6,556 matches
-
prezente mișcarea browniană, deși foarte redusă, echilibrul de sedimentare, turbiditatea, sarcinile electrice, lipsesc presiunea osmotică și 164 difuzia, iar efectul Tyndall se datorează reflexiei razelor luminoase pe suprafața particulei și nu difracției. Suspensiile pot fi lichide (suspensii propriu zise) și gazoase (aerosuspensii). Mai pot fi suspensii diluate și concentrate (C ≥ 10%), acestea din urmă având aspect de paste. Acestea se obțin prin stabilizare cu polimeri liofili, cucantități mici de solvent. Pastele se deosebesc de geluri prin faptul că nu își modifică
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
variate etc.), în construcții (ciment, pasta de var), în industria alimentară (paste făinoase, paste de fructe sau legume etc.), în industria celulozei și hârtiei, în agricultură (suspensiile de erbicide sau insecticide). 3.1.2. Aerosoli Sunt denumite astfel toate dispersiile gazoase ce au ca mediu de dispersie aerul sau alt gaz, iar ca fază dispersă, o substanță solidă sau lichidă. În această categorie intră aerosolii propriu ziși, cu grad de dispersie foarte ridicat, în domeniul coloidal, aerosuspensiile, aerogelurile și aeroemulsiile (cețurile
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
prin condensarea vaporilor de apă în jurul unor particule higroscopice care funcționează ca germeni de condensare. Fenomenul apare frecvent în zonele industrializate, cu un grad ridicat de poluare, din cauza existenței în atmosferă a particulelor de praf sau chiar a unor ioni gazoși. Când faza dispersă este solidă, sistemul se numește fum sau pulbere, aerosuspensie. Aceste sisteme se obțin în general prin două procedee: prin dispersare ca de exemplu la prepararea aeroemulsiilor, folosind pulverizatoare de joasă sau înaltă presiune (atomizoare); 165 prin condensare
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
caracterizează printr-o mare instabilitate. Din cauză că particulele fazei disperse sunt mari și nu sunt înconjurate de stratul de contraioni și de liosfera necesară stabilității, aerosolii sedimentează ușor. Acest proces este favorizat și de vâscozitatea redusă și densitatea mică a mediului gazos. Deoarece fumurile sunt în general nedorite și dăunătoare, se folosesc diferite metode pentru îndepărtarea lor. Dintre aceste metode, se pot enumera: filtrarea aerului impur cu ajutorul unor filtre speciale; spălarea aerului prin stropire cu apă; depunerea particulelor solide cu ajutorul pompelor centrifuge
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
utilizați ABSÓRBȚIE, absorbții, 1. Fenomen fizic prin care un corp lichid sau solid încorporează prin difuzie din afară o substanță oarecare. ♦ Micșorare sau anulare a intesității unei radiații care cade pe un corp. ADSÓRBȚIE fixare a unei substanțe lichide sau gazoase, într-un strat subțire, pe suprafața unui corp solid. AGREGÁRE, agregări, Faptul de a se agrega; agregație. ♢ Stare de agregare (a corpurilor) = fiecare dintre stările de consistență și rezistență diferite sub care se pot prezenta substanțele. - V. agrega. ALIÁJ, aliaje
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
și influența factorilor fizicochimici asupra desfășurării acestor reacții. CLIVÁJ ~e , Proprietate a unor minerale, roci, cristale etc. de a se desface în foi sau plăci cu suprafețe plane. COEZIÚNE, coeziuni, 1. Proprietate a elementelor constitutive ale substanțelor solide, lichide și gazoase de a se menține unite, datorită forțelor care se exercită între atomii sau între moleculele lor. 2. Fig. Legătură internă strânsă. COLIGATÍV, -Ă. (Fiz.; despre proprietăți ale substanțelor) Care depinde numai de numărul și de natura moleculelor substanței. COMPRESIBILITÁTE 1
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
Mărime proprie a unui obiect, unui mecanism, unui sistem, unui fenomen etc., care servește la caracterizarea unor proprietăți ale acestora. PLÁSMĂ 1. Parte lichidă a sângelui sau a limfei formată din apă, săruri, protide, lipide, glucide, anticorpi etc. 2. Substanță gazoasă puternic ionizată, ale cărei proprietăți fizice sunt determinate de existența ionilor și a electronilor în stare liberă. PLASMOLÍZĂ (Biol.) Micșorare a volumului unei celule prin pierderea apei din țesutul vegetal viu pus într-o soluție concentrată. POLIMÓRF ~ă (~i, ~e
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
1. totalitatea reperelor pe un instrument de măsură, reprezentând valori ale unei mărimi care se măsoară; scară gradată. SEMIPERMEÁBIL, -Ă, semipermeabili, -e, (Despre un perete poros, o membrană) Care permite trecerea numai a unora dintre componentele unui amestec lichid sau gazos. SISTÉM, 1. ansamblu de elemente aflate într-o relație structurală, de interdependență și interacțiune reciprocă, formând un tot organizat. STOECHIOMETRÍE Ramură a chimiei care studiază raporturile cantitative dintre elemente, în combinații sau în reacții. STRATOSFÉRĂ Stratul superior al atmosferei (situat
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
cu pH-ul (care devine de fapt un caz particular al său): Această relație permite calculul rH-ului din mărimile determinabile experimental, Eh și pH. Relația de definiție − demonstrabilă matematic − este însă: − unde: p(H2) este presiunea parțială a hidrogenului gazos din atmosfera aflată în echilibru redox cu mediul caracterizat (este vorba de o atmosferă sintetică alcătuită din hidrogen și oxigen - reducătorul, respectiv oxidantul - ce încadrează ca extreme, mai mult, constituie prin neutralizare mediul în care are sens fizic noțiunea de
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
fiziologiei în exteriorul plantei, în mediul proximal adică, întotdeauna apos (chiar și pentru planta terestră problema se pune în acest/același mod, ea având acces doar la așanumita soluție a solului, care mediază transferul de substanță dintre partea solidă ori gazoasă a solului și plantă, în ambele sensuri). Am putea lua în discuție (retoric) un caracter „extrovertit“ al plantei sau, altfel spus, din plantă ar face parte și porțiunea din sol cuprinsă între rădăcinile ei sau apa constitutivă a stratului laminar
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
aceștia amintim carbonul, carbura de calciu, borura de magneziu și zgura borică pe bază de B2O3. Dezoxidanții solubili acționează mai eficient decât cei insolubili, dar prezintă dezavantajul că impurifică metalul cu elementul dezoxidant sau cu oxidul lui. Aceștia pot fi gazoși (H2, CO, CH4) sau solizi (P, Si, ca, Mg, Al, Ti, Mn, Zn, Cr). Fosforul se utilizează ca prealiaj cu 7-8,5 %. Tehnica modernă folosește din ce în ce mai mult metale ce pot atinge puritatea de 99,999 până la 99,9999999 %, mai ales
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
lipsit de CO2, H2S, SO2 etc) cuprul metalic se acoperă cu o peliculă protectoare și aderentă formată dintr-un amestec de cupru metalic și oxid de cupru monovalent Cu2O, care rezultă prin ecuațiile. Când in aerul umed se află CO2 gazos, H2S gazos, cuprul se acoperă cu o peliculă protectoare ( patină ) formată din carbonat bazic și sulfat bazic de cupru . Prin încălzirea la 100- 130 °C în aer , cuprul se acoperă cu o peliculă purpurie de oxid de cupru monovalent. Dacă
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
CO2, H2S, SO2 etc) cuprul metalic se acoperă cu o peliculă protectoare și aderentă formată dintr-un amestec de cupru metalic și oxid de cupru monovalent Cu2O, care rezultă prin ecuațiile. Când in aerul umed se află CO2 gazos, H2S gazos, cuprul se acoperă cu o peliculă protectoare ( patină ) formată din carbonat bazic și sulfat bazic de cupru . Prin încălzirea la 100- 130 °C în aer , cuprul se acoperă cu o peliculă purpurie de oxid de cupru monovalent. Dacă cuprul este
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
apoase ale iodului . Soluțiile concentrate ale hidracizilor reacționeză cu pulberea de cupru metalic la cald, în prezența aerului sau oxigenului. Sulful, seleniul și telurul se combină ușor cu cuprul la cald .Cuprul se sulfurează când vine în contact cu H2S (gazos sau cu soluția lui apoasă) și cu sulfurile metalelor în prezența aerului sau a oxigenului. Cuprul reacționează cu hidrogenul sulfurat în prezența sulfurii de carbon cu formare de sulfură de cupru monovalent si metan. Tetraclorura de seleniu SeCl4 reacționează cu
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
luminii și umidității. Se dizolvă în amoniac, acid clorhidric,în clorurile metalelor alcaline sau NH 4Cl, tiosulfati, etc. Deoarece soluțiile clorhidrice sau amoniacale ale clorurii cuproase se oxidează foarte ușor,se păstrează în vase cu închidere etanșă. Prin actiunea NH3 gazos asupra CuCl la rece sau prin tratarea unei soluții clorhidrice de CuCl cu o cantitate mică de amoniac (prin acțiunea cuprului fin divizat asupra unei soluții fierbinte de NH4Cl sau asupra unei soluții amonicale de CuCl2) se obțin cristale incolore
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
de CuCl cu o cantitate mică de amoniac (prin acțiunea cuprului fin divizat asupra unei soluții fierbinte de NH4Cl sau asupra unei soluții amonicale de CuCl2) se obțin cristale incolore de [CuNH3] Cl. Când asupra monoclorurii de cupru acționează NH3 gazos la cald se obțin cristale negre de [CuNH3] [CuCl2] sau 2CuCl * NH3. Soluțiile clorhidrice ale monoclorurii de cupru absorb hidrogenul fosforat gazos cu formare de [CuPH3]Cl. Monoclorura de cupru în soluții amoniacale absoarbe cu ușurință acetilena și hidrocarburile de
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
soluții amonicale de CuCl2) se obțin cristale incolore de [CuNH3] Cl. Când asupra monoclorurii de cupru acționează NH3 gazos la cald se obțin cristale negre de [CuNH3] [CuCl2] sau 2CuCl * NH3. Soluțiile clorhidrice ale monoclorurii de cupru absorb hidrogenul fosforat gazos cu formare de [CuPH3]Cl. Monoclorura de cupru în soluții amoniacale absoarbe cu ușurință acetilena și hidrocarburile de tipul R−C≡C−H, cu formare de precipitate roșii care devin explozive la uscare și se descompun sub acțiunea acizilor. Monoclorura
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
soluțiilor apoase ale acidului cianhidric asupra oxidului de cupru monovalent,prin tratarea soluțiilor clorhidrice ale monoclorurii de cupru cu acid cianhidric sau cu cianură de potasiu,prin tratarea soluției de diclorură de cupru cu acid cianhidric în prezență de SO2 gazos. Combinația CuCN se prezintă sub formă de cristale clinorombice albe,care se topesc la 473°C, se descompun la încalzire puternică,sunt greu solubile în apă și se dizolvă în HCl,H2SO4, amoniac, săruri de amoniu,cianuri alcaline etc. Prin
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
2 în amoniac rezultă licoarea lui Schweitzer care servește la dizolvarea celulozei,hidrocelulozei și nitrocelulozei. Pulberea stabilă de Cu(OH)2 este folosită ca pigment sub numele de albastru de Breme. Difluorura de cupru CuF2 se obține prin acțiunea fluorului gazos asupra cuprului fin divizat la cald. La tratarea cu alcool a soluției rezultate prin dizolvarea oxidului, hidroxidului sau a carbonatului bazic de cupru divalent in soluție de acid fluorhidric, se formează dihidratul difluorurii de cupru CuF2·2H2 O, albastru și
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
un exces de monoxid sau de carbonat bazic de cupru și prin acțiunea KF asupra unei soluții de sulfat sau diclorură de cupru. Dimerul diclorurii anhidre de cupru Cu2Cl4 sau Cu[CuCl4] se obține prin acțiunea unui exces de clor gazos asupra cuprului fin divizat sau asupra monoclorurii de cupru, prin deshidratarea diclorurii hidratate de cupru sub acțiunea căldurii sau în vid, prin acțiunea unui curent de HCl gazos asupra sulfatului anhidru de cupru CuSO 4 și prin tratarea diclorurii hidratate
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
Cu2Cl4 sau Cu[CuCl4] se obține prin acțiunea unui exces de clor gazos asupra cuprului fin divizat sau asupra monoclorurii de cupru, prin deshidratarea diclorurii hidratate de cupru sub acțiunea căldurii sau în vid, prin acțiunea unui curent de HCl gazos asupra sulfatului anhidru de cupru CuSO 4 și prin tratarea diclorurii hidratate de cupru cu H2SO4 concentrat. Cu2Cl4 se prezintă ca pulbere cristalină monoclină, care are culoare brună-închis, are densitatea 3,054 g/cm3, se topește la 537°C,are
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
ale soluției de diclorură de cupru cu KCl. Combinația NH4[CuCl3]·2H2O se prepară sub formă de cristale albastre,la adăugare de NH4Cl unei soluții de HCl saturate cu carbonat bazic de cupru. La evaporarea soluției rezultate prin acțiunea amoniacului gazos asupra unei soluții calde si saturate de diclorură de cupru se separă cristale octaedrice de culoare albastru închis de [Cu(NH3)4]Cl2·2H2O. Fosforul, mercurul, argintul, diclorura de staniu și glucoza se comportă ca reducători față de diclorura de cupru
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
prezintă ca substanțe amorfe de culoare brună. Se cunoaște de asemenea sulfura bazică 5CuS ∙ CuO. Sulfitul cuprului bivalent CuSO3 este foarte nestabil și se obține prin tratarea carbonatului bazic sau a hidroxidului de cupru divalent cu apă saturată cu SO2 gazos. Se cunosc sulfiții bazici 2CuSO3 ∙ Cu(OH)2 ∙ 1⁄2 H2O galben și CuSO3 ∙3CuO ∙ 7H2O galben - verzui. Sulfatul anhidru al cuprului divalent CuSO4 se obține prin deshidratarea hidraților săi la 250°C sau sub acțiunea H2SO4 concentrat, prin acțiunea
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
metalelor alcaline sau cu sulfatul de amoniu formează sulfați dubli izomorfi. . Se cunosc sulfații micști formați din sulfatul de cupru divalent cu sulfatul de mangan, zinc, cadmiu, cobalt, nichel, magneziu sau de fier divalent. Prin acțiunea unui exces de NH3 gazos asupra sulfatului hidratat de cupru divalent se formează combinația [ Cu( NH3)4]SO4 ∙ H2O. Prin tratarea soluției apoase de sulfat de cupru cu soluție foarte diluată de NH4OH se precipită sulfatul bazic Cu2(OH)2 ∙SO4 de culoare verde. Sulfatul
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
încălzire puternică, azotatul de cupru se descompune termic după ecuația. Azotatul cuprului divalent este un oxidant energic care transformă fosforul în acid hipofosforic. Azotatul tetramminocupric [Cu(NH3)4](NO3)2 rezultă sub formă de cristale ortorombice albastre, prin acțiunea amoniacului gazos asupra unei soluții calde și saturate de azotat de cupru divalent. Azotatul bazic al cuprului divalent Cu(NO3)2 ∙ 3Cu(OH)2 rezultă prin fierberea soluțiilor diluate ale azotatului neutru de cupru divalent, prin tratarea oxidului hidratat brun CuO ∙ nH2O
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]