2,190 matches
-
DIACONU, Virgil (28.X.1948, Râmnicu Sărat), poet, eseist și gazetar. Este fiul Elisabetei (n. Gheorghiu) și al lui Gheorghe Diaconu, muncitor electromecanic la CFR. A absolvit, în 1974, o școală de proiectanți auto la Colibași. A lucrat ca proiectant la Arpechim Pitești (1974-1989), și după patru ani de șomaj, ca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286755_a_288084]
-
dar și cauzate de câteva accidente nefericite (incendii repetate la tipografie și depozite), o aduce în situația de a nu mai ieși regulat și de a-și sista apariția în momentul intrării țării în război. Atmosfera de ostilitate deschisă față de gazetarii „colaboraționiști”, instalată după încetarea conflagrației mondiale, a făcut ca la începutul anului 1919 să planeze îndoieli asupra oportunității reapariției V.r. Inițial s-a optat pentru un bimensual care, expurgat de orice ideologie, să o continue, sub un titlu nou
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290534_a_291863]
-
STROESCU-STÂNIȘOARĂ, Nicolae (1.XI.1925, Târgu Jiu), gazetar și memorialist. Tatăl său, Ion Stroescu, a fost colonel de jandarmi. Absolvent al Liceului „Carol I” din Craiova, S.-S. se înscrie la Facultatea de Drept a Universității din București, pe care o termină în 1948. În 1946 se implică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289985_a_291314]
-
și Vladimir Streinu îi oferă drepturile de autor pentru cărțile lui E. Lovinescu republicate, nu în lei, ci în valută. "Încercarea de a capta bunăvoința exilului și de a-l neutraliza era dublată de o manevră mai veche: a seduce gazetari și intelectuali occidentali care, în schimbul banilor la Paris sau al răsfățului la București, să cosmetizeze situația"116. Le respinge, replicând că propunerile, aparent onorabile, îi compromit imaginea. Etica revoltei înseamnă, în primul rând, empatie și solidaritate cu suferința românilor. În
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
, Raoul S. (1.XII.1881, Botoșani - 1960, Paris), gazetar și memorialist. Debutează în „Adevărul”, la rubrica „Impresii și palavre”, unde va colabora cu oarecare continuitate. În 1906 lansează revista umoristică „Țivil-Cazon”. În 1941 își pierde unicul fiu în tragedia vasului „Struma”. Persecutat de regimul comunist, R. reușește să emigreze
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289394_a_290723]
-
MURGU, Mihai (13.III.1928, Hunedoara - 29.IV.1985, București), traducător și gazetar. Este fiul Oliviei (n. Tatu) și al lui Ioan Murgu, funcționar. Face liceul la Deva și Petroșani și urmează Facultatea de Filologie, secția limba și literatura franceză, la Universitatea din București, absolvind în 1955. Lucrează ca ziarist la „Steagul roșu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288318_a_289647]
-
BOGDAN, Nicolai A. (10.V.1858, Iași - 17.IV.1939, Iași), gazetar, prozator și dramaturg. Numele Nicolai Andriescu-Bogdan era moștenit de la ambii părinți - mama, Irina Andriescu, tatăl, Gheorghe Bogdan, fiul unui postelnic. În 1874, rămâne orfan și își întrerupe studiile la Liceul Național din Iași, începând să lucreze ca funcționar. Între 1879
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285786_a_287115]
-
Scris pe înțelesul tuturor”. Fondată de Luigi Cazzavillan, patronul trustului de presă „Universul”, din constelația căruia Z.c. de asemenea face parte, revista a stat sub conducerea lui Neculai Procopiu, C. Cosco (până în 1913) și a lui Victor Anestin (1913-1916) - gazetari detașați din redacția „Universului”, Dimitrie Dimiu - profesor secundar (1920-1924), Enric Otetelișanu - directorul Institutului Meteorologic Central și D. Rotman-Roman - profesor la Politehnică (1924-1926), Aurel Negulescu - comandor, unul din cei mai vechi colaboratori, Constantin A. Dissescu și I. J. Focșăneanu (din 1926
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290733_a_292062]
-
mercenare, acționând prin puseuri politicianiste și conspirații în contra a tot ceea ce îi depășea întelegerea și moravurile. Poemele și prozele poetului vor fi tot atâtea probe de înălțare peste bolgia lungii sale captivități, ceea ce nu a exclus pătimașa sa reactivitate, în calitate de gazetar, la eveniment, la patimile nației supuse strâmbătații și convulsiilor caruselului politic. Etic până la suferință, cugetător faustic în sfera sublimului, Eminescu și-a plătit cu viața opțiunea însingurării în numele forței propriului suflet. Pe care n-a pregetat să și-o trăiască
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
veșniciei, se dedramatizează alarmant. Intelectualul care realizase că viața și gândirea lui nu coincid, una fiind haotică, imprevizibilă, ultragiată, cealaltă fiind armonică, performantă, declanșase odinioară conflictul cu tumultul vieții. Acum acea vis animi este doar o amintire, pragmatismul politic al gazetarului dublat de filosoful-poet este doar un vis. Un vis a ceea ce a fost o conștiință individuală superioară cu acces direct la ideea abstractă a frumuseții. A totalitătii, a universalitătii fluxului vital. Actor de primă mărime în "freamătul vieții naționale", Eminescu
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
să ignorăm meritele cărții în sine. Scris cu aplomb și stăpânire a materiei și a termenilor, eseul se citește ca un roman polițist, ca o fină anchetă a interferențelor și conexiunilor urmărite cu mijloacele proprii și convingătoare ale unui filolog, gazetar, romancier, arhivist, istoric, dar înainte de toate, eminescolog. Criticul și istoricul literar N. Georgescu face prin acest studiu marele pas al unei viitoare cărți, ce va deveni de referință nu numai prin aprofundarea și interpretarea "diabolică" a detaliilor, multe inedite, găsite
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
1947 și 1980, oferind însă și anticipări din perioada postdecembristă, precum și ochiri retrospective asupra copilăriei, adolescenței și tinereții bucureștene. Gelu Ionescu îi recunoaște talentul de a bricola între idee, fapt și profiluri, evocarea echilibrându-se cu eseistica, critica cu gazetăria. Gazetarul politic primează, fără resentimente și umori necontrolate, în ciuda păcatului de "auto-supraestimare". Dacă episodul asasinării în închisoare a mamei sale, Ecaterina Bălăcioiu, este emblematic pentru viitorul curs biografic și politic al autoarei, nu mai puțin hotărâtor este angajamentul acesteia, din 1964
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
idealului de optimizare umană. O amplă, emoționantă și documentată prezentare în cunoștință de cauză face Vasile Andru "Rugului aprins", detaliind persecuția, prigoana, patimile și martiriul grupului contemplativ de rezistență anticomunistă "Rugul aprins", în frunte cu Sandu Tudor (alias Alexandru Teodorescu, gazetar și poet), din 1948 devenit monahul Agaton la mânăstirea Antim. Jurnalul de cărți înregistrează la capitolul "mărturisiri" proza lui Paul Goma, iar pe Dumitru Țepeneg îl numește "un clasic al pribegiei", aflat printre "cei 100 de scriitori care au primit
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
precum și o neînduplecată dorință de răzbunare. Mai izbutită la R.-R. se dovedește satira, scriitorul fiind un observator malițios și inteligent. În Satira jocului („Flacăra”, 1913), el realizează câteva tipuri - cămătarul, senatorul pehlivan, „un poețel simbolic”, „o văduvă trezită”, un gazetar vândut, un cartofor ș.a.m.d. -, care îi prilejuiesc ironii crude pe seama acestei „lumi nalte”, cu „spoiala ei de moravuri”. Broșura polemică Două măsuri (1898) conține o luare de poziție pătimașă într-o chestiune - situația evreilor în România - care îl
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289366_a_290695]
-
apartament oarecare de bloc, de marea ziaristă care a fost Oriana Fallaci, cunoscută pentru incisivitatea întrebărior ei, dar pe care statura de om politic cu intense intuiții politice a impresionat-o. Asemănarea actriței Maria Rosario Omaggio cu jurnalista-idol al tinerilor gazetari este de-a dreptul emoționantă. Un amănunt. Nu a văzut-o decât o singură dată.
Veneția 2013: Și totuși, politica by Magda Mihăilescu () [Corola-journal/Journalistic/72665_a_73990]
-
toți marii importatori care vindeau pe piața din România mărfuri pe care nu catadicseau să le eticheteze pe limba cumpărătorilor. Din păcate, nici după ce Pruteanu a obținut o victorie nu numai de orgoliu personal, ci și de mare utilitate publică, gazetarii n-au vrut să priceapă că de fapt aceasta era prima victorie a românilor față de miserupismul multinaționalelor care considerau piața din România ca pe un fel de tarabă pentru subdezvoltați.
Pruteanu după Pruteanu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8619_a_9944]
-
responsabil. Dacă în gazetărie ,nu prea e loc pentru emoție și milă", într-unele dintre aceste tablete o adevărată, adâncă disperare iese la suprafață și formează câte o insulă neagră și stearpă. Un acut sentiment de zădărnicie îl copleșește pe gazetar la întâlnirea cu ,românul sărac, dar cinstit", cu bășcălia atotputernică sau cu instinctul civic tot mai decalcifiat. Nici moartea nu este, pe malurile Dâmboviței, luată în serios: , Atentatul de la Madrid reprezintă un prim asasinat în masă dirijiat în mod deliberat
Pagini electrice by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11031_a_12356]
-
citim cele 11 elegii, pentru ca toate obiecțiile noastre la adresa inegalităților operei și inconsecvențelor omului să pălească. Această scriere despre Nichita Stănescu s-ar cuveni, cred, rescrisă de Cristian Tudor Popescu. Cu onestitatea, talentul și electricitatea pe care cel mai puternic gazetar de după '89 le are.
Pagini electrice by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11031_a_12356]
-
era marți, era revista 22, așa că a citit cu lăcomie numerele 33 și 34. A început, ca totdeauna, cu tableta lui Dan Perjovschi - perla de umor negru formată în fiecare săptămînă în jurul unor țăndări de actualitate. Nu obișnuita miștocăreală a gazetarilor cu condei vioi, nici ghiara caustică a "apucaților" justițiari, ci observațiile inteligent-amare ale unui artist căruia îi pasă ce se întîmplă cu ai lui. Numai la Tia Șerbănescu mai e de găsit acest tip de concizie spirituală și gravă în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16813_a_18138]
-
îl desparte prețuirea "dovezii" menționate, existente în Pregătiri... și poate că tocmai reiterarea acestui avertisment l-a făcut pe Paul Sterian să conștientizeze imposibilitatea apartenenței sale concomitent la două "familii". El nu "și-a renegat ortodoxia", cum l-a sfătuit gazetarul "Rampei", ci pornirile avangardiste. Și acest lucru îl vom pune în lumină în partea a doua a prezentului studiu. 1 Ovid S. Crohmălniceanu, Istoria literaturii române dintre cele două războaie mondiale, vol. II, București, Ed. Minerva, 1974, p. 322-327. 2
Cazul Paul Sterian - Ortodox și futurist by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/9429_a_10754]
-
Oameni buni, eu sunt anul 2004, el, Robert, e 2005”. Apoi cei de la TVR i-au și luat un interviu, primul din viața lui fragedă de artist la început de drum. Reporterul l-a întrebat doct, vezi Doamne, întrebare de gazetar: „Ce faci tu pe-aici, Robert? Răspunsul a sunat cam uimit, dar cu aplombul artistului cu „priză la public”: „Păi ce să fac? Am venit la lucru”... Colac peste pupăză, l-a mai întrebat și mama: „Robert, tu de ce nu
Agenda2005-36-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/284163_a_285492]
-
care, în același răstimp, a atins o temperatură a spiritului greu de suportat, în registrul unui analog elan transfigurator, legat de-o eschatologie etnică. Bunele intenții se intensifică printr-un discurs febricitant, ies în stradă: "Acesta este portretul interior al gazetarului legionar Noica. Un om bun devenit rău grație voinței de a răspîndi în inimile concetățenilor lui mîntuirea. Un om bun devenit rău prin dorința de a înfrînge voința altora în cazul în care cineva se împotrivea. În fine, un om
Noica între extreme (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8513_a_9838]
-
execuția migăloasă a unei concepții. La autorii melodici din contră, asociațiile apar pe parcurs, deznodămîntul scrierii neputînd fi anticipat, de unde și situația neplăcută de a se apuca de scris fără să știe prea bine ce au de spus. E caracteristica gazetarilor la care stăruința de a lega cuvinte umple pînă la urmă pagina, atîta doar că schema preliminară e absentă. În schimb, gazetăria lui Vulcănescu e un exemplu de ghidare a ideii după un unghi anticipator. Unghiul ridică tema și o
Melodici și canonici by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2633_a_3958]
-
de a substitui lipsa de har cu aluzii pornografice și cu bâțâieli ridicole în platou... Încât, până și Haralampy, total lipsit de simțul umorului, mi-a zis: -Fratele mieu, apăi nu aesta-i ăla de anul trecut care zâcea că-i gazetar satiric? -Te rog să termini cu ironiile, că mie-mi place, l-am bruscat. Dar, cât de cât apropo: n-am avut niciodată bucurii mari în ceea ce privește televiziunea. Ba din contră... Dar imediat trebuie să recunosc fără nici o reținere că, în
Alegeri, hărmalaie și Florin Călinescu... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12247_a_13572]
-
despre care s-a scris cel mai mult, de la nenumărate articole la monografii de serioasă ținută științifică și până la biografii aproape romanțate. Scrierile lui Tonitza însuși care se ridică la impresionanta cifră de 754 de articole și îl recomandă drept gazetar profesionist, au fost antologate, iar o parte importantă din bogata lui corespondență, riguros adnotată, a fost publicată. Artist multiplu dotat - pictor, desenator, zugrav de biserici, critic de artă, jurnalist și nu în ultimul rând profesor, bântuit de contradicții și inconsecvențe
Tonitza și întâmplările artei românești by Ioana Vlasiu () [Corola-journal/Journalistic/8563_a_9888]