1,218 matches
-
cerințelor, nimic nu vă împiedică să scrieți, să comentați, să răspundeți la scrisori, să primiți oaspeți, să răspundeți la apelurile telefonice. M-a impresionat grija și dragostea pe care o acordați familiei. Există în relația dvs. cu florile ceva din gingășia unei mari iubiri... în paginile cărții sunt prezente personaje adevărate, viața însăși în toată splendoarea ei... Cartea poate fi o sursă însemnată de istorie adevărată, văzută dar mai ales trăită de un român ce a luptat pentru Patrie... Observația de
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
mă dezgroapă ceilalți copii, suntem În pauza mare; cine a observat dispariția mea a fost Olga; după o oră de căutări, ea era cea care mă scutura cel mai tare de zăpadă, Îmi freca părul, mâinile, obrajii, plângând cu acea gingășie a copilului ce se preocupă de alt copil din pură prietenie. Ce s-a petrecut În căpșorul ei nu se știe; deși eram lângă ea, brusc, am dispărut alunecând Într-o fisură, adică am fost și nu am mai fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
unor mesteceni albi din îmbulzeala nesfârșită de cuvinte înecând toate obstacolele artificiale șterse în chinuri. Un fel de intuiție personală ce o găsești numai în freamătul pădurii de foioase. Ploile de ninsori așteaptă să rumege împletitura dureroasă a crengilor arzând gingășia unui cuib de voci pierdut prin Templul zeiței Hator. Gonind veșnicia printre glasurile răgușite ale pietrelor puse s-aleagă arma cu plasmă a stăpânei! Contur filigranat în porțelan albastru de Prusia.
P?ntec cu laser privit dintr-o parte. Feeling by Aurel Avram Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83720_a_85045]
-
largul lui, ci se arată șovăitor, încurcat. Fără îndoială, explică Maupassant, pentru că simte "vag cât de primejdioasă e această luptă și ce mlădioasă stăpânire de sine, ce vicleană duioșie e necesară ca să nu atingi niciuna din pudorile delicate, din infinitele gingășii ale unui suflet feciorelnic, hrănit cu visuri". Plin de blândețe așadar, tânărul prădător îngenunchează lângă patul soției sale, îi ia mâna și i-o sărută cu respect. Îi șoptește cu glas domol, ca o suflare: "Vrei să mă iubești?". Apoi
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
care se vrea "vibrantă" de adevăruri sufletești nepervertite, declarându-se ca atare și încercând să facă să triumfe sufletescul pur, fie acesta de ordinul senzualității ("Lăsați ploaia să mă îmbrățișeze de la tâmple până la glezne"), fie de ordinul convingerii morale ("De gingășie tot mai mult mă-ntunec/ Și pier de umanism și milă"). Efectul, paradoxal, al acestei atitudini este că poezia sinceră a biografiei sentimentale a tinerilor scriitori din anii '60 a impus, în fond, pentru o vreme, o retorică a afectării
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
să râzi câteodată/ c-un bun prieten să povestești/ Despre iubirile de altădată" ("Cântec de primăvara"). Această întoarcere la un principiu vitalist nu se face cu entuziasmul acela dezmărginit, dionisiac, din poemele de tinerețe ale lui Lucian Blaga, nici cu gingășia miniaturală a panteismului arghezian. Tentativa ridicării la cer e intuită de Ioan Alexandru ca și de T. Arghezi ("Cărticica de seară"), în principiul formativ al individuațiilor din toate regnurile; el se declară mai explicit în cel vegetal. Verticalitatea florilor și
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
ciobănesc sau un bocet, cea mai plauzibilă pare ce-a de-a doua având în vedere lirismul pronunțat al textului. De fapt, și bocetul presupune un puternic lirism, o covărșitoare tensiune sufletească. Titlul, format din diminutivul miorița sugerează și el gingășia, delicatețea sufletească a personajului principal și duioșia sentimentelor și anticipează încărcătura afectivă a textului, lirismul său sfâșietor în anumite momente. Deși balada are ca punct de plecare o practică veche a oierilor, aceea a deplasării turmelor de la munte la șes
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
comparativ-metaforice ai căror termeni denumesc elemente ce aparțin fie mediului natural, fie celui țărănesc sau îndeletnicirii eroului. La aceste procedee artistice se adaugă epitetul "mândru", folosit în inversiune și cele cinci diminutive ("ciobănel 1', "fețișoara", "mustăcioara", "perișorul", "ochișorii") care sporesc gingășia și frumusețea acestei minuni vii și dau profunzime dragostei materne. Baciul apare asemenea unui Făt-Frumos al basmelor noastre, însușirile sale fizice fiind prezentate direct, dar acestea le presupun și pe cele morale deoarece "frumusețea fizică este o complinire a frumuseții
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
al basmelor noastre, însușirile sale fizice fiind prezentate direct, dar acestea le presupun și pe cele morale deoarece "frumusețea fizică este o complinire a frumuseții morale". (Ion Rotarii) Prin îmbinarea lor, autorul anonim a reușit să simbolizeze pe românul dintotdeauna. Gingășia și delicatețea menționate anterior nu sunt numai trăsături fizice, ci și morale, căci ele provin și "dintr-un fel de măsură și discreție cu care se manifestă o durere adâncă". (Ion Rotam). Acestora li se adaugă devotamentul, dragostea și pasiunea
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
fluierelor sau în inegalabila alegorie a morții. Folosirea din abundență a diminutivelor, multe dintre ele la cazul vocativ. "oiță bârsană", "mioriță", "bolnăvioară", "drăguță". "drăguțule bace", "ciobănel", "măicuță", "fețișoara", "mustăcioră" subliniază încărcătura emoțională a textului, accentuează lirismul, dă un spor de gingășie sentimentelor exprimate. Ca și în alte creații populare, se întâlnesc, ca formule specifice, dativul etic ("vor să mi te omoare", "ca să mi-\ omoare"). care intensifică participarea afectivă a autorului anonim sau a mioarei năzdrăvane, interjecțiile ("iată", "mări"), enumerațiile, repetițiile și
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
dă-ți", "cheamă") exprimă direct îndemnul la acțiune al mioarei care dorește ca stăpânul ei să se împotrivească omorului. Există însă și false imperative realizate prin formele de conjunctiv "să spui", "să pui", "să îngroape" care pun în lumină delicatețea, gingășia și discreția sentimentelor și a dorințelor celui sortit morții, exprimându-și astfel cea mai adâncă durere. O serie de patru gerunzii așezate în rimă, având ultima silabă accentuată ("lăcrimând", "alergând", "întrebând", "zicând"), vin să sporească tonul grav, încordarea și disperarea
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
efebului, încîntă-toarele poduri germane și landele scoțiene i-au alungat pe Plutarh și pe eroii săi. Odată cu apariția primului romantism, o anumită emoție și tAndréțe, efuziunile și plînsul au venit, pe de altă parte, să învăluie cu un surplus de gingășie romanescă evocarea unui trecut dispărut. Rămîne același elan care a cîntat "virtuțile antice sublime ce au cinstit secolele pe care noi Ie numim barbare". Fericit timp al cavalerilor, epocă ce nu va fi uitată niciodată, strigă ducele de Richelieu în
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
pe de altă parte, a cărui tradiție este evidențiată de romanele Țăranii al lui Balzac și Pămîntul al lui Zola. În formularea sa ideologică, visul sătesc nu corespunde totuși întru totul imageriei obișnuite a eglogei cîmpenești, grației sale înflorite și gingășiei sale comandate. Mitul merge mai departe și mai în profunzime 51. Viziunea în jurul căreia el se structurează e aceea a unui trecut exemplar în care contactul direct cu pămîntul protejează omul de degradarea timpului, îl asociază marilor ritmuri ale naturii
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
de la aceea a povestirii la cele instituite de Noul Roman și de literatura absurdului, narațiunile amalgamează elemente din toate tipurile de roman - realist clasic, analitic, frescă, politic, popular, senzațional, de mistere, polițist, dezbatere. Aliază banalul cotidian cu extraordinarul și fantasticul, gingășia cu trivialitatea, frivolul cu poeticul, eroicul și carnavalescul, vulgarul cu sublimul, grotescul cu tragicul, realismul demitizat cu romantismul mizerabilist (idealizarea declasaților, disculparea delincvenților), relatarea cursivă, limpede cu dialogul polemic sofisticat, cu monologul contorsionat sau cu cel dramatic, uneori subiacent dialogului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288929_a_290258]
-
despre anotimpul „Primăvara”, apoi se va executa colajul. Realizarea lucrărilor se bazează pe explicații date de către învățător ,dar se lasă ca fiecare elev să-și arate imaginația. Florile sunt cea mai frumoasă creație a naturii care ne încântă privirea cu gingășia, frăgezimea, farmecul culorilor și perfecțiunea formelor ,ne fac să uităm de necazuri, ne aduc multe bucurii. Iată de ce oamenii consideră florile cele mai scumpe daruri. Dar nu mică plăcere le facem celor apropiați ,dacă florile primite în dar vor fi
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
la ora de limba română , creând un personaj fantastic cu anumite atribute: frumusețe , delicatețe a culorilor, grație, seninătate. Aceste atribute sunt inspirate de realitățile mediului înconjurător. Se identifică elementele naturii care posedă calitățile respective: frumusețe, delicatețe a culorilor florile, fluturii; gingășie - puii de animale; seninătate, puritate - cerul, soarele. Ora de abilități practice va oferi elevilor posibilitatea de a realiza mai multe complementare: „Insecte: fluturi și gândaci” ; „Zâna Primăverii” și „ Trăsurica Zânei Primăverii”. Aceste lucrări se încadrează în tema „Prelucrarea materialelor flexibile
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
cunoștință de cauză (C.F.R.: "Frumoasă, dom'le! îngheață puțul!") și, în toate situațiile, își face... datoria: Pristanda "Nouă copii, coane Fănică, să trăiți! nu mai puțin... Statul n-are idee de ce face omul acasă...". Organul masculin potent este numit cu gingășie hipocoristică ("Nu mă aștepta, prin urmare, și vino tu la cocoșelul tău.") iar actul în cauză este sugerat inclusiv prin mijloacele stilului oficial (Cațavencu, în bilețelul către Zoe: "Binevoiți dar a trece îndată pe la biroul nostru, spre a regula această
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
1960), în care comuniști ilegaliști, uteciști și copii sabotează „mașina de război hitleristă” într- un oraș din Moldova, pentru ca în final să întâmpine toți, cu entuziasm, tancurile sovietice eliberatoare. Ele, spre deosebire de blindatele nemțești care îl călcaseră cu șenilele, ocolesc cu gingășie un șotron desenat de copii. În 1966 se mai realizează Tunelul, despre frăția de arme româno-rusă, dar aceasta e o coproducție România-URSS, care așază militarii români pe picior de egalitate cu cei sovietici. Setea (1961) și Când primăvara e fierbinte
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
sa splendoare și măreție’’. PAULESCU ȘI FINALITATEA ÎN BIOLOGIE „De altfel cu ignoranța sa de care cu greu își dă seama și cu modul său prea defectuos de a raționa, omul n-ar fi putut interveni în acte de o gingășie și de o finalitate atât de minunate fără să producă dezordinile cele mai grave” N.C. Paulescu. Și totuși omul - ființă dotată cu inteligență, cu capacitatea de a raționa a făcut-o, căutând și pătrunzând din ce în ce mai adânc în esența lucrurilor și
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
acestui mod de expunere;tablourile prezentate în pastel sunt străbătute de sensuri profunde; - pastelul imaginează cufundarea în mijlocul naturii; o natură curată și naivă, dar uneori ostilă, neprimitoare; dar și apropierea de suflete nevinovate ale mediului sătesc, ale vietăților ce simbolizează gingășia și drăgălășenia; prin aceasta pastelul se alătură idilei, bucolicei; elogiei; - pastelul este și o împletire de simțiri poetice, dar și un prilej de meditație; imaginația cititorului fiind solicitată intens; Omul, integrarea omului în natură:omul, când apare, este în condiția
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
Decameron "Cornice": Allusion, Allegory, and Iconology, Ravennba, Longo Editore, 1979, p. 27. (trad. n.) 51 doamne și trei tineri. Avem din nou un raport de superioritate al feminității, căreia Boccaccio îi acordă mai mult credit în ceea ce privește abilitatea, talentul, înțelepciunea, farmecul, gingășia și diplomația de a relata povestiri. Este o lume în care femeile vorbesc sau istorisesc, așadar domină prin forța cuvântului, în care au posibilitatea de a se exprima liber, uneori chiar până la granițele licențiosului, un univers din ce în ce mai matriarhal, ce renunță
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
de pitoresc. Forța centrifugă, îndepărtarea de cetatea blestemată a Florenței, centru al extincției și al păcatului, este rezultatul firesc al dorinței de salvare, iar evadarea în mediul campestru reprezintă un imbold de reîntoarcere către o vârstă a purității și a gingășiei umane, când omul era în comuniune cu natura și se simțea bine în mijlocul acesteia, devine un fel de regresus ad uterum: „iar acolo să ne petrecem vremea în bucurii și desfătări, fără a întrece întru nimic măsura și buna-cuviință.” 153
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
să mânuim furca și fusul”188. De unde și rolul pe care ar trebui să-l joace femeile într-o societate masculină și pe care îl subliniază în ultima sa povestire: apariții serafice, încântătoare, sfioase, să farmece prin cântul lor, prin gingășie și prospețime, adică foarte aproape de niște simple obiecte estetice. Întâlnim așadar, în ceea ce ilustrează Fiammetta prin povestirile ei, concepții diferite, chiar antagonice privin rolul pe care o femeie trebuia să îl joace în 186 Ibidem, p. 309. 187 Ibidem, pp.
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
schimbătoare.” 219) și crede cu tărie într un primat al dragostei („Trăiască pururi dragostea și moară câți îi sunt potrivnici!” 220). Neifile, „pe cât de frumoasă, pe atât de aleasă în purtări”221, acceptă cu timiditate juvenilă și pudoare, „plină de gingășie” 222 , să se înscrie în rândul povestitorilor, urmează aceeași linie aristocratică pe care grupul o păstrează în ceea ce privește manierele alese și cultura. Deși în povestirile ei din primele două zile imaginile feminine lipsesc, naratoarea dovedind un umor fin în surprinderea unor
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
respectul. Totul se vinde și se cumpără ca într-un veritabil târg, femeia este conștientă că a devenit un bun, dar se multumește cu acest statut, atât timp cât poate trage foloase de pe urma lui, este o percepție profund materialistă, de unde sentimentalismele și gingășia specific feminine au dispărut. Probabil că Chaucer o considera personajul său cel mai tragic.377 Dacă nu am ține cont că se încadrează în spațiul comediei, personajul, prin întreaga sa logică existențială, ne-ar părea absurd sau monstruos. „O întruchipare
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]