1,645 matches
-
spațiul, în favoarea aceleaiași cauze. Atunci când pentru micul gest (ne)semnificativ (autocolantul) nu este cerut un acord prealabil, numai 16,7% din ele consimt această instalare. Aceste mini-conduite pregătitoare sînt "manipulări". Ele constituie mai ales clase simbolice infinitezimal distilate și subtile. Gospodinele "își fabrică" în paralel o explicație limitată, autoatribuindu-și caracteristici, "din punctul de vedere [...] al unui observator social generic", sugerează Joulé și Beauvois (op. cit., pp. 52-72), examinîndu-le când sunt pe cale de a face ceva care să dea sens practicii lor în
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
foarte bine, spre binele copiilor. Nepoții o iubesc și o respectă iar ea este bucuroasă când vin cu toții În vacanțe; i se umple bătătura și sufletul de bucurie. Nu știe cum să le mai stea În față. Este o bună gospodină și toate preparatele ei sunt eco, făcute din producție proprie: crește oi, vaci, păsări, porci, ca tot omul gospodar care sfințește locul pe unde calcă. Nu duce lipsă de nimic și copiii când pleacă de la ea, pleacă Încărcați, cu de
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
știut de durerea ei, de chinurile ei, și-o rămas un copchil și io-ti o rămas pe drumuri, o rămas. Da... Continua să plângă cu suspine, iar femeile din jur îi țineau isonul. Da’ ce frumoasă era, subțire și gospodină, ah, și-o râs de ochii ei verzi și de obrazul ei ca laptele de curat.... - Doamnă, interveni din nou bărbatul tânăr, cum credeți că s-a ajuns aici? Ce credeți? - Cum s-o ajuns? se răsti Violeta uitând de
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
Buturuga mică răstoarnă carul mare! Am salata mea de boeuf Motto: (dedicație lui R.Șt.) Când cei de la Desperado au cazanul lor de țuică să-l doresc pe El Dorado? Nu! Am salata mea, adică! Am salata mea de boeuf, sunt gospodină o gătesc cu drag și cu mult umor; în loc de maioneză, îi pun margarină, c-o dau unuia bolnav și plin de amor. În loc de mazăre, aș experimenta ghidușe ghiulele de tip “conflictogen”, direct în intestine, spre a-i alinta mai toate
Reflecţii by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91646_a_93227]
-
-n bucătării. Destinație - casa, via cârciumă!, a strigat cineva după ce a salutat pe toată lumea. Sandu Șpriț, dinamovist din tată-n fiu, a plecat de la domiciliul conjugal În viteză maximă, de ziceai că are sare pe coadă. Băi, băieți, nevastă-mea, gospodină cum e ea, dă cu aspiratorul. Și voi știți că eu nu suport zgomotul agregatului, orice fac, da’ cu aspiratorul nu dau. Știe și ea de când ne-am luat. Imediat după noaptea nunții i-am zis: Femeie, mă duc la
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
icsicsics or să apară pe factura de la cablu și nu mai halești mâncare caldă de la draga de nevastă-ta. Ce tot Îi dai cu prezervativele alea? Intervine Sandu, liniștindu-l pe Gicu, deja roșu precum un rac fiert de o gospodină decisă. Blând, Gicule, să nu-ți stea vreun mic În gât. Ia-o și tu mai ușor, a auzit și Gore ceva, pe la știri, nici nu e foarte departe de axul drumului, ca să zic așa. Și vino mai aproape de masă
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
cu mâna sau cu mașina, torsul lânii, inului și cânepii, țesutul diferitelor stofe fine și duble, de mătase, lână, in, cânepă și bumbac, în mai multe ițe; diverse cusături pe pânză , curățenia și ordinea necesare pentru a deveni o bună gospodină (Doamne, ce nevastă ai fi avut la casa ta, dragă prietene, dacă reușeai să te însori cu o fată dintre acestea!)... După aceea, prin 1912, școala funcționa pe strada Mitropoliei, la numărul 12... Uite că se pot face și lucruri
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
unde s-a ajuns la numele pe care îl poartă și astăzi? Cei care i-au dat acest nume au fost urmașii lui Toader Luca, Costache Luca și cu nevasta lui “Coana Tinca”. Hangița era o femee aprigă, dar bună gospodină. Ea punea dinaintea fiecărui mușteriu, pe un talger de lut ars, trei sarmale făcute gospodărește! Acestea erau “din partea casei”, cum merge vorba. Și uite așa, încet-încet, de la “Hanul Cotiugaragiilor”, cum era cunoscut într-o vreme, a ajuns să fie căutat
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
din bot. I-am dat bună ziua domnului cu buticul și am urcat pe scări, căci liftul era iarăși defect. M-am întrebat din nou dacă nu cumva visez: ororile scrijelite pe pereți. Duhoarea de ciorbă și de tocană. Ghenele supurînde. Gospodinele deschizând ușa și urmărindu-te înfricoșate. Ajung în fine sus, la opt, descui și lumina bibliotecii mele iradiază din capul holului. Las plasele la bucătărie și intru în living. Mă trântesc pe fotoliu. Rămân cu ochii în gol. Slavă Domnului
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
peste care poți trece cu ușurință doar lingîndu-ți degetele și exclamînd cu satisfacție suficientă: mmm, mmm, yam-yam!, dar și ca una care ascunde abil o antiteză simbolică. Înainte de a fi doar un substantiv comun, care numește o bunătate preparată de gospodine, dulceața numește o generalitate, o abstracție, Însușirea de a fi dulce a mîncărurilor, calitatea de a desfăta, de a produce plăcere, bucurie, fericire. Dar, chiar și În concretitudinea ei de produs culinar, dulceața este ceva artificial - o conservă și, la
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
care țîrÎie. Corespunzătoare planului real și al celui imaginar. Și liniștea, și pîinea se coc, se maturează, se pătrund parcă de o stare de spirit care le aduce la Împlinire. Nimic mai nimerit deci pentru a Încerca frăgezimea liniștii, așa cum gospodina sau brutarul o fac Înțepînd cu bețișorul pita, decît acutele penetrante ale greierului. Și-mi place la nebunie acel prelung... care face din greier un vel-pitar al universului (liric). Bătînd nucile ograda mameidoar ciorile și vântul bătând nucile Patricia Lidia
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
cu satisfacție suficientă: mmm, mmm, yam-yam! Și totuși, dacă vrei să guști haiku-ul, trebuie să vezi În ea o sintagmă care ascunde abil o antiteză simbolică. Înainte de a fi doar un substantiv comun, care numește o bunătate preparată de gospodine, dulceața numește o generalitate, o abstracție, Însușirea de a fi dulce a mîncărurilor, calitatea de a desfăta, de a produce plăcere, bucurie, fericire. Dar, chiar și În concretitudinea ei de produs culinar, dulceața este ceva artificial - o conservă și, la
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
autori români de cărți de bucate. Cei clasici, precum Sanda Marin, s-au ferit să lanseze ipoteze despre originea miilor de rețete pe care le-au publicat și pe care românii s-au cam grăbit să le considere „românești“. Care gospodină își poate închipui că stufatul „nostru“ este în realitate (cel puțin cu numele) al altora, că el se gătește, de pildă, în nordul Italiei, unde se numește stufato (stufa înseamnă cuptor), termen preluat de către francezi în delicioasele lor estouffades (înrudit
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
cei mai buni caltaboși i-am mâncat în Oltenia, cei mai buni cârnați și alte preparate din carne de porc, în Ardeal, și cei mai buni mititei și patricieni, la București, Ploiești și în alte orașe din Muntenia. Bucătarilor și gospodinelor din Moldova, însă, le revine meritul că, în afară de (fiindcă vorbim de tocături) pârjoale de pasăre, de carne amestecată (porc și vițel) [...], chifteluțe marinate în oțet de vin (nu cu tarhon, ci numai cu măsline), praz umplut ș.a., le revine meritul
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
romanul Cimitirul Buna Vestire. În primul act al proiectului dramatic, o prietenă a acestei "văduve negre", d-ra Gaby, încearcă să-l seducă pe Dodi, intelectual cu alte planuri decât căsătoria sau îngroparea într-o slujbă derizorie, nu prin calități de gospodină, ci prin cunoștințele de literatură în baza cărora emite cu nonșalanță judecăți de valoare năucitoare: D-ra Gaby: Văd că vă place literatura. E și pasiunea mea. Mă prăpădesc după Franț... Didi: Dl. Franț e scriitor și D-sa? Gaby: Cum
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Teodor Mazilu uzează frecvent, până la convenționalism, de maniera ludică de a șoca prin reprezentarea sistematică a inversului celor previzibile: șeful care se plânge că este șef pentru că este deștept, subalternul care vede în înaintare un blestem, bărbatul care refuză femeia gospodină pentru o soție frivolă care să-l "înșele discret"79, căsnicii în care plictiseala e ridicată la rang de ideal, directori încântați de paragina intreprinderii etc. (Mobilă și durere), ospătari care se mândresc pentru că refuză orice mușteriu (Banchetul). Intenționat sau
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
al tradiției de neam. Casele răzeșilor din Șuletea cu două odăi și tindă, cu patru ferestre în față și ușă la mijloc - frumoase și curate, ivindu-se ca niște pete albe prin verdeața copacilor deși. Femeile sunt frumoase și bune gospodine, nu se pomenește a se duce și ele la crâșmă, să bea de-a valma cu bărbații ca în alte sate. Ehei, măi Fanachi, de atunci au trecut atâția ani. Trăiau alte vremuri părinții noștri. Dacă te-ai întreba; e
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
Sunt lunecoși... că-i pierzi printre degete. Țigăncile, cercetându-i cu ochi ager pe cei mai „slabi de înger“ îi iau în primire: „gâcim în palmă...! ..gâcim în ghioc!... gâcim trecutu‟...ce-o fost, gâcim ce-a să fie!... Hai, gospodină frumoasă să-ți gâcesc bafta și nărocu...!“ și,tot așa, o țin fără oprire. Dar, cine nu-și dorește sa-și afle ziua de mâine... ori, norocul!.. Bogatul visează mai multă bogăție... săracul să scape de sărăcie... dorințe, speranțe, dar
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
E ușor să păstrez ordinea dacă locuiesc singură, zise Darcey. Neil râse. —Ei, hai, tu erai aia care nu punea nimic la loc acasă. Dacă ții minte, o luam razna tot căutându-mi șosetele și lucrurile. Doar pentru că nu eram gospodina perfectă la spălat și aranjat dulapurile, i-o întoarse ea. —Ba nu, că de îndesat în mașina de spălat, le îndesai, spuse el. Deși de cele mai multe ori cu rezultatul că se colorau în roz sau în albastru, pentru că nu te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
oarece... individ, Neo-nu știu cum, vorace și-avar, Ca omida păroasă-n....stejar?! BURSUCII APOLITICI La Văleni în nuș’ce huci, Într-un teren abrupt, nisipos, Locuiau circa...optzeci de bursuci; Vizuini suprapuse pe sus și pe jos; Harnici, gospodari, gospodine, Munceau! Dar...aveu cămările pline! Fiind...oarecum...primitivi, Nu erau comunicativi, Nici...amabili, Și deloc... sociabili; Nu mergeau nicicând la adunare, Sistematic lipseau la...votare! Că...bursucii, ca bursucii, Aveau singura grijă a șuncii! În Văleni...probleme erau de tot
Calul cu potcoave roz Epigrame-Fabule-Panseuri by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/468_a_877]
-
vărsa, în fiecare seară, năduful, spintecând vreun cârlan, rămas de pripas, pe imașul uscat, de la marginea satului, frigându-l în vreo casă părăsită. Și apoi să te ții petrecere, cu băutură și lăutari, la care se dedau și câteva localnice gospodine, înfruntând, cu semeție, căutătura bătrânilor, care priveau, neputincioși, la samavolniciile urmașilor muscalilor. Satul era pierdut sub stăpânirea rușilor. Ce nu dărâmase obuzele, reușiseră să distrugă o lună de ocupație rusească. Pe deasupra, seceta nu le dădea pace bieților oameni, care-și
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
sau leandru uitat de toată lumea și aproape uscat, urcam până sus, la mansardă, Și ciocăneam la câte o ușă verde, care părea împăienjenită de așteptare. Nu-mi deschideau fete frumoase și triste, cu ochi imenși, ci, de obicei, bătrâni sau gospodine îngălate. îngînam ceva și coboram, ieșeam iar în soarele omogen și placid, străbăteam iar străzi vărgate de linii de tramvai, mă înfundam iar în zone neștiute ale orașului. Blocuri roz, blocuri stacojii, cu balcoane sprijinite de atlași și gorgone cu
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
picioarele și aruncând priviri "disperate" înapoi. în spatele directorului 90 tipul s-a îndreptat și, dominîndu-l cu două capete, s-a prefăcut că-l mângâie pe chelie. O profă, care stătea cu mîinile-n șolduri (toate, în ciuda obezității și a mutrelor de gospodine, erau îmbrăcate sportiv, cu pantaloni și tricouri, și făceau pe turistele), l-a văzut și a început să zbiere isteric, la care, cu mult calm, golanul, aproape ieșit din lumină, a îndreptat degetul mijlociu spre gură și l-a balansat
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
că erau copii, copii care desenau încă prințese colorate în caietele de matematică... Privindu-le, uram și mai mult urgia hormonală, dezastrul care în douăzeci de ani avea să le preschimbe în femele putrede de lascivitate, în cucoane snoabe, în gospodine șleampete, în profesoare refulate, în intelectuale masochiste, în muncitoare spurcate la gură, măritate, divorțate, gravide iar și iar, înghițind la anticoncepționale, schimbând la tampoane, primenind la scutece, mîncîndu-și cu toatele bărbații, golindu-i de pasta cenușie din țeastă. De ce trebuiau să
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
băiețește, cu ochii mari, ageri și albaștri ca floarea de miozot. Este o femeie dinamică, curajoasă, iubitoare și cu simțul umorului. mă face mereu să mă simt bine, iar atunci când sunt tristă, mă înveselește imediat. De asemenea este o bună gospodină, fapt care îl bucură pe bunicul Ion, un om înalt, bine legat, cu fruntea lată, ochii duioși și albaștri ca marea. Este un om plin de viață și de energie, un partener bun de discuție. Fiind un sportiv înnăscut, el
Buchet de amintiri by Tudorina Andone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/459_a_878]