2,459 matches
-
aceea, este foarte bine să nu mâncați nici un aliment pe care focul, frigul sau apa l-au distrus. Pentru că totdeauna hrana arsă, înghețată sau putrezită vă va arde, îngheța și putrezi corpurile voastre, într-un mod asemănător. Nu fiți asemeni gospodarului prost care a însămânțat în ogorul său semințe coapte, înghețate și putrezite. Iar când toamna a venit, singur ogorul său nu a dat deloc rod. Și mare a fost suferința sa. Ci fiți asemenea gospodarului care a însămânțat în ogorul
Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare =. In: Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare by Dan Alexandru Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/545_a_749]
-
mod asemănător. Nu fiți asemeni gospodarului prost care a însămânțat în ogorul său semințe coapte, înghețate și putrezite. Iar când toamna a venit, singur ogorul său nu a dat deloc rod. Și mare a fost suferința sa. Ci fiți asemenea gospodarului care a însămânțat în ogorul său sămânță vie și al cărui ogor a dat spice vii de grâu, întorcându-i de o sută de ori mai mult decât semințele pe care le însămânțase. Pentru că vă spun cu adevărat, căci trebuie
Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare =. In: Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare by Dan Alexandru Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/545_a_749]
-
baladă, cu aplecări nostalgice asupra baștinei cu muncile, cu oamenii, cu păsările ei cântătoare: „Pământul era puhav și mustos/ Ca aluatul mamei din covată...” Puțini mai cântă astăzi viața rurală aflată într-o tranziție spre nicăieri, cu boii mici și gospodari bătrâni și epuizați de un sistem politic terorizant și umilitor, și, în ciuda realităților dezolante, visează la veșnicia satului cu tradiționalele lui elemente din secolul trecut: câini vrednici, oi, casă din chirpici, din bârne sau cărămidă. Gheorghe Târziu deconspiră prin versurile
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93039]
-
pricepea la nimic. Se vede, însă, că tatăl a intrat la idee. Cum să scoată el în lume un om nepriceput și leneș? Ce fată are să se lege la cap cu o astfel de podoabă? După ce s-a tot gândit gospodarul ce și cum să facă, după ce s-a sfătuit și cu gospodina, într-una din zile i- a zis feciorului: - Măi băiete, dragul tatii, pregătește tot ce trebuie, că mâine, în zori, ai să te duci la pădure, să aduci
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92330]
-
bucuria mieilor drăgălași cu blana deasă și moale. Câte-un iepuraș, pe ici, pe colo, aduce și el bogăție și optimism întregului tablou de primăvară încă timidă și ușor încurcată de grosul strat de zăpadă ce a plecat cu greu... Gospodarii caselor au ieșit afară... câmpul îi cheamă, îi ademenește și, în același timp, le face promisiuni cu brazdele sale asemenea unor felii de pâine rumenită într-un cuptor de lut, bine încins și stropit cu apă de izvor! Dar iată
Reflexii de lumină, inocenţă şi magie by Petronela Angheluţă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91757_a_92397]
-
directorul, Luca și eu. Mai era o speranță. Să nu vie înlocuitorul. Și a venit: un băiețaș micuț, blond și liniștit, obosit de cei 40 de kilometri parcurși. Au urmat zile de trai în doi pe un salariu, Luca devenind gospodarul casei ajutat pe cât se putea și de Hașa. Dar iată că, precum în povești, cum ne urnim noi într-o zi din Spasca, când să intrăm în Cișmele ne întâlnim cu un tânăr aburcat pe un cal: Mai e mult
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
mers la depozitul de cherestea din port și am luat material. Banii n-ar prea fi ajuns dacă suma n-ar fi fost completată de Comitetul școlar județean, deschis spre lucrurile de bine. Șipcile au fost fasonate de Vladimir Culic, gospodar priceput la tâmplărie, iar stâlpii au venit bucată cu bucată de la săteni, fiecare renunțând la câte un salcâm pentru această lucrare. Steluța, după definitivat, a fost trimisă la Predeal, la cursurile de străjerie, urmând să primească și funcția de comandant
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
fi fost mincinoasă decât prin omisiune, selectând din realitate, cu penseta, ceea ce convenea propagandei "antiimperialiste". Dar pe Nick, american și prin naștere și prin alură, nu-l pot bănui, firește, de nici o "americanofobie". El judecă lucrurile cu seriozitatea unui bun gospodar din Ardeal pentru care a avea o casă înseamnă a avea un destin. Mulți homeless, îmi spune Nick, sunt bolnavi mintal. În aziluri, sunt paturi goale, dar ca să fie internați trebuie să semneze că sunt de acord. Și mulți nu
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
a ieșit în sat o poreclă: Sărăcuții. Din tată în fiu, nu s-au mai numit familia Popa, ci Sărăcuții. Părea că un blestem se ținea de această familie. Deși erau harnici cu toții, dar neavând pământ și lucrând pe la alți gospodari, trebuiau să se mulțumească cu puținul pe care-l primeau în produse: fasole, cartofi, grâu, porumb, care abia le ajungeau să poată trece iarna, fără a muri de foame. Dar din februarie, trebuiau să se împrumute de la cei înstăriți, îndatorându
NE POVESTEȘTE ... BUNICA -Povestiri de Crăciun by SOFIA TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91581_a_93215]
-
frumusețe, căci pentru ea, iarna nu însemna decât lipsă de hrană pentru copii, frig și boli. Copilașii, rămași acasă, repetau cu vocile lor cristaline colindele, așteptând să se însereze, ca să poată merge cu alți copii de vârsta lor pe la casele gospodarilor. Ileana, terminând de rezolvat treaba de la Comisariatul Militar s-a urcat într-un camion de ocazie, împreună cu alte femei din sat, care erau asemenea ei, văduve de război, și au coborât la locul numit Gura Văii. De aici, urmau să
NE POVESTEȘTE ... BUNICA -Povestiri de Crăciun by SOFIA TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91581_a_93215]
-
copii, Ionel avea 9 ani și împreună cu surioara lui, Măriuca de 7 ani au preluat grijile casei. El cu brațele lui firave căra lemnele, aducea apă de la fântână, iar din primăvară până-n toamnă târziu, mergea să muncească cu ziua pe la gospodarii satului. Măriuca, care avea 7 ani, gătea, spăla lucrușoarele tuturor, o legăna și o hrănea pe Niculina, surioara de 2 ani. Pentru ea și pentru Ionel, nici nu se mai punea problema să meargă la școală. Ionel a rămas cu
NE POVESTEȘTE ... BUNICA -Povestiri de Crăciun by SOFIA TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91581_a_93215]
-
al României”, al scrisului cu sufletul=sinceritate - trăire - talent și care în “Ard malurile Nistrului” scrie, ca reporter de război, drama Basarabiei - Drama lui Constantin Beccin, din satul Feștelești, județul Tighina. Scriitorul înregistrează tragedia la fața locului(„Sur place”)unde gospodarul (numit 43 de bolșevici Amintiri însângerate “culac=chiabur”!)dăduse tot din ce avea și i se mai cerea amenințându-l cu Siberia. Consătenii de inimă îl mai ajută cu 300 de ruble dar tot nu era destul față de sumele în
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
câțiva snopi acasă, acesta a fost motivul principal al execuției lor; și tot în jud. Suceava, un caz similar: în com. Frătăuții Noi, unde s-a tras în mulțime ucigând pe Cuciureanu Ilarion, Davideanu Ion, Isopescu Vasile, Andrișan Ion... mulți gospodari fiind răniți și alții închiși; Catrina Bucevschi născând în închisoare printre consătencele ei arestate.Asemenea fapte se consumau pe întreg cuprinsul țării, de aceea dăm și cazul tulcenilor Fudulea Nicolae zis Cușa, Stere M. Grasu zis Tecu, condamnați la moarte
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
un har al scrisului și o imensă cantitate de muncă pe parcursul întregului timp de când scrieți, unele componente ale prezentului volum fiind literatură interzisă din timpul defunctului regim totalitar, iar în momentul când ați finalizat „volumașul”, ați fost în situația unui gospodar ordonat, care doar a întins mâna și a cules rodul făurit dintr-un timp apropiat ori mai depărtat. Îmi permiteți să intru în miezul lucrului ce mi-am propus să fac, folosind ordinea textelor inserate de dvs. CALE ȘI DRUM
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
săptămână cu fratele ei, Adrian. Sunt foarte reușite și vor fi o mărturie a momentului respectiv. Iar am un nou moment de bucurie... Profitând de vremea bună mi-am pus grădina la punct, desfundând terenul pentru recolta viitoare, ca un gospodar responsabil ce încă mă simt. După orele serii urmăresc selectiv anumite emisiuni, evitând pe cât posibil bâlciul electoral în deplină fierbere. 8 octombrie. Și astăzi e o zi însorită, luminoasă, senină și călduroasă, de parcă am fi în iunie și nu în
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
lui și când am avut ocazia am ajutat la pregătirea și reușita unor fii ai satului la școlile în care s-au realizat ca oameni de bine. Cât voi mai trăi nu voi înceta să iubesc satul nașterii mele, cu gospodari încercați care au sporit prin muncă stăruitoare rodnicia colinelor din jur pline cu vii nobile, precum și sporul de recoltă obținut pe loturile îndepărtate de la Nenecșoaia, Țapu sau Valea Nucului. Cu dragostea de totdeauna, vă salut din inimă și urez adunării
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
parcă dansau, parcă zburau, parcă nu mergeau, ca toți ceilalți oameni, cu picioarele pe pământ. Până când, casa Veghei, ca și casa lui Dan, arăta, pe dinafară și pe dinlăuntru, ca nouă. Ca scoasă, atunci, dintr-o cutie. Din cutia bunului gospodar. Și priceputului locatar. Și mândrului om, care sălășluia, și-n unul și n altul, dintre ei doi. Într-o zi, din vorbă în vorbă,nu se știe care, a rostit: hai să ne luăm, tu. Hai, tu, a venit acceptarea
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
VOICEA În târgurile de odinioară nu puteai afla meserie mai cumplită decât cea de căcănar. La început fiecare gospodar își muta privata din loc în loc dar, după ce curțile se îngustară, au apărut meseriași care goleau haznalele prea pline. Slujba lor era slujbă de noapte. Își începeau munca după stinsul luminii și din pricina asta nici o fereastră nu se deschidea pe
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
pregăteau să plece când, prin grădină, apăru stăpânul zugrumat sub o sarcină de iarbă. Omul răsuci albul ochilor către dânșii. Nu era pentru întâia oară când avea de-a face cu astfel de oaspeți. Activiștii primăriei țineau „la cald” cazul gospodarului ; era un caz „copt” care curândcurând trebuia să pice cu cererea la G.A.C. Echipa mai stăruia când, încolțit, țăranului îi căzură privirile pe Neculai. Obida lui se revărsă asupra agitatorului. - Și tu, măi, mazacule ? Te-ai ajuns acu ? Nu
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
sobru, cu picioarele bine înfipte în pământ, serios și ursuz. Din toate aceste trăsături, e adevărată numai ultima. Sunt posac, morocănos, am moștenit-o pe mama. În rest, n-am nimic din calitățile unui ardelean. Ardelenii sunt, în genere, buni gospodari, realiști, pragmatici. Eu sunt tot ce poate fi mai străin acestor însușiri. Gospodar nul, romantic vulnerabil, introvertit înclinat să-și viseze viața, în loc s-o trăiască, sentimental cu o sensibilitate bolnăvicioasă, care ajunge ușor jucăria susceptibilităților sale, cam așa arată
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
trăsături, e adevărată numai ultima. Sunt posac, morocănos, am moștenit-o pe mama. În rest, n-am nimic din calitățile unui ardelean. Ardelenii sunt, în genere, buni gospodari, realiști, pragmatici. Eu sunt tot ce poate fi mai străin acestor însușiri. Gospodar nul, romantic vulnerabil, introvertit înclinat să-și viseze viața, în loc s-o trăiască, sentimental cu o sensibilitate bolnăvicioasă, care ajunge ușor jucăria susceptibilităților sale, cam așa arată ce e sub mască. Dar nu sunt sigur nici că mă cunosc, măcar
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
nu-ți vinzi și-a ta muiere?”... Pe urmă, “Sârba în căruță”... Îmi amintesc că, nu demult, la emisiunea pentru sate, redactorul a spus, la un moment dat: “Să trecem acum la o nouă secvență reportericească și să fim oaspeți gospodarilor dintr un sat prahovean”... A urmat, după acest anunț, aceeași “Sârbă în căruță”, ceea ce m-a făcut să zâmbesc. “O trecere muzicală mai nimerită nici că se poate!...”, mi-am spus atunci. Din pâlnia difuzorului răzbat acum acordurile săltărețe al
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
Domnului ing. Constantinescu Am ales un gospodar Priceput și plin de har, Urbea el să o conducă Cu finețe și poruncă. În acești cinci anișori Avem parcuri, avem flori, Avem cui să cerem sfatul Când vrem să turnăm asfaltul. Pe la mesele de șah Toți îi zic că
Primarul by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83182_a_84507]
-
lucrul metalelor, au fost făcute cu râvnă de călugării acestei mănăstiri mult timp. O parte se mai continuă, altele s-au pierdut în arșița vremii... Părinții de aici au fost nu numai dascălii poporului, ci și pricepuți meșteșugari și buni gospodari. Alături de tâmplărie, dogărit și altele asemenea, stupăritul era și a rămas o ocupație de seamă a multor călugări din această mănăstire. Ca o mărturie peste veacuri, unora dintre ei leau rămas numele înscrise în poienile din împrejurimi, în locurile în
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
în momentul următor s-a repezit l-a el. Cunoscându-l ca un om rău și furios a pus mâna pe un cuțit mare de înjunghiat porci pe care l-a gășit la îndemână pentru a se apăra de furia gospodarului. Dar Ion Lepădatu a luat o cergă, o blană de oaie mai mare formată din mai multe piei, și s-a îndreptat spre el. A.N. i-a aplicat mai multe lovituri de cuțit prin cergă până i-a dat
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]