1,784 matches
-
și veselă. Și cele unsprezece povestiri foarte scurte din Amendament la instinctul proprietății sunt construite foarte riguros, iar naturalețea lor e voit agresivă. Scenariul cuprinde un mare număr de „relansatori epici” citați în text, printre care Mihail Bulgakov, dar și Gilbert Durand, amestecați cu horoscoape, studii sociologice, reclame turistice, extrase din scrisori inventate, anuarul statistic, parafrazări din Eminescu, Creangă, Marin Preda etc. S-a observat că prozatorul dă rețeta aproape gideană a construirii unui personaj: „pentru a-l cunoaște va trebui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288398_a_289727]
-
în lumea insignelor militare din Marina Republicii Franceze ne arată că lunecarea de la masculinul generic (cel al denumirii funcției, cel al personalului) spre feminin este frecvent, chiar dacă nu pot indica o proporție față de ansamblul producției. O amorsă explicativă ne furnizează Gilbert Durand (cu care ne vom întâlni mai îndelung în celelalte registre) când amintește de "aspectul negativ și redutabil al feminității acvatice" (Structurile antropologice ale imaginarului, 279). Or un vas de tipul "dragueur" induce prin natura funcției tema protecției, specifică reprezentărilor
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
Universalitatea pirogii (recuperabilă pentru preadolescenții anii 60 prin traduceri de literatură de aventuri sau de relatări ale diverselor expediții), diversitatea simbolică în funcție de material (animal, vegetal sau în mitologia modernă metalul), "fuziformitatea" (pentru a prelua cuvântul din traducerea românească a lui Gilbert Durand) care poate sugera fuiorul torcătoarelor (dar de ce nu și morfologia corporală a acestora?), frecventa legătură cu motivul morții toate acestea pot fi depășite de o altă notă, "lame de fond"105 capabilă să măture prejudecățile care stau la baza
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
al "oamenilor de bine", perdeaua de fum a primelor luni din regimul Iliescu I 1990-1992). 108 Versetul 56. Traducătorul a folosit Le Coran Essai de traduction versiune semnată de Jacques Berque, Editions Albin Michel, 2002, p. 103). ÎNTRU & FINAL 109 Gilbert Durand, Structurile antropologice ale imaginarului, Editura Univers, 1977, 274. Autorul aduce la numitor comun reflecțiile Mariei Bonaparte (nepoată de împărat și psihanalistă din școala lui Freud) și reflexele asociative ale unui fost poștaș, fondator al "psihanalizei" pentru uzul celor care
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
să constituie o clasă socială, ei trebuie să fie omogeni nu numai în raport cu o singură variabilă, ci în funcție de o combinație de mai multe variabile. În general, variabilele luate în considerare pentru delimitarea claselor sociale sunt grupate în trei categorii<footnote Gilbert Denis, Joseph Kohl, The American Class Structure: A New Synthesis, apud Marc Filser, op. cit., p. 179. footnote>, <footnote Ioan Plăiaș, op. cit., p. 130. footnote>: a) variabile economice (ocupația, venitul și averea); b) variabile de interacțiune (prestigiul personal, asocierea și socializarea
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
mai mult al lui Bernard de Clairvaux care, la Conciliul de la Sens, în 1140, va cenzura anumite propozițiuni considerate prea îndrăznețe ale lui Pierre Abelard și-1 va obliga, în 1148, la Conciliul de la Reims, pe un alt magister parizian, Gilbert de La Poree, să retracteze. Abélard nu era nicicum revoluționar în materie de teologie și cu atît mai puțin un eretic. "Nu vreau să fiu Aristotel, scria el, astfel încît să fiu separat de Hristos." Dar mai mult decît Sf. Anselm
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
germani numesc o reprezentare, ĭar cei francejĭ o imagine. Noĭ am puteà-o numĭ o plăzmuire" (Gruber, 1888, p. 13). Ce este o plăzmuire? Este o reprezentare mintală a unui obiect sau fapt. În lucrare sunt prezentate sursele principale de documentare: Gilbert Ballet, Le langage interior et les diverses forms de l'afasie, Paris 1986; Alfred Binet, La psychologie du raisonnement. Recherches expérimentales par l'hypnotisme, Paris, 1886; Frédéric Paulhan, Le langage intérior et la pensèe, Revue philosophique, Janvier 1886. Observăm că
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
9 Armstrong, A.C., 119 Avenarius, Richard, 58 B Babinski, Joseph, 39 Bacovia, George, 44 Bain, Alexandre, 39, 65, 68, 72, 158 Baldwin, James M., 65, 72, 119, 120, 130, 131, 132, 173 Baldwin, Mark, 112 Balfour, Arthur James, 66 Ballet, Gilbert, 31 Barding, Sven A., 94 Baudelaire, Charles, 42 Bălcescu, Nicolae, 33 Beaunis, Henri, 38, 39, 66, 72, 74 Bechterev, Vladimir Mihailovici, 38, 131 Beethoven, Ludwig von, 86 Bejat, Marian, 8, 9, 15, 98 Beldiceanu, Neculai, 7, 23, 26, 27, 28
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
încet, acest joc (în care mingea cântărea 6 kilograme) dispare, ultima regiune în care s-a mai jucat fiind Bretagne. Anul 1800 este considerat crucial în dezvoltarea jocului de fotbal, deoarece apare mingea umflată cu aer, inventată de englezul William Gilbert. În a doua jumătate a anului 1823, un elev al școlii din Rugby, pe nume William Webb Ellis, în vârstă de 16 ani, devenit mai târziu pastor la Londra, încălcând regulile jocului și atribuțiile postului său (fundaș), prinde balonul cu
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
și asupra consecințelor ideologice (estetice, în cazul nostru) care derivă atât din continuitate, cât și din diferență" (Hutcheon: 1997, 99). Intertextul presupune acțiune reciprocă vechi-nou, unul îl pune în valoare pe celălalt. Este o dialectică (asemeni oricărei dialectici, ambiguă, cf. Gilbert Durand ) altul/același. Lexie. Mitemă. Secundă. Motiv literar. Teoria literaturii, prin natura obiectului ei, nu atinge exactitudinea altor științe, în sensul că nu face aprecieri matematice, în ciuda demersurilor de operaționalizare a unor concepte, de altfel, dificil de cuantificat. Să luăm
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
genetica textului. DEBRAY GENETTE Raymonde (1988) Métamorphoses du récit: autour de Flaubert, Paris: Éditions du Seuil, Collection "Poétique". * intratextualitate; * critica genetică. De GRÈVE Claude (1995) Élements de littérature comparée, Paris: Hachette Livre. * mit și mit literar; * temă și motiv. DURAND Gilbert [1960] (1992) Les structures anthropologique de l'imaginaire. Introduction à l'archétypologie générale Paris: 11ème édition DUNOD [Paris: PUF pour 1ère éd.]. * mitul, prezență semantică. EIGELDINGER Marc (1987) Mythologie et intertextualité, Genève: Éditions Slatkine. * câmpuri intertextuale; * funcțiile intertextualității. ELIADE Mircea
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
Simmel și Schütz, deopotrivă cu izbucnirile vitalismului romantic nietzscheian și cu psihologia inconștientului colectiv și antropologia arhetipurilor umane inspirate de C. G. Jung, dar mai ales cu învățămintele antropologiei imaginarului de la origini până în zilele noastre dezvoltate de mentorul său francez Gilbert Durand (parțial tradus și în românește). "Idealul comunitar" (avându-și originea în grupurile monastice, fondate pe o servitute voluntară, în care sufletul găsește deopotrivă "sclavie și libertate"), beția exceselor și modulațiilor antropologice ale noilor grupări hedoniste muzicale, sportive, religioase, amoroase
by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
inspirație jungiană, s-a angajat să scoată la lumină. Este ceea ce vedem de asemenea într-o anumită psihanaliză care pune accentul pe transgenerațional. Este de asemenea ceea ce o gândire a socialului redescoperă arătând importanța imaginarului. Astfel, întreaga operă a lui Gilbert Durand subliniază eficiența "structurilor antropologice" ale căror rădăcini pătrund adânc în inconștientul colectiv. Sub diversele sale aspecte, această sensibilitate teoretică relativizează, fără a o nega, conștiința de sine și arată cum ea nu poate fi decât o conștiință nefericită de
by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
de înfeudare, care pare să prevaleze în triburile postmoderne. Dusă la extrem, morala unui social complet aseptizat a evacuat, fără mare efort, partea de umbră care este, de asemenea, un element al naturii umane. Prin urmare, așa cum o remarcă antropologul Gilbert Durand, prea mulți oameni "în acest veac al "iluminării" își văd uzurpat dreptul inalienabil la "luxul" nocturn al fanteziei. S-ar putea prea bine ca morala lui "joacă astăzi, dacă poți" și idolatrizarea muncii de furnică să fie culmea mistificării
by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
-i urmeze o anima mult mai puțin sumbră, un principiu vital pe care îl avem în comun cu animalele. Este această vitalitate pe care o putem observa în diversele agitații ce punctează viața societăților noastre. Poate chiar, cum o spune Gilbert Durand, trebuie să vorbim de "furnicar" ca mod de a fi în contact constant cu celălalt 79. Ce pulsiune ciudată aceast primum relationis a cărui dimensiune animală o uităm prea frecvent. Există în acest principiu vital un sens profund complet
by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
educația modernă, aceștia sunt ucenici ai vieții. Și, fie prin exagerare, fie prin eroare, ei exprimă înflorirea acesteia și îi resimt vicisitudinile. Nu este poate o simplă provocare a vedea în aceste exagerări sau erori modalitățile contemporane ținând de ceea ce Gilbert Durand numește "mitemele" ce constituie etapele inițiatice în care căderile, pedepsele și tribulațiile diverse sunt tot atâtea încercări ce precedă "reintegrarea" sau "iluminarea"102. Și fie în reuniunile festive sau în efervescentele parade muzicale, fie, de asemenea, în viața cotidiană
by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
et leur postérité, Deruy, 2003, p. 170 sq. Cf. de asemenea G. Bertin, La Quête du Saint Graal et l'imaginaire, Corlet, 1997, prefață de G. Durand. Cf. și P. Le Quéau, La Tentation bouddhiste, Desclée de Brouwer, 2000. 102 Gilbert Durand, Un comte sous l'acacia: Joseph de Maistre, Edimaf, 1999, pp. 38-42. 103 Hegel, Phénoménologie de l'esprit, Aubier, 1964, tom I, p. 154. Despre Hegel francmason, cf. J. d'Hondt, Hegel, Calmann-Lévy, 1998, și B. Pinchard, "Le système
by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
în care ajungem la altă mică intersecție. — Ăă, cred că aici sigur trebuie să faci stânga. Vreau să zic... dreapta. Nu, am vrut să spun stânga. Mașina virează, iar eu scotocesc în geantă după invitație, ca să verific adresa exactă. Sir Gilbert și Lady Cleath-Stuart speră că vor avea plăcerea de a vă avea drept oaspeți... Mă uit ca vrăjită la scrisul elegant, cu înflorituri. Dumnezeule, tot nu-mi vine să cred că Suze și Tarquin chiar se căsătoresc. Adică, normal, o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
care l-am găsit pe internet se roagă din răsputeri pentru mine. Bine, ei se roagă să-mi găsesc fericirea în lupta mea cu alcoolismul. N-am fost în stare să-i expun întreaga poveste a celor două nunți părintelui Gilbert, mai ales după ce i-am citit predica despre cât de dureroasă este înșelăciunea în ochii Domnului, că e ca și cum Diavolul ar scoate ochii celor drepți. Așa că am ținut-o mai departe cu alcoolismul, fiindcă aveau deja pagină cu subiectul ăsta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
Anthlone Press, Londra, 1989. Derrida, Jacques, Of Grammatology, traducere de Gayatri Chakravorty Spivak, John Hopkins University Press, Baltimore, 1974. Dufrenne, Mikel, Fenomenologia experienței estetice, vol. I și II., cuvânt înainte și traducere de Dumitru Matei, Editura Meridiane, București, 1976. Durand, Gilbert, L'Imaginaire. Essai sur les sciences et la philosophie de l'image, Hatier, Paris, 1994 Durand, Gilbert, Introduction à la mythodologie. Mythes et sociétés, Albin Michel, Paris, 1996 Felicity Colman (ed.), Film , Theory and Philosophy. The Key Thinkers, McGill-Queen University
[Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
Baltimore, 1974. Dufrenne, Mikel, Fenomenologia experienței estetice, vol. I și II., cuvânt înainte și traducere de Dumitru Matei, Editura Meridiane, București, 1976. Durand, Gilbert, L'Imaginaire. Essai sur les sciences et la philosophie de l'image, Hatier, Paris, 1994 Durand, Gilbert, Introduction à la mythodologie. Mythes et sociétés, Albin Michel, Paris, 1996 Felicity Colman (ed.), Film , Theory and Philosophy. The Key Thinkers, McGill-Queen University Press, Ithaca, 2009. Fischer, Barbara și Fox, Thomas C (ed), A Companion to the Works of Gotthold
[Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
Poetry and experience, Princeton University Press, New Jersey, 1985. Du Bos, Jean-Baptiste, Cugetări critice despre poezie și pictură, traducere de Maria Carpov, Editura Meridiane, București, 1983. Dumitriu, Anton , Alétheia - încercare de adevăr în Grecia antică, Editura Eminescu, București, 1984. Durand, Gilbert, Les Structures anthropologiques de l'imaginaire, Dunod, PUF, Paris, 1960. Durand, Gilbert, L'Imagination symbolique, PUF, Paris, 1964. Eco, Umberto, Limitele interpretării, traducere de Ștefania Mincu și Daniela Bucșă, Editura Pontica, Constanța, 1996. Eco, Umberto, Opera deschisă. Formă și indeterminare
[Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
Cugetări critice despre poezie și pictură, traducere de Maria Carpov, Editura Meridiane, București, 1983. Dumitriu, Anton , Alétheia - încercare de adevăr în Grecia antică, Editura Eminescu, București, 1984. Durand, Gilbert, Les Structures anthropologiques de l'imaginaire, Dunod, PUF, Paris, 1960. Durand, Gilbert, L'Imagination symbolique, PUF, Paris, 1964. Eco, Umberto, Limitele interpretării, traducere de Ștefania Mincu și Daniela Bucșă, Editura Pontica, Constanța, 1996. Eco, Umberto, Opera deschisă. Formă și indeterminare în poeticile contemporane, ediția a II-a, traducere și prefață de Cornel
[Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
Cornel Mihai Ionescu, Editura Paralela 45, Pitești, 2002. Empson, William, Șapte tipuri de ambiguitate, traducere, prefață și note de Ileana Verezea, Editura Univers, București, 1981. Gauthie, Theophile, Scrieri despre artă, antologie și traducere de Angela Cismaș, Editura Meridiane, București, 1980. Gilbert, K. E. și Kuhn, H., Istoria esteticii, traducere de Sorin Mărculescu, Editura Meridiane, București, 1972. Goethe, J. W. von, Theory of colours, traducere de Charles Lock Eastlake, introducere de Deane B. Judd, John Murray, Albemarle Street, Londra, 1840. (variantă online
[Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
Cu alte cuvinte, cunoașterea este imaginea obiectului în subiect, a obiectului ca element transcendental determinat. 2 Durand prezintă o tipologie a simbolurilor care consideră imaginarul o parte esențială a umanității, imaginarul este acel element ce ne modelează reprezentările despre lume. Gilbert Durand, Les Structures anthropologiques de l'imaginaire. Introduction à l'arché-typologie générale, Bordas, Paris, 1969, pp. 34-56. 3 "Virtuel, ce souvenir ne peut devenir actuel que par la perception qui l'attire". Henri Bergson, Matière et mémoire. Essai sur la
[Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]