5,948 matches
-
există posibilitatea ca la o anumită mașină deconectată de la rețea, prevăzută și cu condensatoare pentru compensarea curentului reactiv, tensiunea să ajungă la valori periculoase pe timpul procesului tranzitoriu de oprire în condițiile realizării autoexcitației. Acest fapt este deosebit de important la exploatarea generatorului asincron care este conectat la o rețea extinsă și cu capacități de valori ridicate, conectate în paralel. Generatorul asincron trebuie deconectat de la rețea simultan cu generatoarele sincrone cu care funcționează în paralel sau este necesară folosirea unor relee speciale de
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
tensiunea să ajungă la valori periculoase pe timpul procesului tranzitoriu de oprire în condițiile realizării autoexcitației. Acest fapt este deosebit de important la exploatarea generatorului asincron care este conectat la o rețea extinsă și cu capacități de valori ridicate, conectate în paralel. Generatorul asincron trebuie deconectat de la rețea simultan cu generatoarele sincrone cu care funcționează în paralel sau este necesară folosirea unor relee speciale de tensiune, pentru a nu provoca defecțiuni consumatorilor, datorate creșterii tensiunii. Un alt aspect care intervine în funcționarea GA
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
egalarea cu 0 a părții imaginare a expresiei (5.327), adică: (5.328) Evident, kux trebuie să fie pozitiv, ceea ce înseamnă că: (5.329) adică există o valoare a reactanței sarcinii pentru o pulsație impusă, egală cu XC sub care generatorul nu se autoexcită, iar în cazul când C și Lu sunt fixate, există o pulsație limită (sau turație) sub care GA nu se autoexcită. b) Dacă se consideră un alt caz particular, al sarcinii pur capacitive, atunci uu jXZ iar
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
punctul D situat în cadranul IV, unde n < 0 și M > 0, regimul mașinii este de frână propriu-zisă, caracterizată prin s >1. Punctul B, situat în cadranul II, este caracterizat prin n > 0 și M < 0. Regimul mașinii este de generator dacă se consideră dependența inițială n=f(M) dată de curba 1 (dar poate fi interpretat ca regim de frână dacă se pleacă de la dependența n=f(M) dată de curba 2). În condiții de exploatare specifice, trecerea de la p.f.
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
de frână dacă se pleacă de la dependența n=f(M) dată de curba 2). În condiții de exploatare specifice, trecerea de la p.f. situate în cadranul I la p.f. situate în cadranul II, (adică din regim de motor în regim de generator) permite menținerea turației la valori controlate-nepericuloase, fapt care se poate interpreta ca un regim de „frânare a mașinii de lucru”. Pentru o mașină în regim de motor, cu sensul de rotire 2, pe caracteristica 2, funcționarea într-un punct situat
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
rezistențele suplimentare. Evident, costurile motorului cu rotor bobinat, a reostatelor de reglaj, a echipamentelor de comutație, a releelor etc. sunt mult mai mari decât în cazul mașinii în colivie. 5.7.3 Frânarea mașinii asincrone prin trecerea în regim de generator Există două modalități de trecere în regim de generator asincron: una însoțită de recuperarea energiei mecanice, alta - fără recuperarea energiei. 5.7.3.1 Frânarea prin trecerea în regim de generator cu recuperare (suprasincronă) Se va porni de la un exemplu
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
reostatelor de reglaj, a echipamentelor de comutație, a releelor etc. sunt mult mai mari decât în cazul mașinii în colivie. 5.7.3 Frânarea mașinii asincrone prin trecerea în regim de generator Există două modalități de trecere în regim de generator asincron: una însoțită de recuperarea energiei mecanice, alta - fără recuperarea energiei. 5.7.3.1 Frânarea prin trecerea în regim de generator cu recuperare (suprasincronă) Se va porni de la un exemplu concret. Fie un tren a cărui locomotivă are ca
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
3 Frânarea mașinii asincrone prin trecerea în regim de generator Există două modalități de trecere în regim de generator asincron: una însoțită de recuperarea energiei mecanice, alta - fără recuperarea energiei. 5.7.3.1 Frânarea prin trecerea în regim de generator cu recuperare (suprasincronă) Se va porni de la un exemplu concret. Fie un tren a cărui locomotivă are ca motor principal o mașină asincronă - MA (cu rotor bobinat, de exemplu). La deplasarea pe orizontală a trenului, motorul dezvoltă un cuplu care
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
devine negativ. În această situație cuplul creat de componenta greutății 0G transferă trenului o energie mecanică din c.g., care se regăsește sub formă de energie electrică transmisă de MA rețelei trifazate de alimentare. Se spune, astfel că MA devine generator asincron conectat la rețea în regim de recuperare a energiei (sau puterii) mecanice furnizată de c.g. Puterea recuperată este proporțională cu MC și cu viteza unghiulară, care în felul acesta este menținută la o valoare cu câteva procente mai
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
bidirecțional cu frecvență de ieșire fixă. Problema recuperării devine interesantă mai ales în condițiile actuale când se caută extinderea folosirii mașinilor de inducție în tracțiunea urbană, la automobile electrice sau hibride etc. 5.7.3.2 Frânarea în regim de generator fără recuperare (dinamică) a) Așa cum s-a constatat anterior, se poate realiza recuperarea energiei doar dacă turația rotorului depășește valoarea celei de sincronism. Frânarea dinamică se realizează astfel: se deconectează statorul de la rețeaua trifazată și se alimentează înfășurările sale în
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
o direcție fixă. Rotorul se rotește într-un câmp magnetic fix, în conductoarele sale inducându-se tensiuni, apar deci curenți induși, alternativi, a căror mărime și frecvență depind de turația rotorului și de mărimea curentului continuu, de excitație. Mașina devine generator sincron în construcție inversată (statorul - excitat în c.c. este inductor, iar rotorul este indusul) conectat în scurtcircuit (totdeauna la mașinile cu rotor în colivie). Puterea electrică corespunzătoare celei mecanice, intrată prin rotor, se disipă pe rezistența proprie a înfășurării
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
inversată (statorul - excitat în c.c. este inductor, iar rotorul este indusul) conectat în scurtcircuit (totdeauna la mașinile cu rotor în colivie). Puterea electrică corespunzătoare celei mecanice, intrată prin rotor, se disipă pe rezistența proprie a înfășurării, provocând încălzirea acesteia. Generatorul sincron în scurtcircuit, prin cuplul său de sens contrar celui aplicat din exterior de inerția maselor în rotație, frânează rotirea, ceea ce înseamnă că amplitudinea și frecvența curenților induși vor fi descrescătoare în timp. Cu cât Pex - puterea de excitație în
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
378) Relația (5.378) arată faptul că unda de inducție rotorică este o undă învârtitoare, sincronă cu cea statorică, dată de (5.367), dar defazată cu un unghi electric p0, impus de sarcină și de regimul mașinii: motor sau generator. Dacă f1 f2 turația rotorului este dată de (5.375): (5.379) adică, mașina dublu alimentată pe cele două armături, de la surse de frecvențe diferite, funcționează ca mașină sincronă cu turația de sincronism, dată de suma celor două turații sincrone
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
de sincronism, dată de suma celor două turații sincrone considerate separat pentru fiecare din frecvențe. Această proprietate stă la baza unei modalități practice de reglare a turației mașinii asincrone cu rotor bobinat. De asemenea, permite folosirea mașinii în regim de generator cu viteză de antrenare variabilă (centrale eoliene, de exemplu) în anumite sisteme de conversie neconvențională a energiei electrice [17, 18, 80]. În cazul particular, când una din frecvențe este nulă, atunci sistemul electromecanic (SEM) devine o mașină sincronă. Concret, se
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
din compunerea mașinii și crește randamentul conversiei electromecanice. Rămân de rezolvat problemele tehnice pe care le implică prezența celor două armături, ambele în rotație, inclusiv stabilitatea în funcționare a sistemului. Din acest punct de vedere este de preferat regimul de generator (§6.4.4.3). Aplicațiile posibile ale mașinii cu două armături rotitoare vizează motoarele de autovehicule, cât și generatoarele eoliene, hidro etc. cu două elici (fig. 5.91 [54]). Semnificațiile reperelor din fig. 5.91 sunt: 1-roată stânga, 2-suport caroserie
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
A.2. În cazul limită, , deci dacă pe rotor este plasată o înfășurare alimentată în c.c sau un magnet permanent, se obține: (5.386) adică CEM lucrează ca mașină sincronă în construcție directă, iar regimul de motor sau de generator este dictat de unghiul intern ca semn. Acest caz se referă și la funcționarea mașinii de inducție cu rotor bobinat, ca motor sincronizat. A.3. Când și rezultă: (5.387) adică CEM lucrează ca mașină de inducție în regim de
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
este dictat de unghiul intern ca semn. Acest caz se referă și la funcționarea mașinii de inducție cu rotor bobinat, ca motor sincronizat. A.3. Când și rezultă: (5.387) adică CEM lucrează ca mașină de inducție în regim de generator cu alimentare de la rețea prin stator (sau autoexcitat prin condensatoare). A.4. Dacă și ; iar ; ; rezultă (5.388) adică CEM este mașină de inducție alimentată prin rotor, care se rotește în sens contrar câmpului propriu, în cele două regimuri: de
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
rețea prin stator (sau autoexcitat prin condensatoare). A.4. Dacă și ; iar ; ; rezultă (5.388) adică CEM este mașină de inducție alimentată prin rotor, care se rotește în sens contrar câmpului propriu, în cele două regimuri: de motor sau de generator. A.5. Dacă 1 = 0 , mașina fiind excitată în c.c. pe stator, rezultă (5.389) 212 Mașina asincronă (de inducție) trifazată în regim simetric staționar adică, între pulsația curentului rotoric și viteza unghiulară a rotorului este egalitate. CEM este
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
în circuitele rotorice ale mașinilor MAB I și MAB II, deci se manifestă cupluri care pentru MAB II înseamnă un regim de motor cu preluarea unei părți Mrs, a cuplului rezistent suplimentar, iar pentru MAB I înseamnă un regim de generator, cu încărcarea suplimentară a mașinii A I. În felul acesta cele două motoare A I și A II se vor încărca în mod egal, adică fiecare preia câte un cuplu rezistent de valori Mr0 +Mrs. Mai precis: A II furnizează
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
să admitem că una dintre aceste tensiuni induse este în urmă cu un unghi θ (la MAB II - considerată în regim de motor) iar cealaltă tensiune indusă este în avans cu aproximativ același unghi (MAB I este în regim de generator), adică: (5.390) Diagrama mărimilor, trecute în complex se reprezintă în fig. 5.95 b), pentru un dezechilibru de sarcină de valoare redusă. Ecuațiile de tensiuni care caracterizează ochiurile I, respectiv II, sunt:, (5.392) este impedanța echivalentă rotorică a
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
din relația lui Kloss, (5.88): (5.398) Evident, pentru MAB II unghiul θ se consideră pozitiv, iar pentru MAB I unghiul θ este negativ, iar cuplul este de sens contrar, ceea ce dovedește că MAB I este în regim de generator. Se pot detașa cei doi termeni din membrul drept al relației (5.398) și se obține un cuplu rezultant compus din suprapunerea unui cuplu sincron: ss MM cr cr RS (5.399) peste un cuplu asincron: (5.400) b) Circulația
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
manifestă o micșorare a vitezei MABII, adică o tendință de „apropiere” a rotorului față de câmp, deci o scădere a alunecării. Tensiunile induse în rotorul MABII scad, apar curenți de circulație (de la rotorul lui MABI), care determină prezența unui cuplu de generator cu tendința de preluare a șocului de sarcină. Curentul rotoric de circulație determină stabilirea și în statorul lui MABII a unui curent prin care se va transfera o putere activă PstII de la mașină la rețeaua de CA. Totodată, din puterea
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
staționar (5.413) În fig.5.98 este trasată o caracteristică unghiulară pentru o mașină asincronă trifazată, unde sunt prezentate unele puncte de funcționare particulare precum și domeniile de variație a alunecărilor și respectiv a unghiului intern în diverse regimuri: motor, generator și frână. Dacă se are în vedere regimul de motor, la care cuplul este considerat pozitiv se poate observa pe fig.5.98 că există o porțiune de variație OQ1 -de pantă pozitivă, la care odată cu creșterea unghiului intern ψ2
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
specifică mașinilor cu o singură alimentare. La mașinile cu dublă alimentare acest unghi este de 900. Pe caracteristica unghiulară se pot fixa valorile particulare ale alunecării, prin folosirea relației de legătură (5.412), precum și regimurile de funcționare ale mașinii: motor, generator și frână. Existența acestei dependențe de unghiul intern conduce la dezvoltarea unor strategii noi de control al mașinii asincrone, cu performanțe îmbunătățite, de exemplu, în ceea ce privește menținerea puterii la limite superioare, corespunzătoare unor valori ale unghiului intern cât mai apropiate de
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
electromagnetic - activ al mașinii. Cuplurile rezistente mai frecvent întâlnite în practică sunt de natura celor constante statice sau variabile cu viteza după o lege liniară, ca în relația (6.21) sau după o lege pătratică (parabolică). Evident, în regim de generator, semnele cuplurilor se inversează. În cazul când pe axul mașinii se aplică un cuplu rezistent, având un termen constant și un alt termen proporțional cu viteza rotorului, acestea vor intra în membrul drept al ecuației (6.20) cu semnul negativ
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]