1,204 matches
-
generală a magiei, ed. cit. 211 Mircea Eliade, Tratat de istorie a religiilor, ed. cit. 212 Ibidem, pp. 164-165. 213 Ibidem, p. 166. 214 Gail Kligman, Nunta mortului. Ritual, poetică și cultură populară în Transilvania, traducere Mircea Boari, Runa Petringenaru, Georgiana Fârnoagă, West Paul Barbu, Iași, Ed. Polirom, 1998. 215 Robert Muchembled, op. cit., p. 277. 216 Dominique Camus, Puteri și practici vrăjitorești. Anchetă asupra practicilor actuale de vrăjitorie, ed. cit.. 217 Ibidem, p. 85. Autorul face o serie de aprecieri cu privire la
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
David Porter (ed.Ă, Internet Culture, New York, Londra, Routledge. Melanitis, Yiannis (1999Ă, „Stelarc: Interview”, A-R-C, Journal of Art Research and Critical Curating, http://a-r-c.gold.ac.uk/reftexts/inter melanitis.html. Merleau-Ponty, Maurice (1999Ă, Fenomenologia percepției, trad. de Ilieș Câmpeanu și Georgiana Vătăjelu, Oradea, Aion. Michaelson, Greg și Pohl, Margit (2001Ă, „Gender in E-mail-based Co-operative Problem-solving”, în Eileen Green și Alison Adam (ed.Ă, Virtual Gender: Technology, Consumption and Identity, Londra, New York, Routledge. Minsky, Marvin (1985Ă, The Society of Mind, New York, Simons
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
conflictului în clasa de elevi. In Gherguț, A., Ceobanu, C., Diac, G., Curelaru, V., Marian, A. & Criu, R. Introducere în managementul clasei de elevi (205-261). Iași: Editura Universității "Al. I. Cuza". Cury, A. (2005). Părinți inteligenți, profesori fascinanți. Traducere de Georgiana Bărbulescu. București: For You. Dalsgaard, C. (2008, June). Social Networking Sites: Transparency in Online Education. Paper presented at EUNIS 2008 VISION IT Vision for IT in higher education, University of Aarhus. Retrieved October 30, 2011, from http://eunis.dk/papers
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
farmacie, chintesență, cinci, chiparos; * blugi, gherilă, exercițiu, ghicitoare, rece, mingea, ghem, ax, ghiveci, hexagon, ninge; * chipeș, dărnicie, lexic, George, închipui, afaceri, leghe, ceruit, învechire, mingi; * ce-ar fi, imaginație, pricepi, context, chip, Alexandrescu, aici, chemare; * mexican, farmacist, voce, unchi, ax, Georgiana, legea, Gheorghe, acesta, cestălalt; * relaxat, genunchi, cincinal, Mexic, Baciu, învechit, ceară, gheață, măcel, micime; * ghici, chemare, geană, Axinte, merceologie, ciob, aceasta, închipuire; * ghemuire, vechi, Alexandru, ceva, meci, ghicitoare, Ruxandra, argint; * ceai, ochi, imaginat, cercel, chipeș, unghi, Axion, cerere, lexicologie; * gherghină
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
87. Nostalgia Europei. Volum în onoarea lui Alexandru paleologu. Volum îngrijit de Cristian Bădiliță, în colaborare cu Tudorel Urian (Iași, polirom, 2003). 88. Noi și Europa. Volum coordonat de Adrian Neculau (Iași, polirom, 2002). 89. Nicolae păun, Adriana Ciprian păun, Georgiana Ciceo, Europa unită, Europa noastră (presa Universitatea Clujeană, 2003). 90. Instituțiile Uniunii Europene. Volum coordonat de Nicolae păun (Cluj-Napoca, Ed. EFES, 2003). 91. Korunk (traducere din limba maghiară, 8 august: România și integrarea europeană, pp. 4 6). </endnotelist> post-scriptum pregătind
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
în fiecare dimineață? 2. Din ce este alcătuită o familie de albine? 3. Ordonează corect cuvintele și formulează o propoziție: rouă, usca, umezite, de, își, albină, aripile, o dimineață,într-o. 4. Desenează un stup și o albină. 20 HĂRNICUȚA Georgiana este o bună gospodină. Ea le pregătește păpușilor mâncarea. Astăzi le prepară supă, pilaf și prăjituri cu nucă. -Vă place mâncarea? le întrebă ea pe păpuși. Mă bucur că vă place. Pentru că am prea multe treburi, va trebui să mă
Caietul primei vacante by MARIA BOZ [Corola-publishinghouse/Science/484_a_776]
-
supă, pilaf și prăjituri cu nucă. -Vă place mâncarea? le întrebă ea pe păpuși. Mă bucur că vă place. Pentru că am prea multe treburi, va trebui să mă ajutați și voi. Păpușile sunt de acord. 1. Ce mâncare a pregătit Georgiana pentru păpuși? 2. Însemnează cu x: *Georgiana este harnică leneșă * Păpușilor le place mâncarea nu le place mâncarea * Mâncarea se fierbe la aragaz. frigider. 21 3. Scrie denumirile obiectelor din bucătărie: ROMÂNIA Patria românilor este România. Capitala țării noastrte este
Caietul primei vacante by MARIA BOZ [Corola-publishinghouse/Science/484_a_776]
-
place mâncarea? le întrebă ea pe păpuși. Mă bucur că vă place. Pentru că am prea multe treburi, va trebui să mă ajutați și voi. Păpușile sunt de acord. 1. Ce mâncare a pregătit Georgiana pentru păpuși? 2. Însemnează cu x: *Georgiana este harnică leneșă * Păpușilor le place mâncarea nu le place mâncarea * Mâncarea se fierbe la aragaz. frigider. 21 3. Scrie denumirile obiectelor din bucătărie: ROMÂNIA Patria românilor este România. Capitala țării noastrte este orașul București. Poporul român iubește pacea și
Caietul primei vacante by MARIA BOZ [Corola-publishinghouse/Science/484_a_776]
-
Romania, 1944-1965, Berkeley și Los Angeles, University of California Press. Jowitt, Kenneth (1993), New world disorder. The Leninist extinction, Berkeley, Los Angeles, London, University of California Press. Judt, Tony (2008), Europa postbelică. O istorie a Europei de după 1945, traducere de Georgiana Perlea, Iași, Editura Polirom. Kamiński, Łukasz (2006), "Poland in 1956", în Cătănuș, Dan, Buga Vasile (coord.), Putere și societate. Lagărul comunist sub impactul destalinizării 1956, București, Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, pp. 201-217. Karnoouh, Claude (2011), Inventarea poporului-națiune. Cronici din
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Tîrgșoru Vechi 1744/1 5.831,00 85,25 Dragan Gheorghe ────────────────────────────────────────────────��─────────────────────────────── 531 Prahova Comună Tîrgșoru Vechi 1745/1 5.000,00 26,74 Nistor Florin Nistor Alexandru Nistor Rodica Stoian Maria Simionescu Ioana Niță Petre Niță Alexandru Antonache Mariana Rusu Georgiana Vera ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 532 Prahova Comună Tîrgșoru Vechi 1746/1 10.000,00 119,81 Nistor Gheorghe ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 533 Prahova Comună Tîrgșoru Vechi 1747/1 10.000,00 51,21 Anghelache Neculae ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 534 Prahova Comună Tîrgșoru Vechi 1748/1 13.150,00 107
EUR-Lex () [Corola-website/Law/189447_a_190776]
-
cu tărie, suflet românesc, Vis de vitejie, fală și mândrie, Dulce Românie, asta ți-o doresc ! Alexandra Gheorghiu ADEVĂRAȚII PATRIOȚI .adevărații patrioți sunt cei care își iubesc țara, critică lucrurile rele, dar nu ar trăda-o pentru nimic în lume... (Georgiana Țurcanu) A fi patriot nu înseamnă numai să scrii versuri despre țară, să ții discursuri frumoase, sau alte astfel de fățărnicii, a fi patriot înseamnă să ai în suflet, oriunde te ai duce, locul de unde ai plecat, prima limbă învățată
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
tranzitiv, comparativ cu alte limbi ergative, în care numai anumite tipuri de agent pot apărea în cazul ergativ, restul conservând forma de nominativ, apoi prezintă forma pe care o ia partiția personală în limbi cu acord pronominal marcat (eschimosa, lummi, georgiana): mărcile pronominale care se referă la agentul verbelor tranzitive (mărci de tip ergativ) și cele care se referă la subiectul verbelor intranzitive (mărci de tip acuzativ) sunt distincte. Concluzia autoarei (Nash 1997: 133) este că partiția personală este un fenomen
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
tranzitiv este tratat morfologic la fel ca subiectul unui verb intranzitiv, dar diferit de subiectul unui verb tranzitiv (excepție: punjabi); ● în multe limbi ergative, verbul se acordă cu subiectul intranzitiv și cu obiectul tranzitiv, nu și cu subiectul tranzitiv (excepție: georgiana); ● flexiunea ergativului este aceeași cu a instrumentalului (ciukotă, dagva, nu și georgiana); în limbile care au pasiv, agentul are aceeași marcă flexionară sau aceeași adpoziție ca instrumentul; ● limbile ergative tind să nu aibă pasiv diferit de ergativul activ (excepție: georgiana
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
diferit de subiectul unui verb tranzitiv (excepție: punjabi); ● în multe limbi ergative, verbul se acordă cu subiectul intranzitiv și cu obiectul tranzitiv, nu și cu subiectul tranzitiv (excepție: georgiana); ● flexiunea ergativului este aceeași cu a instrumentalului (ciukotă, dagva, nu și georgiana); în limbile care au pasiv, agentul are aceeași marcă flexionară sau aceeași adpoziție ca instrumentul; ● limbile ergative tind să nu aibă pasiv diferit de ergativul activ (excepție: georgiana). Prin urmare − arată Comrie (1973: 251−252) − se poate să fie adevărat
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
georgiana); ● flexiunea ergativului este aceeași cu a instrumentalului (ciukotă, dagva, nu și georgiana); în limbile care au pasiv, agentul are aceeași marcă flexionară sau aceeași adpoziție ca instrumentul; ● limbile ergative tind să nu aibă pasiv diferit de ergativul activ (excepție: georgiana). Prin urmare − arată Comrie (1973: 251−252) − se poate să fie adevărat că, în unele limbi, construcția ergativă s-a dezvoltat din construcția pasivă, mai precis, că ergativul provine dintr-un pasiv gramaticalizat, devenit obligatoriu (schimbare care poate să fi
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
fenomenelor de marcare cazuală și de acord, iar Harris (1990)77 susține că e "activă" (a se citi "acuzativă'). Comrie (1973: 245−246) descrie evoluția sistemului lingvistic georgian, evoluție care stă la baza dificultăților de încadrare tipologică: dacă în vechea georgiană ergativul apărea la toate timpurile, în georgiana actuală construcția ergativă apare la aorist, iar construcția acuzativă, la prezent și la viitor. 7.1. Există o direcție unică a schimbării? Discuția lui Dixon (1994: 182−207) despre schimbarea lingvistică începe cu
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
iar Harris (1990)77 susține că e "activă" (a se citi "acuzativă'). Comrie (1973: 245−246) descrie evoluția sistemului lingvistic georgian, evoluție care stă la baza dificultăților de încadrare tipologică: dacă în vechea georgiană ergativul apărea la toate timpurile, în georgiana actuală construcția ergativă apare la aorist, iar construcția acuzativă, la prezent și la viitor. 7.1. Există o direcție unică a schimbării? Discuția lui Dixon (1994: 182−207) despre schimbarea lingvistică începe cu o clarificare necesară: la nivelul anumitor elemente
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
această situație din limbi ca warlpiri, niuean, enga este paralelă cu realizarea nulă a nominativului și a acuzativului în engleză (situație de sincretism morfologic); (b) în cea de-a doua clasă, absolutivul este echivalent cu nominativul, așa cum se întâmplă în georgiană. Legate (2008: 56) arată că absolutivul este o generalizare greșită, care ascunde o mare varietate de tipare de marcare cazuală. Legate (2006b: 151) a formulat următorul argument: în timp ce toate celelalte cazuri sunt marcate sufixal, absolutivul e nud; morfemele cu realizare
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
obiectul nemarcat (oromo); ● subiectul e marcat, obiectul e marcat − situația cea mai rară (japoneză, coreeană, kanuri). Cel mai frecvent, există o concurență între situația în care subiectul și obiectul sunt nemarcate și situația în care numai obiectul e marcat (engleza, georgiana). Existența marcării depinde de natura constituenților nominali și de categoriile semantice: distincția definit/ nedefinit funcționează în limbile uralice și altaice, în persană și în ebraică; distincția animat/inanimat funcționează în foarte multe limbi indo-europene (de exemplu, folosirea prepoziției a în
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
a complementului direct). Creissels (1995: 257) observă că, în mod frecvent, limba tratează diferit subiectul în funcție de apariția acestuia în construcții tranzitive sau intranzitive − subiectul e marcat numai în construcții tranzitive, iar subiectul construcțiilor intranzitive și obiectul construcțiilor tranzitive sunt nemarcate (georgiană, bască). Din punct de vedere sintactic, au fost remarcate (Haegeman 1994: 50, 71, Avram 2003: 140) mai multe asimetrii între subiect și obiect: ● alegerea obiectului poate afecta rolul tematic al subiectului, însă alegerea subiectului nu afectează rolul obiectului; ● rolul tematic
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
1990)59: în aceleași condiții gramaticale, verbele care apar în construcții intranzitive se împart în două sau mai multe clase, diferite după proprietățile de aliniere (exemple: rusă, latină). Tipurile (a) și (b) pot coexista în aceeași limbă, de exemplu, în georgiană (Lazard 1995). Creissels (2007) arată că, din punct de vedere semantic, partiția intranzitivă se corelează cu agentivitatea și cu aspectul verbal lexical, iar, din punct de vedere diacronic, există câteva scenarii posibile: ● în limbile acuzative, construcția tranzitivă cu A arbitrar
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
concluzia că ergativitatea este răspândită disproporționat, ariile predilecte ale fenomenului fiind Australia și Eurasia; * apartenența genetică foarte diversă a limbilor ergative; * gradul diferit de civilizație a comunităților de vorbitori, unele dintre aceste limbi aparținând unor comunități civilizate, cu organizare statală (georgiana, basca), altele, triburilor (limbile australiene și cele sud-americane); * numărul inegal de vorbitori ai acestor limbi, de la câteva milioane la câțiva vorbitori (unele dintre limbi sunt chiar stinse sau pe cale să se stingă). Limbile caucaziene, primele în legătură cu care s-a vorbit
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
și acuzativ sunt atribuite pronumelor de dialog, pentru că acestea, spre deosebire de grupurile nominale pline, sunt legitimate structural de o categorie funcțională care le face independente și distincte morfologic în funcție de poziția de subiect sau de obiect pe care o ocupă. În vechea georgiană, sistemul ergativ apărea la toate timpurile și pentru toate valorile aspectuale. Există două tipuri de pasiv: pasivul de stare (care nu poate apărea la preterit) și pasivul dinamic/de proces. Topică SVO. GUAJAJARA Limbă indigenă din familia TUPI-GUARANI, vorbită în
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
2 000 de vorbitori. Forme superficiale de ergativitate. KANUM Limbă papua, vorbită în Indonezia, aproape stinsă. Forme superficiale de ergativitate. KARTVELIAN Familie de limbi sud-caucaziene vorbite în Georgia și, în grupuri mici, în Azerbaidjan, Turcia și Iran. Cuprinde patru limbi: GEORGIANA, limbile ZAN (MINGRELIAN și LAZ/CHAN) și SVAN. Georgiana și limbile zan diferă substanțial de svan. Dacă limbile nord-caucazinene sunt de tip SVO și se caracterizează prin marcare de tip ergativ−absolutiv, manifestată prin caz și prin acord, limbile kartvelian
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Limbă papua, vorbită în Indonezia, aproape stinsă. Forme superficiale de ergativitate. KARTVELIAN Familie de limbi sud-caucaziene vorbite în Georgia și, în grupuri mici, în Azerbaidjan, Turcia și Iran. Cuprinde patru limbi: GEORGIANA, limbile ZAN (MINGRELIAN și LAZ/CHAN) și SVAN. Georgiana și limbile zan diferă substanțial de svan. Dacă limbile nord-caucazinene sunt de tip SVO și se caracterizează prin marcare de tip ergativ−absolutiv, manifestată prin caz și prin acord, limbile kartvelian (sud-caucaziene) sunt greu de încadrat. În aceste limbi, relațiile
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]