4,554 matches
-
trăiește, în al doilea volum. Metaforele amplasate acolo unde cere textul și gustul pentru vibrația societății, dar mai ales pentru concret, fac ca etapele acestei poezii să aibă convergență spre un punct comun: înțelegerea și definirea „Fabricii de filozofi”, a genezei vinovăției statului, pândită de angoase, dar și protejată de tandra și lucida natură, a ființei însetată de lumea mitică, „Odă lui Zeus”, dar și ancorată în lumea iarăși mitică a cotidianului „În România, astăzi”. În filozofia poeziilor lui Alensis De
STAREA PSIHOFIZICĂ A POETULUI PE AXA LUMII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1777 din 12 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373073_a_374402]
-
am fost născut/ Din munți veneau la noi și vânt și soare./ Mă întrebam, prin ulițe pierdut: Cât pot ei oare munții să măsoare?(In umbra munților). Fundamentul psihologico-științific-religios din care derivă mitul Edenului iese în evidență în clipa când geneza actului creator e identificată în viața psihică: iar problema ce se pune este, aceea a exprimării ei. O stare interioară de bucurie, de beatitudine, localizată în timp, dar mai ales în spațiul care produce acea stare, determină cel mai adesea
MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC AL SECOLULUI XX de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373213_a_374542]
-
publicate în țară și străinătate, a scris și publicat următoarele volumele de referință: -Jertfă și răscumpărare, (1973, Teză de Doctorat); -Meditații la Tatăl Nostru și la Fericiri, 1990; -Tîlcuiri la mari praznice de peste an: 22 de modele omiletice, 2001; -Între Geneză și Apocalipsă. Convorbiri realizate de Dorin Popa, 2002; -Cartea celor nouă Fericiri, 2004. Părintele Profesor Constantin Galeriu a fost arestat prima dată între 7 August-7 Octombrie 1950, urmând a doua arestare între August 1952-Octombrie 1953. Bunul Dumnezeu m-a binecuvântat
MARI JERTFITORI ŞI MĂRTURISITORI AI FILOCALIEI ORTODOXE ROMÂNE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372047_a_373376]
-
de naționalism. Vorbitor a patru limbi, fost lider de necontestat al Partidului Unității Naționale din România, perioadă în care ne-am și cunoscut, are opinii persoanele despre Revoluția din decembrie, războiul din coordonate contemporane, dar mai ales despre politică și geneza poporului român, despre ultima vorbind cu patos recent la ediția cu numărul 25 a Congresului Internațional ’’Pregătim viitorul, promovând excelența’’ organizat exemplar, ca de obicei, de conducerea Universității ’’Apollonia’’ din Iași, condusă de bunul său prieten, prof. univ. dr. Vasile
ÎN LOC DE CEC ÎN ALB PENTRU MARELE ROMÂN, GENERALUL MIRCEA CHELARU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1535 din 15 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376169_a_377498]
-
pentru edificarea opiniei publice mondiale asupra istoriei românilor prin susținerea unor magistrale conferințe, prelegeri, dizertații, intervenții în principalele centre universitare din Europa și America, sau în cadrul unor reuniuni științifice, precum și prin difuzarea unor lucrări proprii, de înalt nivel teoretic, privind geneza daco-romană a poporului nostru, latinitatea limbii și a culturii, dăinuirea sa permanentă în spațiul vechii Dacii, necesitatea obiectivă și legitimitatea împlinirii idealurilor de eliberare, unitate și independență națională. În mod deosebit, istoricul de talie universală, un veritabil homo universalis a
ROLUL „LIGII CULTURALE ROMÂNE” SUB CONDUCEREA ACAD. NICOLAE IORGA, ÎN PROMOVAREA TRADIȚIILOR ISTORICE ȘI DEZVOLTAREA CULTURII NAȚIONALE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1698 din 25 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/376223_a_377552]
-
OMENIREA POATE CERE IERTARE? Autor: Rodica Elena Lupu Publicat în: Ediția nr. 1627 din 15 iunie 2015 Toate Articolele Autorului I-au fost dați lui Eminescu doar 39 de ani. A adunat în ei: sori călători, luceferi și flori albastre, geneza, apocalipsa și timpul estetic, lacul, cetina și teiul sfânt, salcâmul, buciumul și trandafirul, îngerul, demonul și visul, luna, lumânarea și steaua, balta, trestia și părul de aur, obrazul ca mărul, ochii mari și mâna rece, Venere, Madona și amintirea, marea
OMENIREA POATE CERE IERTARE? de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379686_a_381015]
-
e deschisă mai larg calea spre mlaștina umană.” Florile albastre: „Nu mai suntem «dulci minuni». Ne-a rămas tristețea repetării continue a versului: «Totuși este trist în lume». Ecoul ne răspunde cu vechea variantă eminesciană: « Totul este trist în lume»”. Geneza: „Odihna celui nepătruns s-a încheiat. Din prea multă energie «galaxiile de lumi pierdute vin din sure văi de chaos» atrase nu de dor de viață, ci de dorința creării haosului în mintea omului”. Apocalipsa: „Nu mai e necesar să
OMENIREA POATE CERE IERTARE? de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379686_a_381015]
-
se revine, observăm, la Ecclesiast, textul tutelar, s-ar părea, al imaginarului și al gândirii artistice). Așadar, într-un orizont al pulverizării, al nestatorniciei fără limite, unicii piloni stabili se dovedesc a fi cărțile poetice și sapiențiale ale Bibliei, Evangheliile, Geneza (“Curcubeul s-a prelins în natură ca un ulei mistic de miruit suflete. E jurământul lui Dumnezeu, promisiunea după potop, făcută lui Noe, sărut peste jerfa lui, arcuit peste pământ întru nedistrugere. Nimic nu poate fi în afara culorilor...” - Oamenii curcubeului
EUGEN DORCESCU, PROZA UNEI LUMI INTERMEDIARE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374703_a_376032]
-
fel, s-a creat pe el însuși - grație înțelepciunii imprimate de forța divinității”. Despre Suflet, autorul s-a pronunțat, de asemenea, destul de frecvent. Locul omului în Univers este un subiect interesant și atractiv, care a suscitat imaginația scriitorului. Dar și Geneza și evoluția omului este domeniul cel mai interpretabil: “Pământul s-a născut din strălucitorul Soare, iar noi amevoluat din Pământ. Așadar, ne-am născut din Lumină!” Libertatea este un subiect care i-a preocupat pe toți filozofii și gânditorii din
AFORISMELE LUI CRISTIAN PETRU BĂLAN de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2317 din 05 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374680_a_376009]
-
de bătăi, îmi ascundeam de voi și ochii plânși și corpul plin de atâtea vânătăi, din toate mi-ați lăsat doar pumnii strânși... Autor, Mihail Janto În cazul acestei poezii, ma simt obligat față de cititorii mei cu o explicatie asupra genezei ei. Poezia am scris-o în amintirea zilelor de arest petrecute în pivnițele oficiilor de poliție din Timișoara și Arad, după un conflict avut cu securitatea înaintea anilor 1990. Fiecare cuvânt scris este așa redat cum l-am trăit eu
DOAR PUMNII STRÂNȘI... de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 2275 din 24 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375642_a_376971]
-
am fost născut/Din munți veneau la noi și vânt și soare./ Mă întrebam,prin ulițe pierdut:Cât pot ei oare munții să măsoare?(In umbra munților). Fundamentul psihologico-științific-religios din care derivă mitul Edenului iese în evidență în clipa când geneza actului creator e identificată în viața psihică:iar problema ce se pune este,aceea a exprimării ei.O stare interioară de bucurie,de beatitudine,localizată în timp,dar mai ales în spațiul care produce acea stare,determină cel mai adesea
AL.FLORIN ŢENE-MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC EUROPEAN AL SECOLULUI XX de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1325 din 17 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/369165_a_370494]
-
au scurs rând pe rând, iar Creatorul degeaba arunca Sfântul Arc Ceresc, pe Bolta Azurie, cu culorile sale izvorâte parcă din eternitatea universului necuprins și infinit, pentru că alți oameni s-au născut din Fii Lumini, ce nu-și cunoșteau adevărata geneză, neștiind că ei sunt urmașii Zeilor de Început, ce și-au avut sălașul chiat în țara lor; în ținutul carpato-danubiano-pontic, România de astăzi. Creatorul, îi iubea însă pe acei oameni, și a decis să-i salveze din ghearele Vrăjmașului Negru
LEGENDA LUI GETIC- COPILUL CU INIMĂ DE AUR de ARON SANDRU în ediţia nr. 1907 din 21 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369150_a_370479]
-
un glas a scornit!”; „Merg pe apă și plâng. Sunt mersul aerului. Chiar umbra lui ... ” Pământul, ca element al cosmogoniei tradiționale, este prima formă a materiei despărțită de ape. În Evanghelia Tăcerii, citim o frumoasă și concentrată compoziție lirică despre geneză și extincție: „Pământul din Tăcere s-a născut! Și în tăcere se va duce în pământ!” Convins de apriorismul kantian al formelor intuiției sensibile, de subiectivismul timpului și al spațiului, poetul se întreabă: „Gol e pământul și acum fără tine
„METAFORA TĂCERII” LA THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362096_a_363425]
-
restrîns al cuvîntului purane, adică poeme antice, par asemănătoare felului pe care-l regăsim la poeții ciclici posthomerici, o înșirare prozaică și seacă a tot ce ține de cercul miturilor unui anumit zeu, descinzînd printr-un amplu proces de la relatarea genezei zeilor și a lumii pînă la genealogiile unor eroi omenești și a unor principi. În cele din urmă apoi, pe de o parte, sîmburele epic al vechilor mituri se volatilizează în parfumul și grația formei și dicțiunii poetice exterioare, în timp ce
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
filozofului din Stuttgart! [348] E. PAOLO LAMANNA, Storia della Filosofia, vol. II, Firenze, Le Monnier, 1944, p. 452; cf. L. PELLOUX, op. cit., p. 94. [349] Împotriva sistemului hegelian, cf. A. LOMBARDI, Critica delle Metafisiche, Roma, Bardi, 1940, p. 81-234. [350] Geneza, 3, 5. [351] Cf. p. 286 și 272. [352] După cum, cu bună dreptate, observă cu privire la brahmani (care înțeleg să comande zeilor); E. GATHIER, art. cit., în Fede e Civ., ed. cit., p. 331. [353] G. MARTANO, L' ε*ναντίωσις nel
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
libertate...“. În proza lui Mircea Eliade, personajele se inițiază, cel mai frecvent, prin intermediul teatrului. Pandele află calea de a ieși de sub teroarea timpului, creând un spectacol despre nașterea și moartea lumii, prin care el, datorită anamnezei, devine contemporan cu momentul genezei. Nopți la Serampore. Acțiunea se petrece în India, mai exact la Calcutta și Serampore. Autorul, personaj în această povestire, descrie minunatele nopți petrecute cu Bogdanov și Va Manen în împrejurimile Calcuttei, la Serampore și Titagarh. Bogdanov era un orientalist celebru
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
Paradis, Adam și Eva erau regenerați periodic, așadar întineriți, prin neoplasmă; că, numai după ce a intervenit păcatul originar, corpul omenesc a pierdut secretul regenerării periodice și deci al tinereții fără bătrânețe. De aici apariția anamnezei. Pedeapsa de care vorbește cartea Genezei nu este în realitate decât amnezia. Omul a fost pedepsit să uite că posedă o funcție capitală: autoregenerarea celulelor. Trei personaje (botanistul Filip Zalomit, care este și poet, doctorul Nicoleanu și inginerul Hagi Pavel) discută despre un al patrulea, doctorul
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
versuri. Poemele luminii. Piesele sale de teatru, scrise începînd din 1920-1923, sînt jucate la Cluj, Sibiu și București. Este vorba de Zamolxe, Cruciada copiilor, Avram lancu, Meșterul Manole... Între 1935-1937, Blaga scrie trei texte esențiale Orizont și stil, Spațiul mioritic, Geneza metaforei și sensul culturii -, care introduc, în dezbaterile din jurul lui Crainic și a gîndirismului, o linie de referință. Blaga, pe care Lovinescu îl consideră creatorul imaginilor celor mai originale, se impune într-un climat în care cultura caută să se
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
of the Romanian Language, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1981. Nouzille, Jean, "La Transylvanie, terre de contacts et de conflits" în Revue d'Europe Centrale, Strasbourg, 1993. Panaitescu, Petre P, Istoria Românilor, București, Ministerul Învățămîntului și Științei, 1990. Papacostea, Șerban, Geneza statului în evul mediu românesc, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1988. Pascu, Ștefan, Avram lancu. Viața și faptele unui erou și martir, București, 1972. Pascu, Ștefan, Ștefănescu, Ștefan, Un joc periculos: falsificarea istoriei, culegere de studii și articole, București, Editura Științifică și
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
operă" a Spătarului Nicolae Milescu", în Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie "A.D. Xenopol", XXII, Iași, 1985. lorga, Nicolae, "Editor al izvoarelor istorice" în Nicolae Iorga, omul și opera, cu ocazia centenarului nașterii, D.M. Pippidi (ed.), București, 1972. Papacostea, Șerban, Geneza statului în evul mediu românesc, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1988; Românii în secolul al XIII-lea. Între cruciadă și imperiul mongol, București, Editura Enciclopedică, 1993. Pippidi, Andrei, "À la recherche d'une tradition politique byzantine dans les pays roumains", în Nouvelles
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Transilvania (1691-1849), București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1987. Knös, Börje, Histoire de la littérature néo-grecque. La période jusqu'en 1821, Stockholm, 1962. Lemni, Ștefan, Românii în secolul XVIII. O bibliografie, Iași, Universitatea "Al.I. Cuza", 1988. Neumann, Victor, Tentația lui homo-europeanus. Geneza spiritului modem în Europa centrală și de sud-est, București, Editura Științifică, 1991. Nistor, Ion, Istoria Basarabiei, București, Editura Humanitas, 1991. Nouzille, Jean, "La Transylvanie, terre de contacts et de conflits", în Revue d'Europe centrale, Strasbourg, 1993. Papacostea, Șerban, Geneza
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Geneza spiritului modem în Europa centrală și de sud-est, București, Editura Științifică, 1991. Nistor, Ion, Istoria Basarabiei, București, Editura Humanitas, 1991. Nouzille, Jean, "La Transylvanie, terre de contacts et de conflits", în Revue d'Europe centrale, Strasbourg, 1993. Papacostea, Șerban, Geneza statului în evul mediu românesc, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1988; "Les pays roumains dans le monde européen du XIVe siècle", în Roumanie, Pages d'histoire, nr. 2/1981; "Moldova în epoca Reformei. Contribuție la istoria societății moldovenești în veacul al XVI
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
exterieure roumaine et l'Europe de l'Ouest entre 1965 și 1972: preséntation officielle et perceptions occidentales, teză, Universitatea Paris I, 1994. Botez, Mihai, "Les relations américano-roumaines (1968-1984)", în L'Autre Europe, Paris, L'Âge d'Homme, 1986. Culda, Lucian, Geneza și devenirea cunoașterii, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1989. Daniel, Jean; Afanassiev, Iuri, Cette grande lueur à l'Est, Paris, Maren Sell, 1989. Daix, Pierre, Le Socialisme du silence, Paris, Le Senil, 1976. Durandin, Catherine, La France contre l 'Amérique
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
despre cetatea Neamțului, nici despre Târgoviște, nici despre "slava" altora 5. Privindu-le ca "semne" de descifrat, la Eminescu ruinele se transformă dintr-o temă a "locurilor sacre" într-un spațiu al crizei gnoseologice, pe care civilizația, îndepărtată de clipa genezei, illo tempore (în accepția lui M. Eliade), îl traversează participând la realizarea unui simbol opus regresiunii spre elementar: mântuirea prin "zid". Eminescu opune prafului zidul: "Viața omenirei lungă luptă e cu tine, / Obeliscii în câmpie (risipă), piramidele-n ruine, / Pedici
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
E-un basm făcut piatră, e-un veac înmărmurit Ce secoli mai durează și ne aduce-aminte De oameni mai puternici, de vremi mai mari, mai sfinte." Temporalitatea mitică, față de care contemporaneitatea e în decădere, stă în ideea eminesciană a unei geneze a poporului roman. Căutând clipa când încă era "încărcată de divinitate", cum spune M. Eliade, acel "illo tempore"39 al genezei, Eminescu tinde spre o reintegrare într-un fel de centru al existenței, care, o dată atins, echivalează cu o inițiere
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]