2,232 matches
-
care scrisese Metamorphose der Pflanzen. "Prin urmare, gândi Ioanide, Gonzalv își face iluzii." Pentru Conțescu, lumea universitară a devenit un sat cu rubedenii, și fără cea mai mică rea-voință va descoperi un succesor printre rudele sau printre actualii și eventualii gineri ai familiei. Un candidat posibil ar fi fost chiar Rene Popescu, ginerele său, care însă ar fi preferat altă catedră, fiind un pur naturalist. Arhitectul comitea totuși o greșeală subestimând imaginația lui Gonzalv Ionescu, bărbat în stare de a face
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
iluzii." Pentru Conțescu, lumea universitară a devenit un sat cu rubedenii, și fără cea mai mică rea-voință va descoperi un succesor printre rudele sau printre actualii și eventualii gineri ai familiei. Un candidat posibil ar fi fost chiar Rene Popescu, ginerele său, care însă ar fi preferat altă catedră, fiind un pur naturalist. Arhitectul comitea totuși o greșeală subestimând imaginația lui Gonzalv Ionescu, bărbat în stare de a face față celor mai desperate situații. În fine, Gonzalv se ridică și plecă
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
sanctuar personal, unde să nu intre nimeni, asta însă în mijlocul unui cămin familial cât mai gălăgios. Trăit într-o familie numeroasă, orientalistul nu putea nici să mănânce la masă singur. De aceea cele cinci persoane din casă (trei copii, un ginere și guvernanta sa) reprezentau un minim de animație. Hagienuș se uita la copiii lui ca la ochii din cap, încîntîn-du-l chiar și impertinențele lor, și nu prindea necaz pe ei nici când îi făceau pozne ca acelea împotriva guvernantei. N-
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
a constata că i se gătise mâncările la care ținea mai mult, plus plăcinta cu cremă, prăjitura lui favorită. Masa avea un aer suspect festiv și orientalistul, plin de zahăr pisat la gură din cauza plăcintei, privea suspicios la copiii și ginerele său, pregătit a face față oricărei eventualități. Spre a pipăi terenul, întrebă timid: - E vreo sărbătoare azi, ce e? - He, zise Petrișor, ofițerul, nu-i nimic în calendar, dumneata ești oricând o sărbătoare pentru noi. Hagienuș râse muțește și clipi
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
tată? zise Florica și-imai întinse o bucată de plăcintă. - Și pe urmă avem o cafea faină, râșnită în casă, care, fiartă cu rom, are să facă o drojdie extraordinară pentru ghicit, adăugă băiatul mai mic. - Și mai are o surpriză, denunță ginerele, om mai sfios, pe Petrișor. - Ghici ce am aici? Întrebă ofițerul scoțând un șervetînvîrtit ca un sul. - Ce? se informă Hagienuș, curios și lacom ca un copil.- Șampanie, tată! clamă Petrișor. Hagienuș râmase cu gura căscată. - Da, scumpe tată! Vezi
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
preocuparea de căpetenie se vedea a fi înregistrarea generațiilor. Astfel, fără nici o relație evidentă, dădeai de un portret fotografic al lui Odobescu, cu semnătura scriitorului. "A, observai, vă place Odobescu! Foarte frumos!" Răspunsul era neprevăzut: "Ne e cam rudă, prin ginere-său, fotografia o avem de la el". În privința asta, a literaturii în speță și a culturii în general, cu toate că prin școală mulți din membrii clanului aveau satisfăcătoare cunoștințe, evocarea unei personalități se făcea prin unghiul rudeniei. Venea vorba, cine știe cum, de Grigore
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
numai familii autorizate, numele cel nou descoperinduse împletit cu cele vechi. Hazardul era evitat și asimilația se îndeplinea fără stridență. În cazul fetelor, căsătoria cu oameni puternici și avuți era tolerată, cu condiția de a se găsi un colorit fictiv. Ginerele, fiu de senator și moșier, orientat spre cariera diplomatică, era reportat în altă regiune a țării, făcîn-du-se uz de similitudini de nume. Aceste alianțe periferice consolidau clanul. Pentru asta era nevoie de exploratori în noua societate, în scopul recrutării de
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
ca și când ar fi aparținut aristocrației (era un obicei acesta printre ofițerii superiori): Biografia familiei Pomponescu cu a ramurilor sale laterale: familiile Cociu, Pienescu, Cristidi, Deleanu, Radovici, lucrată de colonelul Remus Pomponescu. Tipărită de autor cu concursul binevoitor al fiului și ginerelui său. La Tecuci, 1920. Colonelul trăda tot spiritul stirpei, importanța excesivă dată relațiilor, exagerarea lucrurilor mărunte: premii școlare, decorații, avansări. Toate acestea erau consemnate cu o naivă mândrie în memoriul genealogic. Colonelul făcuse o ispravă eroică, pentru care garnizoana îl
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
plăcerea cu care, în admirația tuturor camarazilor săi, colonelul Gavrilcea și superiorul său nazist, Wachsen, desenează cu gloanțe conturul deținuților țintuiți la zid; distracțiile prilejuite gardienilor de spectacolul suferințelor la care-i supun, în timpul peregrinării, pe ostatici; tehnica lui Petrișor, ginerele lui Hagienuș, de a-și înmulți aceste sadice satisfacții. Crimele acestea, săvârșite cu sânge rece, adesea chiar din pură plăcere, ne apar cu atât mai monstruoase, cu cât victimele sunt, prin contrast, purtătoare ale unor mari valori umane. Un accident
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
-l într-o aventură neașteptată. Pe tot parcursul Hanului lui Mânjoală se aude glasul unui narator ingenuu, care nu reflectează, trăiește în concret, la nivelul senzației, al cotidianului și al practicului. Astfel acesta este tonul primelor fraze rostite de viitorul ginere al pocovnicului Iordache: ,,Un sfert de ceas până la hanul lui Mânjoală... de-acolea până-n Popeștii de sus, o poștie... Buiestrașu-i bun... dacă-i dau grăunțe la han și-l odihnesc trei sferturi de ceas... merge. Care va să zică, un sfert și cu
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
sfert de ceas până la hanul lui Mânjoală... de-acolea până-n Popeștii de sus, o poștie... Buiestrașu-i bun... dacă-i dau grăunțe la han și-l odihnesc trei sferturi de ceas... merge. Care va să zică, un sfert și cu trei, un ceas..’’. Tânărul ginere al pocovnicului Iordache nu are imaginație, nici neliniști metafizice. Astfel practicile magice ale cocoanei Marghioala pot acționa asupra lui, poruncitor, la nivelul senzației fără frământări. Bărbatul care se ducea să se însoare cu fata polcovnicului Iordache face un popas la
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
sfârși liniștit ca aceea a unui sfânt. Până în cele din urmă clipe ale vieței sale au fost deplin stăpân peste judecata și graiul său, cu o zi înainte citea încă ziare, cu un sfert de oră înaintea morței vorbea cu ginerele său dr. Rieger, asemenea unul din corifeii naționalității boheme. La știrea morții sale consiliul comunal din Praga au rădicat ședința și fixat o alta pe a doua zi, spre a stabili programa celor din urmă onoruri date celui mai însemnat
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
jucă pe hasid a reprezentat atât de fidel pe evreu cum îl vedem în toate zilele, apucat, cu vorba repede și măruntă, încrezut, râzând iute și clipind din ochi, încît trebuie să-i recunoaștem mult talent. În piesa a treia ginerele a fost jucat de un alt actor, pe care-l credem cel mai talentat din trupa toată. El a jucat pe evreul uimit. Socrul e unul din aceia cari vrea să scoată neamul său la lumină, deci a luat ginere
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ginerele a fost jucat de un alt actor, pe care-l credem cel mai talentat din trupa toată. El a jucat pe evreul uimit. Socrul e unul din aceia cari vrea să scoată neamul său la lumină, deci a luat ginere pe un fel de studiosus theologiae, om cu totul netrebnic și uimit de învățătură talmudistică. Acest rol a fost jucat în mod foarte caracteristic. Ridicând sprâncenele adesea în sus și făcând creți pe frunte, cu barba neagră, tunsă în mod
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Pașa, fost vizir sub Abdul-Aziz, amic intim al generalului Ignatief și instrument al politicii rusești. Capii acestei conspirații au fost Miuhedin Efendi, kaziskier (jude militar) în Rumelia, Șerif Efendi, kaziskier în Anatolia și preceptor al prințului Iusuf-Izzedin, beglerbegul Ramiz Pașa, ginere a mareșalului curții lui Abdul-Medgid ș. a. Opuindu-se la încheierea armistițiului și la intrarea creștinilor într-un eventual corp legiuitor, au găsit un mâneri puternic pentru mișcarea și fanatizarea maselor musulmane, pe când adevăratul lor scop era răsturnarea guvernului de astăzi și
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
cu răzeșii convocați la fața locului întâlnim cinci nume de la Liești, un nume din Fântânele (Bucești), patru din Dumbrăvița, iar din Umbrărești numele a șase răzeși și anume: „Gavril, călugărul din Umbrărești, Dumitru din Umbrărești, Buculei, călugăr de acolo, Toader, ginere lui Mânză de acolo, Mihăilă Pângalie de acolo, Pavel de acolo”, altă dovadă a influenței mai deosebite a umbrăreștenilor în situații de acest fel. Răzeșii umbrăreșteni s-au aflat în câteva rânduri în judecată, inclusiv în fața Divanului Domnesc, cu unii
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în memoria locuitorilor. Unele nepotriviri patronimice la urmași de bătrâni pot fi explicate prin existența bătrânilor cu descendență exclusiv feminină, ceea ce nu se menționează în listele catagrafice, care cuprind numai pe capii de familie, bărbați, unii dintre aceștia putând fi gineri ai foștilor bătrâni. Un caz elocvent în privința existenței reale a bătrânilor ni-l oferă satul și moșia Lieștii, din ținutul Tecuciului, unde cei cinci bătrâni, pe care se documentează că „umbla” moșia în vechime, și anume, „Frățilă, și nepoții lui
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Drăgăneștii, la nord, la categoria indicată întâlnim pe un „Ionașco sin (fiu) lui Dima din Boziești”, pe Andronic și Constantin Corpaci „ot tam”, deci tot de acolo, și pe Furduiu și Simion Bobocea, și Dumitru, fiul lui Simion hânsar, Dragomir, ginerele lui Mihăilă, și David, toți pomeniți în respectiva scrisoare de mărturie ca fiind din satul Boziești, deși în zapisele întocmite anterior pentru fiecare vânzare și în care toți cei de mai sus apar ca martori la unul sau la altul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
degajă o accentuată stare de decepție și nefericire și o deosebită afecțiune pentru soțul ei. În 1804 era deja trecută în lumea umbrelor, căci, într-o samă din acest an, Gavril Conachi noteză sume de bani „ce am luat de la gineri-miu Toader Balș spătar, a treia parte din averea răposatei fiicii mele, Nastasica, de pe învoiala ce am făcut”, peste 45.000 lei în total. Ileana, poate copilul mai mic al marelui vornic Gavril Conachi, s-a căsătorit în anul 1802
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Conăchești moștenite. După dispariția acestuia, moșiile, inclusiv cele de la Umbrărești, au fost administrate când direct de către Elenco Manu, când prin arendașii ce se iveau și care au fost destul de numeroși. Unul dintre aceștia, pe nume Grigore Suțu, dar altul decât ginerele beizadea, o convinge pe văduvă să încheie căsătoria cu el, deși diferența de vârstă dintre cei doi era apreciabilă în defavoarea soțului. Se întocmește un act în limba greacă, deoarece și acest Grigore Suțu era tot grec de la Fanar, intitulat chiar
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
luat pe Mavroghinească, soacra lui beizedea Grigore”. C. Sion pune aceste legături matrimoniale în ordine nefirească, dar ele au fost reale, adică întâi a avut loc căsătoria fiicei cu Grigore, fiul de domn, apoi a mamei cu „un văr” al ginerelui ei. Sigur este că Mavroghineasa, recte Elencu Manu, nu a avut urmași cu al treilea ei soț, Grigore Suțu. La contractarea căsătoriei ei din urmă, trebuie să fi avut nepoți mărișori din moment ce în Tocmala de căsătorie mai sus amintită se
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
că, exceptând Privalul, toate satele menționate erau atunci stăpâniri ale Costăcheștilor: Umbrăreștii îi avea Manolache Costache; la Torcești se afla stăpân Toader spătar, la Șerbănești stăpânea efectiv un frate mai mic al lui Constantin și al lui Toader, numit Grigoraș, ginere al domnului Mihai Racoviță. Satul respectiv fusese stăpânit de tatăl celor trei Costăchești, vornicul Vasile, ca zestre de la socrul său, Toderașco Iordache Cantacuzino, acesta avându-l de cumpărătură din secolul al XVII-lea. Costache Razu, aflat și el în suita
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Gavril Conachi acceptă să pună la dispoziția arendașilor „un țigan ferar ca să lucreze la moară”. Același boier înscrie într-o samă, pe o foaie volantă, nu în condicile din care am reprodus mai sus, nume de „țigani ce am dat ginerelui Balș”, bucătari, vizitii, dar și pe „Alexandru herariul cu țiganca lui, Ioana” și patru copii, deci familia întreagă. Indiscutabil că meșterii fierari de pe la curțile boierești erau mai numeroși decât cei pe care îi întâlnim acum în documente. Iar boierii aveau
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cele trei existau diferențieri materiale. Luăm ca posibilitate de reconstituire a substanței din care era alcătuită o gospodărie sătească fruntașă câteva date rezultate dintr-o pricină juridică din 1837, părți în proces fiind Tudosia Tiron alături de fiul ei, Vasile, împotriva ginerelui, respectiv cumnat, Gheorghiță Sobieschi. Acesta, luând cu forța unele bunuri materiale din gospodăria Tironeștilor, a fost chemat în justiție și acuzat în reclamația dată judecătoriei în felul următor: „sunt câțiva ani de când luând în însoțire legiuită pe o fiică a
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Tironeștilor, a fost chemat în justiție și acuzat în reclamația dată judecătoriei în felul următor: „sunt câțiva ani de când luând în însoțire legiuită pe o fiică a mea, anume Anița, căreia dându-i toate deplin după foia de zăstre [...], numitul ginere, neuitându-se că mai am și alți fii și că lui i s-au îndeplinit toate”, el ia cu forța, printre altele: - 27 oi cu mieii lor și cu 6 berbeci; - 12 capre cu câte 2 iezi și 4 țapi
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]