7,204 matches
-
mamei - Creangă - era poreclit în copilărie Ion Torcălău pentru că torcea lînă la rînd cu fetele, dar va ajunge la maturitate Popa Smîntînă. Personajele lui I. L. Caragiale au diminutive și porecle interesante și mai hazlii. Agamemnon devine familiar Agamiță și, în graba lui Trahanache, Gagamiță. Telemac e degradat la Mache și este confundat cu Bibicul, așa cum își alintă Mița amantul. Ștefan Tipătescu e firesc Fănică și, pentru opozanți, Vampirul (Bampirul conform lui Pristanda), iar Zoe - Joițica pentru toți, mari și mici. Farfuridi
Personajele. Porecle și diminutive by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/4896_a_6221]
-
Luciei Demetrius, ignorată ca prozatoare și foarte vizibilă ca dramaturg, cu piesele ei schematice intens jucate în anii proletcultismului și mai târziu (Trei generații, Cumpăna, Arborele genealogic ș.c.l.). Bianca Burța-Cernat realizează așadar un vast proces recuperator, analizând fără grabă și lucid scrierile acestor prozatoare îndeajuns de productive, descifrându-le problematica, subiectele, personajele, arătând ce contingențe au cu alte scrieri apărute în interval, cu autori din aceeași generație sau cu alții cu mai vechi statut ca Hortensia Papadat-Bengescu sau Camil
Literatura scriitoarelor by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4842_a_6167]
-
cel la liberă circulație. Nu avem o politică europeană în cadrul politicii noastre externe, așa anemica și lipsită de orizont cum este ea. Dar nu este singura lipsa a ei. Nu avem o politică privitoare la relațiile cu Federația Rusă, iar grabă cu care a fost anunțată instalarea unor componente ale sistemului american de apărare anti-rachetă pe teritoriul României este o dovadă de improvizație în materie de politică externă și o decizie strict de uz intern, legată, atunci, de luptele pentru putere
Corina Crețu îl atacă dur pe Baconschi: "Este esențial ca România să își promoveze interesele jucând după reguli, nu încălcându-le" () [Corola-journal/Journalistic/48493_a_49818]
-
canon prin noua grilă ideologică a valorilor”. Om al nuanțelor, dincolo de expresia timorată a comentariilor, Nicolae Mecu citește permanent în dublu cod, printr-un „clivaj de lectură”, acțiunile călinesciene în epocă. E cât se poate de adevărat, de pildă, că graba cu care G. Călinescu se grăbește să-l treacă pe Eminescu prin ciurul „moștenirii marxist-leniniste” poate fi înțeleasă atât ca un serviciu adus Partidului, cât și ca modalitate de a-l sustrage din calea reevaluărilor cu adevărat demolatoare ale ideologilor
Critica de nevoie by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4857_a_6182]
-
că nu au știut cum să adopte capitalismul. Critica adusă de Croitoru sistemului lovește practic în guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, care a coordonat prin Banca Națională toate mișcările economice, ba mai mult a avut și un mandat de premier. În graba de a acredita ideea că toate guvernele de până acum au fost la fel, concept promovat în dese rânduri și de președintele Traian Băsescu, Croitoru lovește chiar în șeful său de la BNR. "În România, clicile (acea simbioză apărută după revoluție
Croitoru, atac la Mugur Isărescu () [Corola-journal/Journalistic/52384_a_53709]
-
ne trezim mai repede în euro decât ne-am aștepta", a spus Adrian Vasilescu, citat de . Consilierul lui Mugur Isărescu a precizat și când am putea trece la euro, însă este cert că înainte de 2015. Adran Vasilescu a explicat însă graba cu care România ar renunța la leu pentru euro. "Așa cum s-a simțit nevoia la un moment dat să fie întărită prin extindere Uniunea Europeană, s-ar putea ca foarte repede să se simtă nevoia să se întărească prin extindere zona
Adrian Vasilescu: Criza ar putea să ne aducă mai repede moneda euro () [Corola-journal/Journalistic/52808_a_54133]
-
ceva mai puțin bune. — Sper că n-am aruncat pe cineva în stradă închiriind acest apartament, spune Olav. Apartamentul dă într-adevăr impresia că cineva a locuit aici cu puțin timp înaintea venirii noastre și și-a părăsit locuința în grabă. Coborâm treptele. Vizavi de complexul de apartamente se află supermarketul Fortuna, unde găsim un taxi. „City Club Hotel,” îi spun eu șoferului. Nu-i sună cunoscut. Îi arătăm foaia cu adresa, dar el pare să se descurce la fel de greu cu
Arnon Grunberg - Transnistria () [Corola-journal/Journalistic/5323_a_6648]
-
ale cărui tente retorice nu au atît rostul de a emite judecăți oneste, cît de a împărți palme discreționare. În al treilea rînd, cronicarul e un mofturos de speță îndoielnică care caută să uzurpe rostul criticului literar, numai așa explicîndu-se graba suficientă cu care dă verdicte pe baza unor impresii proaspete, pe care, căpătîndu-le la cald în timpul lecturii săptămînale, vrea să le preschimbe în sentințe durabile. Dar peste un timp, impresiile se șterg și goliciunea judecăților sare în ochi, cronicarul rușinîndu-se
Cronicarul blînd by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5429_a_6754]
-
pentru a dovedi că sunt eu și nu altcineva” (tpu.ro); „Cornel Dinu a declarat că s-a întâmplat ceva suspicios în meciul Dinamo - Astra 2-2” (iploiesti.ro) etc. Construcția nu este doar o formulare neglijentă, în mesaje compuse în grabă, pentru că apare și în pagini serioase, didactice, conținând sfaturi și instrucțiuni tehnice: „Dacă vi se pare ceva suspicios puteți accesa linkul primit și puteți să schimbați parola” (1001tutoriale.ro); „dacă aveți probleme folosind ofertele SponsorPay sau observați ceva suspicios, vă
„Suspicios de frumos“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5434_a_6759]
-
exilului, începînd cu atmosfera generală și terminînd cu aluzii precise la evenimente întîmplate în 1854, pe timpul războiului Crimeii, cînd eroul contemplă Armada aliată îndreptîndu-se spre Rusia). Nu încape îndoială că ambele scrieri au fost îndelung meditate și atent elaborate, fără graba febrilă cu care Bolintineanu își așternea de obicei pe hîrtie versurile. S-a spus că ultimii ani ai scriitorului ar fi fost și cei mai triști: sărac, bolnav, obligat să „cadă în poligrafie” pentru a putea supraviețui. Conrad și Traianida
D. Bolintineanu, poet și nimic altceva by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5431_a_6756]
-
-se lunecat, temerar, Iar la bazar prețurile vor sălta, vor crește abitir, Scădea-va doar prețul la bolirea cea de pojar. (1916) Graal-ARELSKI (Stefan Petrov) (1888/89-1938?) ÎN TRAMVAI La stație, cu furie de fiară, În tramvai, îmbulzindu-se-n grabă mare, Urcă lumea. Și iar vitrinele se perindară, Casele și felinarele și străzile murdare. Case, palate, poduri - totul e cunoscut - Luminile tramvaielor cu apel bucuros; Ca totdeauna, pe granitul posomorât, - Petru cel Mare-ncremenit pe calu-i fugos. Spre ce tindeți
Avangarda rusească – jertfa gulagului () [Corola-journal/Journalistic/5156_a_6481]
-
o puteți găsi la jumătate de preț. Astfel, au apărut reduceri care sunt cuprinse între 20 și 70 la sută la produsele de îmbrăcăminte și încălâăminte, iar reprezentanții magazinelor spun că din 15 ianuarie prețurile vor fi modificate din nou. Graba marilor magazine de a afișa reducerile se explică și de faptul că, luni. 7 ianuarie, circa două milioane de români își aniversează onomastica de Sfânul Ion.
Magazinele au furat startul la reducerile de sezon by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/51592_a_52917]
-
colaborare cu Securitatea, acuzele venite din partea unor foști buni prieteni, procesul cu CNSAS și sentința pronunțată. Mai sunt apoi de văzut părerile lui Iorgulescu despre unul sau altul dintre contemporani, confrați de baricadă, unele drepte altele nedrepte, emise acestea în grabă și uneori la furie, stârnitoare de reacții, de replici care nu mă îndoiesc că vor veni. Mă întreb dacă nu a fost chiar prea rapidă, intempestivă, livrarea către public a acestor convorbiri nefiltrate. Faptul a fost însă comis și vom
Ultimul Mircea Iorgulescu (I) by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5170_a_6495]
-
măști). O icoană pe sticlă e reconstituită într-un cod manierist. Provocarea o dă aici apropierea maximă de un model țărănesc spre a marca o distanțare tehnică (Icoană pe sticlă). Idila are un aer grațios livresc: „Sosind în sfîrșit în grabă la locul știut / din Catul / din Ovidiu/ din Petrarca,/ am fost atît de surprins să constat că n-ai venit” (Șoapta). Aici găsim un reflex al cărturăriei transilvane cu iz „latinist” la care autorul aderă în chip oportun, utilizînd-o ca
Un limbaj personal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5187_a_6512]
-
seminții. El e un beligerant înțelept, pierdut în chietudine. Un gospodar peripatetic ce levitează printre ipoteze. Aflat într-un taifas nesfârșit cu neamul lui „cine știe? ” și rubedeniile lui „poate”, el doar adastă. Stă. Reflectează. Privește cu iscusință și fără grabă cerul, se uită dincotro vine primejdia și unde se isprăvește veșnicia ei. La ceas oprit..., stabilește anotimpul. Cât se poate de oportun. Pune apoi șaua pe bidiviul îndopat cu cărbuni încinși, încalecă voinicește și, după ce aruncă un înspumat rămas-bun înspre
Ultima schimbare la față a românului – o fiziologie cu ambâț – by Florin Toma () [Corola-journal/Journalistic/5382_a_6707]
-
acord să anunțe știrea în ziua următoare. Dar unchiul Alecu a înghițit cu noduri aperitivul. Și, în vreme ce atmosfera din restaurant se încălzea, în sufletul lui creștea simțul datoriei. Așa că, pretextând anume nevoie, s-a ridicat și a ieșit în mare grabă, ducându- se glonț la gară, să prindă acceleratul. O oră mai târziu telefona Bucureștiului noutatea. Un mic scoop - dar scoop, totuși - care l-a costat mai mult decât onorariul lunar primit de la marele cotidian central. Căci, ca să nu stârnească bănuieli
Carnetul unui Pierde-Țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/5385_a_6710]
-
asociere cu un altul care îi este, întâmplător, asemănător. Adverbul grăpiș nu mai e folosit în vorbirea curentă, iar legătura sa etimologică cu grapă, indicată de dicționare, nu-l ajută să supraviețuiască. Varianta grăbiș pare justificată de legătura cu termenul grabă. Apropierea lui grăpiș de grabă e dovedită de unele asociații de idei și argumente din texte contemporane: „Practic, asistăm la un simulacru de reformă realizată «târâș-grăbiș», ale cărei părți pozitive nu pot fi ignorate, însă care pe ansamblu are menirea
Târâș-grăpiș by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5100_a_6425]
-
îi este, întâmplător, asemănător. Adverbul grăpiș nu mai e folosit în vorbirea curentă, iar legătura sa etimologică cu grapă, indicată de dicționare, nu-l ajută să supraviețuiască. Varianta grăbiș pare justificată de legătura cu termenul grabă. Apropierea lui grăpiș de grabă e dovedită de unele asociații de idei și argumente din texte contemporane: „Practic, asistăm la un simulacru de reformă realizată «târâș-grăbiș», ale cărei părți pozitive nu pot fi ignorate, însă care pe ansamblu are menirea de a distruge și lucrurile
Târâș-grăpiș by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5100_a_6425]
-
argumente din texte contemporane: „Practic, asistăm la un simulacru de reformă realizată «târâș-grăbiș», ale cărei părți pozitive nu pot fi ignorate, însă care pe ansamblu are menirea de a distruge și lucrurile bune care mai existau. (...) Nefiind nici o surpriză că graba strică treaba!” (proatitudine.ro). Inevitabil, noua motivare lexical etimologică schimbă sensul compusului: de la ideea de deplasare dificilă, chinuitoare - și implicit lentă - se trece pe nesimțite la acuzația de superficialitate și grabă. Nu e o schimbare minoră, pentru că produce riscuri de
Târâș-grăpiș by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5100_a_6425]
-
lucrurile bune care mai existau. (...) Nefiind nici o surpriză că graba strică treaba!” (proatitudine.ro). Inevitabil, noua motivare lexical etimologică schimbă sensul compusului: de la ideea de deplasare dificilă, chinuitoare - și implicit lentă - se trece pe nesimțite la acuzația de superficialitate și grabă. Nu e o schimbare minoră, pentru că produce riscuri de confuzie și de contradicție: între târâre (primul element, cât se poate de transparent, al compusului) și presupusa grabă legătura nu e tocmai firească. Sensul general al adverbului este desigur negativ, marcat
Târâș-grăpiș by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5100_a_6425]
-
chinuitoare - și implicit lentă - se trece pe nesimțite la acuzația de superficialitate și grabă. Nu e o schimbare minoră, pentru că produce riscuri de confuzie și de contradicție: între târâre (primul element, cât se poate de transparent, al compusului) și presupusa grabă legătura nu e tocmai firească. Sensul general al adverbului este desigur negativ, marcat de o atitudine ironică: „Târâș-grăbiș, PSD și Geoană se vor mai suporta încă un an” (voxpublica.realitatea.net); „Singura locomotivă de mare tracțiune, care mai funcționează în
Târâș-grăpiș by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5100_a_6425]
-
cu al unor oameni care se ocupau de cu totul altceva decât noi, construiau case din chirpici, rareori din cărămidă, trasau curți, lucrau zi și noapte spre a da cât mai repede gata ceea ce începuseră. Făceau deci totul în mare grabă și locuințele lor viitoare începeau să capete formă, noi aproape invidiindu-i pentru că, în ce ne privea, eram nevoiți să ne petrecem orele de somn, elevi și profesori, în niște barăci improvizate în dormitoare. Altădată le foloseau păsările drept culcuș
Tragismul unei statistici by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5101_a_6426]
-
marea". De-atâtea ori am auzit vorba asta, spusă și răspusă în copilărie, dar, cu toate că m-am născut doar la câțiva pași de stâncile în care mureau valurile, n-am trecut niciodată marea. Cum s-o treci doar cu răbdarea? Graba strică treaba" era altă vorbă de multe ori repetată. S-ar putea spune că, fiind născuți poeți, bunii și străbunii noștri au iscat asemenea vorbe de dragul rimelor. Dar nu e adevărat. Mari experți în trecerea mărilor, grecii, au găsit astfel
„Prezent Trecut, Trecut Prezent” by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/6707_a_8032]
-
fiind născuți poeți, bunii și străbunii noștri au iscat asemenea vorbe de dragul rimelor. Dar nu e adevărat. Mari experți în trecerea mărilor, grecii, au găsit astfel de ziceri cu milenii în urmă, iar romanii au descoperit, la rândul lor, calitățile grabei lente - festina lente - dusă mai departe de urmașii lor cu acel qui va piano, va lontano. Să mergi încet ca să ajungi departe? Ce non-sens pentru grăbiții de noi! Când, în primele săptămâni ale anului 1990, Silviu Brucan a declarat unui
„Prezent Trecut, Trecut Prezent” by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/6707_a_8032]
-
o altă viață și într-un ziar ce se numea "Informația Bucureștiului" publicasem un cursiv intitulat "Agitometrul". Era vorba despre un imaginar aparat care ar fi putut măsura "agitația la români". Acea stare-nestare de perpetuă mișcare, acea vânzoleală nepotolită, acea grabă împiedicată de nenumărate bețe-n roate. Dar ce legătură poate fi între răbdare și agitație? Poate fi atunci când e vorba de o "răbdare agitată" sau, dacă vreți, de o "agitație răbdătoare" din care nimic bun nu poate ieși. La sfârșitul
„Prezent Trecut, Trecut Prezent” by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/6707_a_8032]