2,818 matches
-
nawan *newīni devętĭ *nan*nawa *nu*ennea *inn *ñ†w† 10 *deќm *tehun decem *dekam *newīni desętĭ *ðeć*daća *deka *desm *ś†k Înrudirea este evidentă și în cazul limbilor indo-europene moderne, în ciuda unor evoluții fonetice divergențe: Limbi indo-europene/ Limbi germanice 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 engleză one two three four five six seven eight nine ten daneză en to tre fire fem seks syv otte ni ți olandeză een twee drie vier vijf zes zeven
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
agneană, limba scrisă, liturgica), toharica B (kucheană, limba vorbită). Vorbite în Bazinul Tărîm (Chină de astăzi, zona locuită de uiguri) pînă prin secolele V-VIII. Populație care s-a separat timpuriu din grupul indo-european inițial, migrînd spre est alături de populații germanice, italo-celtice, baltice etc. S-au învecinat apoi cu strămoșii anatolienilor și grecilor. Notate cu o scriere proprie de origine indiană (brahmi). Limba fără oclusive sonore și aspirate; asemănări cu hitita, traco-frigiana și armeana. - traco-iliro-frigiene: ilira, traca, dacă, frigiana. Unii lingviști
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Colonial Expansion and Language Change, Cambridge University Press, Cambridge, 2009. *** Colloque Internațional "Romanité et Roumanité", Paris, Sorbonne, 22-26 avril 1991, număr tematic al revistei Revue roumaine de linguistique, vol. XXXVII, nr. 2-3, 1992. Copceag, Dumitru, Tipologia limbilor romanice (în comparație cu limbile germanice și slave) - și alte studii lingvistice -, ediție de Ion Mării și Nicolae Mocanu, Editura Clusium, Cluj, 1998. Cornillie, B.; Lambert, J.; Swiggers, P. (editori), Linguistic Identities, Language Shift and Language Policy în Europe, Peeters, Leuven, 2009. Coșeriu, Eugeniu, El sistema
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
James Main, Manual of Modern Scots, Cambridge University Press, Cambridge, 2013. MacAulay, Donald (editor), The Celtic Languages, Cambridge University Press, Cambridge, 1992. Vendryes, J., Choix d'études linguistiques et celtiques, Librairie C. Klincksieck, Paris, 1952. 6.2.2.4. Familia germanica La sfîrșitul mileniului al II-lea i.C. în sudul Scandinaviei, în Danemarca și ținutul Elbei de Jos triburi neindo-europene fuzionează cu triburi indo-europene, prevalente, creatoare ale ceramicii "cu șnur". S-a format una din ramurile de vest ale comunității
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
-lea i.C. în sudul Scandinaviei, în Danemarca și ținutul Elbei de Jos triburi neindo-europene fuzionează cu triburi indo-europene, prevalente, creatoare ale ceramicii "cu șnur". S-a format una din ramurile de vest ale comunității indo-europene, o comunitate de limbă germanica. În a doua jumătate a mileniului I i.C. o parte din triburile germanice migrează spre nord (prin deplasarea centrelor culturale din Iutlanda), spre est (în aria Oder-Vistula) și spre vest (între Elba și Weser). Pe teritoriul Germaniei triburile germanice
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
neindo-europene fuzionează cu triburi indo-europene, prevalente, creatoare ale ceramicii "cu șnur". S-a format una din ramurile de vest ale comunității indo-europene, o comunitate de limbă germanica. În a doua jumătate a mileniului I i.C. o parte din triburile germanice migrează spre nord (prin deplasarea centrelor culturale din Iutlanda), spre est (în aria Oder-Vistula) și spre vest (între Elba și Weser). Pe teritoriul Germaniei triburile germanice supun și asimilează populațiile locale și se extind pînă la Rin. Intra în contact
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
germanica. În a doua jumătate a mileniului I i.C. o parte din triburile germanice migrează spre nord (prin deplasarea centrelor culturale din Iutlanda), spre est (în aria Oder-Vistula) și spre vest (între Elba și Weser). Pe teritoriul Germaniei triburile germanice supun și asimilează populațiile locale și se extind pînă la Rin. Intra în contact cu celții, de la care au preluat multe elemente de civilizație iar la sfîrșitul secolului al II-lea i.C. au loc primele ciocniri ale unor triburi
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
supun și asimilează populațiile locale și se extind pînă la Rin. Intra în contact cu celții, de la care au preluat multe elemente de civilizație iar la sfîrșitul secolului al II-lea i.C. au loc primele ciocniri ale unor triburi germanice cu românii. De la începutul erei noastre avem informații istorice despre populațiile germanice de vest: franci, burgunzi, alamani, thuringi. În cursul secolelor V-IX Britania este ocupată de triburile germanice ale saxonilor, anglilor și iuților veniți din nordul Germaniei și din
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
în contact cu celții, de la care au preluat multe elemente de civilizație iar la sfîrșitul secolului al II-lea i.C. au loc primele ciocniri ale unor triburi germanice cu românii. De la începutul erei noastre avem informații istorice despre populațiile germanice de vest: franci, burgunzi, alamani, thuringi. În cursul secolelor V-IX Britania este ocupată de triburile germanice ale saxonilor, anglilor și iuților veniți din nordul Germaniei și din Iutlanda. Ei își impun limba lor populației locale de limbă celtica. La
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
II-lea i.C. au loc primele ciocniri ale unor triburi germanice cu românii. De la începutul erei noastre avem informații istorice despre populațiile germanice de vest: franci, burgunzi, alamani, thuringi. În cursul secolelor V-IX Britania este ocupată de triburile germanice ale saxonilor, anglilor și iuților veniți din nordul Germaniei și din Iutlanda. Ei își impun limba lor populației locale de limbă celtica. La începutul erei noastre, din Germania pornește marea migrare a goților, împărțiți într-o ramură de est (ostrogoții
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
ajung pînă în Dacia și în Crimeea (din secolul III d.C.), întemeiază regate în Balcani, iar în vest în Spania și în Italia (cel mai puternic a fost cel al ostrogoților conduși de Theodoric, secolul V). În nordul Europei triburile germanice se extind treptat ocupînd toate ținuturile scandinave. Între secolele VIII-X Scandinavia este o mare putere, vikingii atingînd chiar și țărmurile Americii. Islanda este colonizata, în Anglia se întemeiază un regat danez, iar suedezii întemeiază așezări comerciale la Marea Baltica și în
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Rusiei. Etnonimul generic Germani a fost la origine numele tribului tungrilor; el s-a extins la toate semințiile germane după victoria acestora contra galilor. Proto-germanica nu este atestata, dar trăsăturile ei au putut fi reconstituite datorită limbilor care o continuă. Germanica comună aparține grupului indo-european de nord-vest, fiind continuatoarea unui dialect centum. Cele mai vechi atestări ale limbilor germanice sînt din secolele III-IV d.C. și cuprind trei grupuri dialectale: de est, de nord și de vest. Ramură de est Grupul dialectal
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
germane după victoria acestora contra galilor. Proto-germanica nu este atestata, dar trăsăturile ei au putut fi reconstituite datorită limbilor care o continuă. Germanica comună aparține grupului indo-european de nord-vest, fiind continuatoarea unui dialect centum. Cele mai vechi atestări ale limbilor germanice sînt din secolele III-IV d.C. și cuprind trei grupuri dialectale: de est, de nord și de vest. Ramură de est Grupul dialectal de est cuprindea limbile gotica, burgunda, gepida și vandală, ultimele trei neconsemnate în scris. Ramură de nord Cele
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
și cuprind trei grupuri dialectale: de est, de nord și de vest. Ramură de est Grupul dialectal de est cuprindea limbile gotica, burgunda, gepida și vandală, ultimele trei neconsemnate în scris. Ramură de nord Cele mai vechi atestări de limbă germanica sînt inscripții din sec. al III-lea d.C., notate cu alfabet vechi runic. Limba veche nordică, cu un pronunțat caracter arhaic, durează pînă în sec. VIII-IX d.C. În sec. al IX-lea (epoca vikingilor) nordică comună s-a scindat în
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
250.000 de vorbitori, feroeza/faroeza - 80.000 și norvegiană - 4,7 mîl.) și una de est (daneză - 5,3, mîl. și suedeză - 9 mîl.). Unii lingviști consideră feroeza dialect al limbii islandeze. Ramură de vest În comparație cu grupul nordic, grupul germanic de vest este mult mai puțin unitar. Se crede 258 că cele trei ramuri dialectale componente (germană de la Weser-Rin sau germană de sus, germană de pe Elba sau germană de jos și germană de la Marea Nordului - frizona, saxona, vechea engleză) nu au
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
de jos (Niederdeutsch), frizona (700.000), olandeză/ neerlandeza (12,5 mîl.), afrikaans (7 mîl.), engleza (350 mîl. vorbitori nativi). Bibliografie specială: Bandle, Oskar et alii (editori), The Nordic Languages, vol. I. An Internațional Handbook of the History of the North Germanic Languages, Walter de Gruyter, Berlin-New York, 2002. Britain, David (editor), Language în the British Isles, Cambridge University Press, Cambridge, 2007. Fagan, Sarah M.B., German. A Linguistic Introduction, Cambridge University Press, Cambridge, 2009. Ferraresi, Gisella, Word Order and Phrase Structure în
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Britain, David (editor), Language în the British Isles, Cambridge University Press, Cambridge, 2007. Fagan, Sarah M.B., German. A Linguistic Introduction, Cambridge University Press, Cambridge, 2009. Ferraresi, Gisella, Word Order and Phrase Structure în Gothic, Peeters, Leuven, 2005 Harbert, Wayne, The Germanic Languages, Cambridge University Press, Cambridge, 2007. Hutterer, Claus Jürgen, Die germanischen Sprachen. Ihre Geschichte în Grundzügen, Albris VMA - Verlag, Wiesbaden, 1999. Iarovici, Edith, A History of the English Language, Editura Didactica și Pedagogica, București, 1970. Johnson, Sally; Braber, Natalie, Exploring
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Language, Editura Didactica și Pedagogica, București, 1970. Johnson, Sally; Braber, Natalie, Exploring the German Language, Cambridge University Press, Cambridge, 20082. Kerler, Dov-Ber, The Origins of Modern Literary Yiddish, Clarendon Press, Oxford, 1999. König, Ekkehard; van der Auwera, Johan (editori), The Germanic Languages, Routledge, Londra-New York, 1994. König, Werner, Atlas zur deutschen Sprache, Libri, München, 1974. Meillet, Antoine, Caractères généraux des langues germaniques, Hachette, Paris, 19374 Moore, Bruce (editor), Who's Centric Now? The Present State of Post-Colonial Englishes, Oxford University Press
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
al limbilor artificiale: proiectul Eurolang a fost abandonat în favoarea limbilor naturale de circulație internațională. Anterior, francezul Joël Landais crease în 1986 uropi, o limbă auxiliara paneuropeana; universal glot (1868), realizată de Jean Pirro, avea un fond latin, dar cu elemente germanice mai numeroase. Solresol creată de muzicianul francez Jean-François Sudre, are șapte silabe - do, re, mi, fă, sol, la, și - și prezintă marele avantaj, pentru interferență și sincretismul artelor, că e o limbă ce poate fi cîntată, de pildă la vioară
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
ergativă; SOV; adj. - subst. arabă (în trecut), latină modificată (în trecut), chirilica 5. afar N Etiopia, Eritreea, Djibouti familia afro-asiatică, ramura cușitică orientala, grupul afar-saho; SOV etiopiana (guèze), latină 6. afrikaans O Africa de Sud / N Namibia; cea mai tînără dintre limbile germanice, născută din olandeză vorbită de coloniștii buri veniți în secolul al XVII-lea în Africa de Sud din Java familia indo-europeană, ramura germanica, grupul occidental; accentuala; flexionara; tendința de trecere la tipul izolant; SVO latină 7. ainu N Rusia (insula Sahalin), Japonia
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
cușitică orientala, grupul afar-saho; SOV etiopiana (guèze), latină 6. afrikaans O Africa de Sud / N Namibia; cea mai tînără dintre limbile germanice, născută din olandeză vorbită de coloniștii buri veniți în secolul al XVII-lea în Africa de Sud din Java familia indo-europeană, ramura germanica, grupul occidental; accentuala; flexionara; tendința de trecere la tipul izolant; SVO latină 7. ainu N Rusia (insula Sahalin), Japonia (insula Hokkaido); vorbită în insulele Kurile pînă la mijlocul secolului al XIX-lea, implantata apoi în insula japoneză Hokkaido; limba pe cale de
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
nord; 2. mandarina standard (varianta standardizata a chinezei de nord și limba oficială); 3. wu; 4. cantoneză; 5. gan; 6. hakka; 7. min; 8. xiang. Între unele, diferențele sînt mai mari ca între două limbi romanice sau între două limbi germanice. familia sino-tibetană, ramura chineză; tonala; tendința monosilabica; izolanta cu elemente de aglutinare (polisintetism); limba "aproape fără gramatică"; SVO + SOV proprie ideografica: hieroglifica silabica han; pinyin (transcriere fonetica în alfabet latin) 72. chokwe (cokwe) N Angola; R.D. Congo, Zambia; folosită că
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
în perioada invaziei vikingilor (sec. al IX-lea) și s-a extins și în Norvegia, Normandia și Anglia; Fază veche a durat pînă în sec. al XIV-lea, iar fază medie pînă în sec. al XVI-lea familia indo-europeană, ramura germanica, grupul scandinav oriental; flexionara; SVO; adj. - subst. latină 90. diula (dyula, jula) limba vehiculara în Africa de Vest (Coasta de Fildeș, Burkina Faso, Mali, Ghana, Guineea) familia nigero-congoleză, ramura mandé, subramura mandinga; limba tonala latină, arabă și cu alfabet n'ko (cel mai
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Vincent și Grenadinele, Șamoa, Seychelles, Sierra Leone, Singapore, Insulele Solomon, SUA, Sudan, Swaziland, Tanzania, Tonga, Trinidad și Tobago, Uganda, Vanuatu, Zambia, Zimbabwe; N în 61 de state. Principala limba de circulație internațională a lumii actuale; provine din dialectele anglo-frizone aduse în Britania de triburile germanice; influențată și de limbile invadatorilor scandinavi și mai ales normanzi; puternică influență a latinei; trei perioade în istoria limbii: veche (anglo-saxonă, Old English) - sec. V-VII - XI-XII; medie (Middle English) - sec. XI-XII - XIV-XV; modernă - din perioada Renașterii - sec. XV-XVI pînă
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
lexicale între engleză britanică și engleză americană. Basic English (850 de cuvinte) - formă simplificată de engleză. Engleză este baza a numeroase variante de pidgin-English și creola engleză. *** După stăpînirea română (100 i.C.-400 d.C.), Britania este cucerita de triburile germanice ale iuților, saxonilor și anglilor, plecați din regiunile Iutlanda, Saxonia și Schleswig-Holstein. Iuții au colonizat regiunea Kent, saxonii - regiunile Essex, Sussex și Wessex, iar anglii - nordul țării pînă în Scoția. Anglii, care au dat numele lor și țării (pînă în
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]