2,610 matches
-
de potas). Chelnerii și barmanii ștergeau Încontinuu farfuriile și paharele. În oraș, ștergerea prafului devenise cel mai obișnuit gest. La o comunitate de circa dou)zeci de mii de oameni aveau loc blocaje rutiere de genul celor din Romă, mașinile gonind pe benzile rezervate autobuzelor, dând totul peste cap și claxonând nebunește. Dimineață și seara totul se liniștea. Că s) scapi de zgomotul traficului puteai s) urci un munte din apropiere și s) coborî apoi pe o plaj) pustie, la fel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
de munte, dacă ai un card wireless În calculatorul tău sau un telefon mobil japonez, poți intra online de oriunde - fie că te afli Într-o stație de metrou la mare adâncime sau Într-un tren de mare viteză care gonește prin zone rurale. Jim știe că sunt oarecum obsedat de faptul că Japonia, ca să nu mai spun de cea mai mare parte a lumii, are o conexiune wireless mult mai bună decât America. Bine, și lui Jim Îi place să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
e feudal și static se risipește ca fumul, tot ce e sfânt este profanat și oamenii sunt În sfârșit siliți să privească cu luciditate poziția lor În viață, relațiile lor reciproce. Nevoia unei desfaceri tot mai largi a produselor ei gonește burghezia pe tot Întinsul globului pământesc. Ea trebuie să se cuibărească pretutindeni, să se instaleze pretutindeni, să stabilească legături pretutindeni. Burghezia a dat, prin exploatarea pieței mondiale, un caracter cosmopolit producției și consumului din toate țările. Spre marea mâhnire a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
rezerve și fără reticențe al înlocuirii vieții publice prin dictatura proletariatului, a dezlănțuit, în timpul democratizării armatelor rusești, cele mai crude instincte în țăranul rus, l-a făcut pe acesta iconoclast față de tot ce înainte îi era cunoscut, chiar sfânt. A gonit ca și cu o baghetă magică orice scrupul din fundul conștiințelor tulburate; și el a fost poate singurul bolșevic consecvent până la capăt. 118 Nici o jertfă n-a cruțat-o, nici un sentiment de umanitate nu l-a reținut. Doctrinar consecvent, a
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
ales din Polonia. Zilnic intrau în țară mase de evrei, se strecurau printre pichete, veneau peste munți și cotropeau orașele și începeau să se infiltreze la sate. În parlament fierberea era foarte mare. Mulți deputați cereau ca evreii să fie goniți din țară și trimiși înapoi de unde au venit. Kogălniceanu a răspuns că, în adevăr, sunt acum în România 400 000 jidani 73; însă nu-i poate scoate din țară fiindcă nici Turcia, nici Rusia, nici Austria, nimenea nu-i vrea
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
dement de-a binelea. Era neamț de origină și se numea Wentzel. Nu-mi dau seama cum a dobândit această poreclă, știu numai că, de câte ori ieșea pe stradă îl vedeam mărunțel, îmbrăcat în haine uzate, fără guler la cămașă și gonind repede. De cum îl zăreau, copiii, birjarii, toți oamenii din popor imediat îl luau în primire. Din toate părțile răsunau strigătele: „Sânge-rece! Sânge-rece“, iar el, furios, făcând spume la gură, alerga să se sustragă atacurilor; gonea câte un băiețaș care-l
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
fără guler la cămașă și gonind repede. De cum îl zăreau, copiii, birjarii, toți oamenii din popor imediat îl luau în primire. Din toate părțile răsunau strigătele: „Sânge-rece! Sânge-rece“, iar el, furios, făcând spume la gură, alerga să se sustragă atacurilor; gonea câte un băiețaș care-l plictisea mai tare și profera, cu o iuțeală neînchipuită, o serie de înjurături originale, inventate de el și care făceau deliciul tuturor trecătorilor. Și porecla „Sânge-rece“ a fost multă vreme întrebuințată și se aplica celor
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Romanescu, Grigore Manolescu ș.a. „Cauzele care au provocat această procedare se vor expune în o ședință publică care se va ține în o sală particulară.“20 Un mare afiș apare pe zidurile Capitalei, în acest afiș Pascaly anunță că, fiind gonit de la Teatrul Național, a luat sala Circului Suhr. Pascaly face apel la public ca să-l ajute. El scrie că și Molière a jucat într-o baracă și a rămas cel mai mare autor dramatic al Franței. La Teatrul Național sau
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
000 de oameni. Și pentru vremurile acelea era enorm. În timpul cât conferențiarul a vorbit, tot felul de vești alarmante au sosit de la Primărie. Se spunea că bandele de bătăuși au pus stăpânire pe local, că alegătorii, cunoscuți ca opozanți, sunt goniți de la vot, că Pană Buescu a fost bătut în localul de vot și dat afară. În sfârșit, ștafetele cari veneau neîncetat, făcea apel la tineret ca să vină la Primărie să întărească opoziția. De la o vreme, noi, studenții militanți, n-am
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
oratoric, ci am început să agităm, îndemnând publicul ca la sfârșitul conferinței să meargă la Primărie. Pe la ora 12 valurile mulțimii încep să iasă din circ. Atunci răsună glasurile agenților liberali și ale noastre: „La Primărie! Cu toții la Primărie! Bătăușii gonesc pe alegători!“ etc. etc. Sute de voci răspund: „La Primărie! La Primărie!“ Și masa, puternică de câteva mii de oameni, pornește. Deodată vedem în capul manifestației pe Nicolae Fleva, având la braț pe d-na Ecaterina Fleva, întâia lui soție
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
subliniază foarte clar această diferență, parcă prevăzînd criticile care i se vor aduce: "E o mare deosebire între omul natural trăind în starea naturală și omul natural trăind în context social. Emil nu este un sălbatic pe care să-l gonești în pustiuri, ci un sălbatic făcut să trăiască în orașe. Trebuie să știe să-și cîștige viața aici, să se folosească de locuitorii lor și să trăiască, dacă nu ca ei, cel puțin cu ei"123. Omul natural, ca și
by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
de bine, ori de rău. Cînd cocoșul cîntă pe pragul casei e semn rău, că unul din stăpînii casei va muri în curînd. De-ți va cînta cocoșul pe pragul ușii nu e semn bun; de aceea trebuie să-l gonești. Iar de va cînta pe gardul din bătătură, atunci laudă pe stăpînu-său - cică-i om de treabă cum nu e altul. Cînd cîntă cocoșul pe prispă, îți vin rudele. Cînd îți cîntă cocoșul pe gard, să te uiți în care
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
dar rezervă sufletului celui trăsnit un loc în rai. Peste noapte nu e bine să dormim cu ferestrele deschise, căci ne pot intra duhuri necurate în casă. Nu se iese din casă pînă nu cîntă cucoșul, care cu glasul lui gonește duhurile rele. Căpcăunii sînt oameni cu cap de cîne, un ochi în frunte și unul în ceafă. Ei prind oameni, îi îndoapă cu nuci și îi mănîncă. (Gh.F.C.) Cînd întîlnești un duh necurat, nu-i privi fața și nu vorbi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de Mărina se culege pelin, din el se face apă de pelin, care este bună pentru subțierea obrazului. Pune pelin sub perna bolnavului fără să știe, ca să se liniștească și să adoarmă. (Gh.F.C.) Freacă scîndurile patului cu pelin și vei goni departe gîndacii și bolile. (Gh.F.C.) Pernă Cînd se răstoarnă pernele, are să se mărite fata din casa ceea. Cînd băieții, de mici, nu șed cu capul pe pernă îi semn că n-au să trăiască. Pește Fuior de la crucea popii la
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
din casă, nici săracului o bucată de pîne, căci la din contra, vaca nu primește vițelul să sugă. V Cînd vezi că o vacă are să rămînă stearpă, atunci să-i dai tărîțe și sare după turul izmenelor, că se va goni. Cînd fată vaca întîi, se zice că este bine ca cîrpele sau casa vițelului să se dea să le mă nînce o cățea, și vaca va face numai vițele și va avea lapte. Cînd o vacă, după ce a fătat, mănîncă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
a) - a unge fruntea, bărbia etc. îmbumba (a) - a încheia nasturele împăna (a) - a pune pene împroura (a) - a vesti împușcată - plantă încelui (a) - a fura închiotora (a) - a lega încolți (a) - a înfige colți încura (a) - a alerga, a goni îngăimat - nehotărît înghinat - îngemănat îngrecată (femeie) - împovărată, îngreunată, însărcinată întinde (a) - a pierde din consistență întîlnitură - loc de confluență a apelor întorsură - arătură învădi (a) - a înnădi J jărbiuță - jurubiță jigadie - dihanie jigodie - jigăraie, boală la cîini jîr - jir, fructul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
au asuprit pe partea fomeească, ba Încă și pe fomeile ceale bătrâne, fără vătămarea cinstii cu toate stările Împrejur nu se poate spune. Sau, În altă parte: Pe birău și pe preotul locului, În pielea goală dezbrăcându-i, i-au gonit de acolo afară și i-au duduit. În general, prigonirea preoților, inclusiv uciderea lor, asociată altor fărădelegi, reprezintă o temă frecventă și bine evidențiată, menită să sublinieze trăsătura de adversari ai religiei, proprie imaginii francezilor. Prin toate aceste elemente, francezii
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Începutul Universului, spunea Democrit, atomi și spațiu gol. Există o infinitate de lumi și toate au un început și un sfârșit în timp. Nimic nu apare din neant și nimic nu dispare în neant. Atomii, multi la număr și mărime, gonesc prin Univers, dând naștere la tot ce-i compus: focul, apa, aerul, pământul. Acestea nu sunt altceva decât combinație din atomi”. Democrit susținea că în Univers nu există altceva decât atomi și spațiu gol, atomii , o infinitate la număr, sunt
AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
și doamnele s-au urcat în unicul taxi din localitate, condus de un șofer localnic, Kenyeres Gábor, și au pornit încet spre centrul orașului. Într-una din intersecții, un Alfa Romeo de două locuri i-a ras pur și simplu. Gonea cu o viteză de 80-100 kilometri pe oră, cu contele Nemes Vince la volan, alături de faimosul dandy local Nemes Albert, fiul fostului ambasador de la Roma. Pethő, din cauza fracturii de la baza craniului și de la ceafă, și-a pierdut viața pe loc.
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
brațele ei moarte, plângea și vrăjea din mânuțele goale, parcă ar fi căutat să se smulgă de la pieptul mamei... Pete albe însemnau pe pământul gras de la marginea Amarei numai trupurile țăranilor morți, reci sau agonizanți, căci cei loviți mai ușor goneau sau se târau printre ceilalți fugari, vrâstând calea cu dâre de sânge.” (L. Rebreanu- Răscoala, capitolul XI, Petre Petre) "Gloata a prins a fugi. S-a pornit focul armelor. S-au risipit rumânii. Nu toți. Au rămas cu gurile în
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
lui afectivă. Frecvența verbelor, alternând gerunziul cu conjunctivul și indicativul, imperfectul cu perfectul compus, dominant fiind imperfectul ( timpul narațiunii, care sugerează durata), dă dinamism textului, prezentând imaginea mișcării dezordonate a oamenilor, care, cuprinși de panică, "fugeau”, " se îngrămădeau”, "se împrăștiau”, "goneau”, "se târau”. Caracterizarea mișcării se realizează tot prin verbe, de astă dată la modul gerunziu, aglomerate într-o gradație ascendentă: " îmbulzindu-se”, " strivindu-se”, " urlând”. Imagini vizuale se conturează în tablou prin contrastul de culoare alb-roșu ( "pete albe”, "dâre de
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
cetățeni ai acestui stat situat pe malul apusean al fluviului Goro au primit somații că vor trebui să-și părăsească locuințele întrucât colobații au trăit pe meleagurile lor încă din secolul al XII-lea, când Robert al III-lea a gonit în mod samavolnic băștinașii din căminele lor. (Pe cei ce au mai apucat să fugă, pe ceilalți femei, copii, bătrâni hoardele năvălitoare i-au omorât fără milă.) Degeaba au protestat potomarii cu actele în mâini că locuiesc de atâtea generații
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
sediul Președinției Republicii Umaniste Vandana -, temerile au crescut. Cu atât mai mult cu cât, deși posturile de radio și televiziune își continuau programele obișnuite, pe străzi au apărut mașinile blindate ale armatei. Pe la ora 12, huruitul greoi al tancurilor care goneau spre graniță a făcut ca lumea să stea cu urechile ciulite. Numai că nu putea auzi nimic: la radio și la televizor nu se anunța nimic, telefoanele au căzut, la fel și internetul. O tăcere întreruptă doar de zgomotul taburilor
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
fără să-și ofilească pofta de viață, și-a adâncit sentimentul pentru cele nouă zecimi scufundate" (40). Altundeva, Bush adaugă că Dekker înfățișează "o imagine urbană alcătuită din căruțe și trăsuri zgomotoase, oale care se ciocnesc, rezervoarele cu apă care gonesc cu viteză maximă, hamali care asudă sub poveri, negustori care poartă pungi cu bani" în ceea ce este până la urmă un tablou al vieții urbane (41). Anul minunat al lui Decker scoate în evidență natura senzațională a acestor relatări fățiș încadrate
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
a fi livrate cu diploma corespunzătoare sistemului lacustru din care au venit. ii. Extras de contqqq oniroscriptic presărat cu fărâme dintr-un jurnal personal E noapte de vară, pe geamul lăsat deschis până spre zori, când începe zgomotul motoarelor mașinilor gonind pe Splai, între Podul cel Roș și Podul cel de Piatră intră corul batracienelor ascunse în propria lor mătase, mereu reînnoită în undele Bahluiului prea-lin curgător. Aud, fără-ntrerupere (doar aparent, în fapt mai sunt și pauze) un șir de
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]