânăr gazetar din Burna care descoperă, dincolo de faptul divers, realitatea semnificativă: simbolicul prevalează, iar epicul, diluat uneori de divagații teoretice, include tensiunea mitică. Roman cu tentă eseistică despre condiția socială și morală a scriitorului, Muflonul (I-II, 1986-1989) atinge, fără o suficientă
BANCIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285600_a_286929]
-
BĂIEȘU, Ion (2.I.1933, Băiești-Aldeni, j. Buzău - 21.IX.1992, New Jersey, SUA), prozator, dramaturg și gazetar. Este fiul Aureliei (n.Cârciu) și al lui Ion Mihalache, țărani. Face școala primară în satul natal și în Poponeți, sat vecin. Preotul de aici, zis Ciomag, îl trimite la Liceul Comercial din Buzău (1944-1951). După absolvire, vrea să se
BAIESU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285548_a_286877]
-
BĂNUȚ, Aurel P. (23.X.1881, Cohalm, azi Rupea, j. Brașov - 28.VII.1970, Brașov), gazetar și prozator. Părinții, Maria (n. Comșa) și Paul Bănuțiu, judecător, se sting prematur, așa încât B. crește sub oblăduirea rudelor dinspre mamă. Învață la Cohalm, Copăcel și Făgăraș, terminând liceul la Blaj, în 1899. Urmează studii de drept la Cluj și
BANUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285614_a_286943]