5,366 matches
-
carte, nu suntem liberi? Mă apucă râsul. El, cumintele Dobrinescu, șeful clasei, cu bursă încă patru ani, ieșea sigur învățător... Ce-l apucase? - Fugim în țari străine, reluă el cu o sticlire stranie în ochi, dar cu un glas domol, gospodăresc. Pâș, pâș, și... Și arătă cu mâna în depărtările închipuirii. Țelul prea sigur al vieții sale nu-i mai plăcea, bănuia, intuia poate că destinul meu avea să fie mai aventuros și mă invidia? Râsul meu triumfător i-o confirma
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
pe când fiul nostru se juca cu una dintre mașinuțele lui teleghidate, un taxi de culoare galbenă, nu știu cum s-a Întâmplat că a scăpat-o În coteț, la Ghiță. Părinții nu erau prin preajmă; tata era plecat iar mama cu treburi gospodărești. Fiul nostru nu a spus la nimeni nimic, și-a luat altă mașinuță cu care să se joace. Peste puțin timp, mama a auzit În coteț zgomote. Când a venit să vadă ce se Întâmplă, a rămas uimită ; Ghiță era
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
-ți explic eu, să Înțelegi mai bine? Este ca și când, matale, din operația asta pe care ți-o fac nu mai poți să mergi niciodată și stai la pat. Și, pentru că tata nu o să mai poată face față la atâtea treburi gospodărești, o să vindeți vacile, oile, porcii, nu o să mai puteți crește păsări sau să cultivați În grădină mai nimic. Se duce de râpă, gospodăria. - Aoleo, maică, păi, dacă este așa, nu mă mai operez! - Stai liniștită, mamă, că ești pe mâini
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
Pipera. Nu nțeleg și pace... Zice a mea că sunt greu de cap, o avea dreptate... Gicu, abia intrat pe ușă, pentru că a participat cu elan casnic mimat la prepararea cozonacilor (alături de consoarta care dăduse de Înțeles că fără activități gospodărești, nu mai iei lumină de la cârciumă), se așază pe scaun și oftează, la rândul lui. De, Sandule, armata aia de avocați a dat asaltul final, Gigi a ținut un spici din care a reieșit că dacă evlavie nu e, nimic
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
care urmează sunt doar câteva considerații asupra modului cum era privită munca în lumea satului de odinioară. Ca fiu de țăran cu mulți copii și cu mijloace de trai modeste, am participat efectiv la muncile de pe ogoare și la treburile gospodărești ale familiei încă din primii ani ai vieții. Satul alcătuia o comunitate, un fel de familie mai mare, în care toți locuitorii se cunoșteau, se influențau și se ajutau între ei, își întemeiau gospodăriile după modele transmise din generație în
Parfum de spini by VASILE FETESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91814_a_92973]
-
Rațiunea existenței țăranului era munca câmpului și munca în gospodărie, la care participau toți membrii familiei, de la cel mai mic până la cel mai vârstnic, toți fiind pătrunși de cultul pentru muncă. Hărnicia, priceperea în organizarea și efectuarea muncilor agricole și gospodărești, cinstea etc. erau criterii valorice operante în alegerea ginerilor sau nurorilor („...este din familie de oameni harnici, cuminți, gospodari, săritori” etc.). Familia rurală își pregătea copiii pentru muncă de la cea mai fragedă vârstă. Când copilul începea să se țină suficient
Parfum de spini by VASILE FETESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91814_a_92973]
-
procesul educativ, câteva dominante. Lucrurile se complică și apar greșeli în educație mai ales în familiile cu un singur copil și cu resurse materiale deosebite, care își permit să angajeze tot felul de personal ajutător pentru întreaga gamă a activităților gospodărești. În asemenea cazuri copilul este scutit de orice obligații de a participa la treburile casnice, inclusiv la cele de elementară autoservire: spălat, îmbrăcat, strângerea patului, așezarea în ordine a cărților și jucăriilor etc. Lui nu-i rămâne decât să comande
Parfum de spini by VASILE FETESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91814_a_92973]
-
și totodată îl mișca cu destulă greutate chiar din șold. Ea trebuia să facă dese controale la medic, acum singură, deoarece tatăl său murise de cel puțin 5 ani, iar mama sa o însoțea foarte rar, fiind prinsă cu treburile gospodărești. Ramona fiind singurul copil al familiei Plopeanu, toată grija gospodăriei acum apăsa pe umeri d-nei Neli Plopeanu mama ei, care purta acum și povara multor ani. Când Ramona ajunse acasă, mama ei care deja aflase de la căruțaș îi zise, zâmbind
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
Dialogul lor este întrerupt de o femeie care intrând în curte strigă pe d-na Neli. Era tanti Aurica o femeie de vârsta mijlocie, care din când în când venea la d-na Neli pentru a o ajuta la treburile gospodărești. D-na Neli, care avea o pensie de urmaș după soț și care era destul de mică, trebuia să se ocupe de anumite treburi gospodărești. Ea avea în gospodărie două vaci, porci și foarte multe păsări, pe care le îngrijea cu
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
care din când în când venea la d-na Neli pentru a o ajuta la treburile gospodărești. D-na Neli, care avea o pensie de urmaș după soț și care era destul de mică, trebuia să se ocupe de anumite treburi gospodărești. Ea avea în gospodărie două vaci, porci și foarte multe păsări, pe care le îngrijea cu multă dragoste. Deși acum avea 60 de ani, era o femeie bolnăvicioasă. în tinerețe mai făcea injecții la oameni prin sat dar acum nu
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
cine lucrează atâta pământ? -iiCum cine, viitorii învățători, elevii ,,vasilieni’’. Spusele omului îl făcură să privească altfel clădirea care ieri îl speriase cu noutatea ei, cu perspectiva dificultății subiectelor de examen. Acum vedea acolo un sistem dirijat de un spirit gospodăresc, cu construcții amplasate după un plan bine chibzuit: brutăria lângă bucătărie, baia și spălătoria lângă uzina care le deservea, florăria și serele erau la un loc, lângă un rest de pădure, iar infirmieria era lângă clădirea principală, ascunsă într-o
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
oferite investitorilor: Sprijin din partea administrației locale în obținerea avizelor și acordurilor necesare în începerea și dezvoltarea unor activități economice Balastul din albia râurilor Suceava și Siret, de o calitate deosebită, propice produselor din beton Proiecte de investitii: Construcția unei anexe gospodărești cu birouri la mansardă Reabilitarea unei brutării și transformarea în dispensar medical Modernizare drumuri Alimentare cu apă Canalizare și stație de epurare Așezarea comunei în Podișul Sucevei, în apropierea confluenței râului Siret cu râul Suceava, a făcut ca în decursul
Festivalul Internațional de Fanfare. In: Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
socio-anthropologie, Paris, Armand Colin, 2000. BRICMONT, Jean, JOHNSTONE, Diana, "L'astrologie, la gauche et la science", în rev. Le Monde Diplomatique, august 2001, p. 22. BROCH, Henri, Au cour de l'extraordinaire, l'horizon chimerique, Bordeaux, 1991. BUDIȘ, Monica, Microcosmosul gospodăresc. Practici magice și religioase de apărare, București, Ed. Paideia, 1998. BUTURĂ, Valer, Cultură spirituală românească, București, Ed. Minerva, 1992. CAILLOIS, Roger, Les jeux et les hommes, Paris, Gallimard, 1958. CAMUS, Dominique, Puteri și practici vrăjitorești. Anchetă asupra practicilor actuale de
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
din abundență diverse elemente vegetale (de la arbori și crenguțe, așa cum am văzut mai sus, până la plante magice precum mătrăguna). Simbolismul clasic al vegetalului fertilitatea, fecunditatea etc. are aici rol de agent al dragostei și al căsătoriei. 82 Monica Budiș, Microcosmosul gospodăresc. Practici magice și religioase de apărare, București, Ed. Paideia, 1998, p. 106. Aici sunt prezentate două mari teorii în legătură cu simbolistica focului: teoria purificatoare susținută de Edward Westermarck și teoria solară împărtășită de Wilhem Mannhardt. Dacă prima are în atenție purificarea
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
cit., p. 183. 88 Tudor Pamfile, Sărbătorile la români, ed. cit., p. 227. 89 Mai multe detalii în ceea ce privește simbolurile și credințele legate de piatră, în M. Eliade, Tratat de istorie a religiilor, ed. cit., pp. 207-227. 90 Monica Budiș, Microcosmosul gospodăresc, ed. cit. 91 Auguste Bouché-Leclercq, op. cit., pp. 177-161. Aici autorul face o analiză a divinației astrologice în Antichitatea greacă și enumeră cele câteva principii pe care s-a clădit această formă divinatorie devenită "en vogue" în zilele noastre. 92 Mircea
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
cit., menționează foarte inspirat faptul că în Bucovina, unele credințe relevă această capacitate pe care o au doar ființele neprihănite, deși ea a fost comună tuturor cândva. 239 Traian Gherman, Meteorologie populară, Blaj, 1928, p. 110. 240 Monica Budiș, Microcosmosul gospodăresc, ed. cit., p. 106. Vezi și supra, nota 82. 241 S. Florea Marian, Sărbătorile la români, ed. cit., p. 274. 242 Gaston Bachelard, La psychanalyse du feu, Paris, Gallimard, 1965. 243 Jean Chevalier, Alain Gheerbrant, Dicționar de simboluri, ed. cit
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
finală a vasului ceramic. Astfel, ceramica fină este special concepută pentru a manifesta rezistență sporită la fracturare și abraziune, practica decorării indicând utilizarea acesteia în acțiuni cu grad sporit de vizibilitate. Ceramica semifină corespunde cerințelor impuse de îndeplinirea diverselor sarcini gospodărești cotidiene, în timp ce vasele realizate din pastă grosieră sunt adaptate condițiilor impuse de utilizarea acestora la gătit. Din acest punct de vedere, putem afirma faptul că manufacturarea ceramicii, cel puțin în cazul așezării de la Hoisești, relevă un set complex de cunoștințe
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
tuturor locuitorilor etc. Se afirmă că viitorul Europei va reflecta în largă măsură viitorul orașelor sale. Societățile nu se mai bat azi cu armele. Ele răzbat, rezistă, se impun sau se sting după cum știu să-și mobilizeze și să-și gospodărescă resursele pe care le au, sau pe care le atrag, după cum știu să (re)construiască liantul social, coeziunea socială... Nu există "modele gata făcute" de reușită în acest sens. "Orașele sunt ca indivizii, aparțin speciei urbane, dar au personalitate proprie
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
unitățile de conținut; planșe cu tabloul culorilor calde și reci și combinații de culori etc. Pentru activități practice și elemente de activitate casnică • echipamente și materiale accesorii (halate, sorțulete, bonete etc.); colecții de texturi și materiale; truse de activități casnice gospodărești; jucării adecvate activității (vase de bucătărie, tacâmuri de plastic, aragaz etc.). • mijloace audiovizuale casete video și CD-uri cu filme didactice de prezentare a unor activități care dezvoltă simțul practic și estetic (ikebana, origami, rețete culinare etc.); casete video și
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
privind ierarhia); dezinteres din partea părinților pentru pregătirea școlară a copilului; absența unor modele și a sprijinului în situații de învățare mai dificile; comunicare precară sau inexistentă între părinți, între părinți și copii; familii dezorganizate sau reconstituite; suprasolicitarea copilului la activitățile gospodărești și organizarea nerațională a regimului de viață și muncă al copilului; b) Cauze ce provin din mediul școlar: organizarea deficitară a activităților de învățare și supradimensionarea conținuturilor; supraîncărcarea claselor și afectarea comunicării optime între elev și învățător - profesor - educator; schimbarea
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2270]
-
relațiilor corecte cu membrii familiei (mama, tata, bunici, frate, soră și a rudelor apropiate, mătușă, unchi, văr). a. Cunoașterea numelui, vârsta, data nașterii (proprii și ale părinților); b. Cunoașterea profesiei și locului de muncă al părinților, fraților, surorilor; c. Activități gospodărești în familie: autoservire, curățenia încăperilor, pregătirea dejunului, îngrijirea copiilor mai mici, a plantelor, a animalelor mici. b) Relații în grupul școlar Identificarea și cunoașterea numelui colegului de bancă și a colegilor de clasă; Relații de cooperare și colaborare cu colegii
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2270]
-
îl determină pe Cantemir să respingă cu indignare următoarea relatare a istoricului polon Sarnicki: „Și cu toate că Aurelian a luat înapoi acele legiuni italice, pe care Traian le adusese cândva în Dacia, totuși colonii și alții, care își începuseră deja lucrările gospodărești, au rămas aici. Ei au stricat limba slavă (= limba proprie, a autohtonilor - M.L.) prin luarea în folosință a limbii latine, pe care o întrebuințează și acum valahii, dar stricat” (HVR, p. 211). În această relatare, două erau aspectele de neacceptat
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
care le întoarce după gustul său” (HVR, p. 211). „Din vorbele (despre limba română) ale lui Sarnicki se dezvăluie limpede că el a avut în gând că românii sunt din rămășițele romanilor care au rămas în Dacia, ducând o viață gospodărească, nu ostășească, și că numai legiunile, nu și colonii deopotrivă, au fost strămutați de către Aurelian” (HMV, p. 213). Cantemir se complăcea în confundarea latinei populare din simbioza traco-latină cu latina medievală folosită până târziu ca lingua franca a culturii europene
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
poate fi corelat cu toponimul Kosovo(pole), de unde și cosovar. Toponimul denumește o depresiune tectonică numită cotlovină, cuvânt compus din kot, kut „colț, fundătură” și lov „vânătoare, prindere, capcană”, cf. cotlon, a cotrobăi, asemenea depresiuni propice traversării, locuirii și activităților gospodărești fiind peste tot, la dimensiuni diferite, în zonele muntoase. Istoria consemnează faptul că zona Kosovo a fost cucerită de romani la sfârșitul secolului al III-lea î. Hr. și atașată provinciei Dardania din nordul Greciei, acest nume fiind de asemenea folosit
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
fost în acea epocă extrem de rapidă și ea a cuprins inclusiv aria gastronomică. O dovadă a acestei occidentalizări grăbite, a intrării în ceea ce am putea numi „era furculition“, este volumul 200 de rețete cercate de bucate, prăjituri și alte trebi gospodărești, apărut în 1841 și scris de Mihail Kogălniceanu și Costache Negruzzi. Autorii nu fac deloc exces de modestie în aprecierea lucrării lor: „O carte care, răsturnând toate puterile așezate, călcând în picioare toate pravilele primite de adunare și de obiceiul
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]