3,340 matches
-
treptată a unei zone omogene în care Comunitatea, prin dialogul instituționalizat și cooperarea din ce în ce mai strânsă cu țările asociate în cele mai diverse domenii, va reprezenta principalul pol de atracție și factorul dinamizator al noii construcții europene. În plan economic, deschiderea graduală a piețelor și crearea unei zone de liber schimb, cooperarea economică și financiară în sprijinul restructurării și privatizării economiei românești vor crea, între altele, condiții pentru dezvoltarea schimburilor comerciale reciproce, sporirea fluxului de investiții și modernizarea aparatului economic al țării
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
Irlandei, precum și Turcia, Norvegia, Islanda. U.E.O. este, de asemenea, născută după al doilea război mondial și a luat forma unei alianțe de apărare paneuropene. Majoritatea statelor U.E. fac parte din această organizație. Tratatul de constituire al U.E. prevede dezvoltarea graduală a unei politici externe și de securitate comune, având următoarele obiective: - salvgardarea valorilor comune, a intereselor fundamentale și a independenței U.E.; - întărirea securității U.E. și a statelor membre; - menținerea păcii și consolidarea securității internaționale, conform principiilor Cartei O.N.U
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
proiectului privind Comunitatea Europeană a Apărării a făcut ca implicarea C.E. în problemele de securitate și în special militare să devină, practic, imposibilă. Numai după primele semne ale destinderii de la sfârșitul anilor ’60 a început și C.E. să-și formuleze gradual o politică proprie privind anumite aspecte economice și politice ale securității, care au servit drept bază pentru realizarea unei capacități limitate de gestionare a conflictelor. Aceasta s-a petrecut în cadrul Cooperării Politice Europene (C.P.E.) proaspăt înființate, care se ocupa cu
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
mediului; legislația societății comerciale; recunoașterea reciprocă a calificărilor profesionale; protecția consumatorilor etc. Absența sau menționarea sumară a unor aspecte ale pieței interne unice se explică prin aceea că integrarea țărilor E.C.E. în structurile U.E. nu poate fi decât un proces gradual. Un parcurs similar l-au avut și țările care fac parte în prezent din U.E. Ele au constituit inițial o uniune vamală, liberalizând comerțul reciproc și adoptând o politică comercială comună față de terți. Liberalizarea circulației serviciilor, capitalurilor și persoanelor s-
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
Comisie, aspect ce dă o strălucire considerabilă comunităților. 3. Nivelul deciziei comunitare a fost consolidat în ce privește structurile instituționale și procedurile Uniunii. Pachetul reformelor de la Maastricht conține mai multe acorduri care prevăd dispoziții speciale pentru unele state membre. Conceptul de integrare graduală se aplică procesului de trecere de la Uniunea economică și monetară la cea a politicii mediului înconjurător. S-a urmărit antrenarea U.E.O. în politica externă și de securitate comună europeană. 111.14.3. Uniunea economică și monetară. întregirea indispensabilă pieței
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
accepția N.A.T.O., securitatea reprezintă un concept larg care conține atât componente politice și economice cât și de apărare. Un asemenea concept larg de securitate ar trebui să constituie baza noii arhitecturi de securitate, care trebuie edificată printr-un proces gradual de integrare și cooperare rezultat din interacțiunea instituțiilor militare existente în Europa, precum U.E., U.E.O. și O.S.C.E., fiecăreia revenindu-i un rol în conformitate cu responsabilitățile și țelurile specifice în implementarea acestui amplu concept de securitate. În acest proces, aflat
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
sesizare (sau chiar în reprezentare); dar și fără umor în sesizare nu există comic al obiectului" (Op. cit., pp. 461-462). Umorul este, așadar, un mod de valorificare subiectivă a comicului. Dar nu singurul, pentru că tot cu statut de variante de valorificare graduală a comicului sunt văzute, de către Nicolae Hartman, și amuzamentul, gluma, ironia, sarcasmul etc. Am putea, de aceea, conveni - măcar ca ipoteză de lucru pentru înțelegerea fenomenului - că prin comic desemnăm invarianta, în timp ce umorul, satira, ironia, sarcasmul și toate celelalte reprezintă
Folosirea conceptelor by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/8692_a_10017]
-
și amuzamentul, gluma, ironia, sarcasmul etc. Am putea, de aceea, conveni - măcar ca ipoteză de lucru pentru înțelegerea fenomenului - că prin comic desemnăm invarianta, în timp ce umorul, satira, ironia, sarcasmul și toate celelalte reprezintă variantele. Am afirmat însă că variantele valorifică gradual invarianta. Stabilind o opoziție tranșantă între ironie și sarcasm, pe de o parte, și umor, pe de alta, Nicolai Hartman se întâlnește cu Tudor Vianu, când afirmă: despre umor că "păstrează întotdeauna - chiar ca umor Ťamarť - încă ceva binevoitor." Or
Folosirea conceptelor by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/8692_a_10017]
-
loc procesul de învățare. Contextul istoric poate varia mult pentru indivizii din generații diferite, în special în Europa Centrală și de Est. Semnificația evenimentelor variază de asemenea în funcție de secvența în care sînt trăite, deoarece teoriile socializării pun accent pe dezvoltarea graduală a atitudinilor politice pe parcursul unui proces de învățare continuu. Stocul de experiențe anterioare de care oamenii se folosesc pentru a evalua evenimentele actuale se modifică pe parcursul vieții. Nașterea definește experiențele generațio-nale distinctive ale individului. Părinții și primii ani din viață
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
Din ’80 încoace, nu s-a schimbat mare lucru. Suntem la fel de ignoranți, nu ne închipuim ce se întâmplă când intrăm într-un Internet sau ne-așezăm la masa de lucru. Și dacă am știi, n-am avea reacție: fotocaina acționează gradual. Efectele se resimt în timp, când claritatea începe să scadă sau, dimpotrivă, să crească excesiv. Te doare puțin capul, zici că-i un început de migrenă. E inutil să te-opui. Procesul e similar cu dispariția scoicilor de recif, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
putea afecta securitatea națională sau diferite categorii de cetățeni. Clasificarea datelor este necesară și are anumite avantaje, precum stabilirea unor niveluri clare de competență ale fiecărui actor public. Totuși, prin acest mod de clasificare se poate acorda diverșilor funcționari acces gradual la un anumit tip de informație. Problema care se pune aici este ce înseamnă secret de stat și care sunt criteriile care diferențiază între o informație de interes public și secretul de stat. În România, raporturile dintre acestea sunt stabilite
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
pare deloc hazardat enunțul potrivit căruia cultura textuală a făcut națiunea politică. Bibliile tipărite în românește în loc de slavonă, activitatea cărturărească a corifeilor Școlii Ardelene, iar mai apoi publicistica de secol al XIX-lea din țările române toate acestea au precizat gradual un simț identitar al românității, formând humusul cultural care a accelerat rodirea revendicărilor de ordin politic cuprinse în doctrina matură a naționalismului. Cartea de față abordează critic memoria națională românească, urmărind, cu instrumente deconstrucționiste, să înțeleagă geneza culturală și prefacerile
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
repercusiuni ce răzbat dincolo de granițele specifice ale cazului românesc. Din acest motiv, desfășurarea argumentului nostru va urma traseul ce duce de la general la particular. Plecând de la considerații teoretice generale asupra legăturii dintre memoria istorică, naționalism și statul-națiune, ne vom delimita gradual sfera de cuprindere pentru a ajunge, în cele din urmă, la examinarea aprofundată a situației autohtone. Problematica relației dintre memoriei și națiune își găsește un teoretician percutant în figura lui E. Renan. Adresând întrebarea stringentă pentru sfârșitului secolului al XIX
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
mijloacele prin care națiunea română a fost "descoperită". Schema triptică propusă de M. Hroch pornește de la momentul genezei identității naționale, însă după cum am argumentat în rândurile de mai sus, aceasta nu este produsul unei "generări spontane", ci rodul unei metamorfoze graduale a identității etnice într-una de tip național. Ca urmare a acestui fapt, pentru a urmări procesul cristalizării identității naționale în conștiința colectivă a unei comunități este necesară lărgirea evantaiului temporal fixat drept cadru de analiză. Rolul istoriografiei în concretizarea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
trecut la concepția poporului ca purtător al suveranității și sursă a legitimității. Prin această conversie semantică, Greenfeld afirmă că s-a produs o "revoluție conceptuală" care a "lansat era naționalismului" (p. 6). Noua înțelegere a națiunii ca popor suveran, precizată gradual în contextul socio-politic britanic, avea să fie consfințită politic prin Revoluția franceză. Înstăpâniți de idealurile democratismului, de dreptul popoarelor la autodeterminare și de principiul suveranității populare, doctrinarii revoluției au definit națiunea ca "un corp de asociați ce trăiesc sub aceeași
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a rodi în principatele dunărene, ale căror intelighenții vor prelua sarcina devenirii naționale a românimii. Răzuind toate elementele de detaliu pentru a ajunge la scheletul schematic, geneza conștiinței naționale din mult mai difuza conștiință de neam, urmată de precizarea sa graduală în matricea social politică și istorică a Transilvaniei secolului al XVIII-lea, ar putea arăta ca în figura de mai jos. Figura 2. Geneza și evoluția conștiinței naționale la românii transilvăneni Sursa: elaborare proprie după D. Prodan (1984) și L.
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
români într-o singură formațiune statală (i.e., împlinirea principiului naționalismului enunțat de Gellner) trebuie luate ca reprezentând mai degrabă pâlpâiri ideatice, licăriri intelectuale, decât expresia unui program politic bine articulat. Programul unirii politice avea să se configureze progresiv, precizându-se gradual, în decursul primei jumătăți a secolului al XIX-lea, urmând ca ulterior mișcărilor revoluționare de la 1848, tema unirii să devină o chestiune stringentă aflată în capul listei pe agenda politică a elitelor românești. Preocuparea supremă a membrilor Școlii Ardelene a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Începuturi de o unire mai de aproape între amândouă Prințipaturile" (art. 371-379). Doctrina naționalismului românesc își are astfel originea în prima jumătate a secolului a XIX-lea, moment în care idealul unirii tuturor românilor într-o singură formațiune politică începe gradual să se profileze, programul unionist căpătând accente sporite spre momentul revoluționar 1848. "Îngerul mântuirii" naționale, invocat în Proclamația de la Islaz din 1848, s-a întrupat în unirea Moldovei și Țării Românești din deceniul următor. Ulterior acestui moment al triumfului ideii
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
românești. Înainte de 1850, instrumentele pedagogice utilizate în școlile primare au fost bucoavna, ceaslovul, octoihul și catehismul, ceea ce a conferit învățământului un caracter aproape exclusiv religios (Ianoș, 2010, p. 213). Ulterior acestui moment, se resimte din ce în ce mai puternic un curent de laicizare graduală a literaturii didactice, prin substituirea bucoavnelor, prin excelență religioase, de către abecedare, cărți de citire și în cele din urmă cu manuale specializate al căror conținut este din ce în ce mai puțin manifest religios. Perioada de tranziție, câtă vreme bucoavna (religioasă) și abecedarul (laicizat
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
decât materializarea progresivă a planului divinității. Cele "două temelii ale ordinii absolute, perfecte, ale ordinii divine", care sunt dreptatea și frăția, sunt principiile care trebuie să ghideze și devenirea istorică, întrucât direcția pe care s-a înscris istoria omenirii conduce gradual, dar inevitabil, către ordinea divină. În aceste condiții, misiunea oricărei națiuni este aceea de a lucra la acest progres continuu care duce la aproximarea pe pământ a legilor dreptății și frăției, adică a ordinii perfecte a divinității. "Dacă fiecare nație
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
După cum s-a văzut mai devreme, la Școala Ardeleană doar Budai-Deleanu exprimă în formă completă această năzuință spre unitate politică, în timp ce, în avangarda reflecției romantice, diversele dimensiuni ale unității, inclusiv cea politică, se înmănunchează într-un program care se precizează gradual. Toate dimensiunile constitutive ale unității sunt prezente pregnant în prima generație de manuale de istorie din țările române, mai puțin ideea unității politice cea mai potentă și consecințională dintre ele. Fără excepție, este lăudată armonia "naturală", granițele "firești" și organicitatea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
253 19.526 8.946 28.472 Sursa: A. Manolache și G. Pârnuță (1993, p. 233) Comparativ cu perioada regulamentară, se pot constata progrese constante. Adevărat, ele nu sunt spectaculare, însă ilustrează un proces anevoios, dar totuși progresiv, de extindere graduală atât a rețelei unităților de învățământ, cât și a populației angrenată în circuitul educațional. Evoluții similare sunt reperabile și în dinamica învățământului secundar, alcătuit din licee, gimnazii, școli comerciale, școli profesionale etc. și a celui particular, care a funcționat în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ortodoxe, prin coruperea purității etnice, și se desăvârșește prin înstrăinarea pământului strămoșesc românesc. Sub biciul evenimentelor succedate pe scena geopolitică a Europei, care au constituit amorsa pentru prima conflagrație mondială, discursul naționalist și-a accelerat evoluția pe calea patetizării sale graduale. Din mijlocul unui cazan de fierbere, care erau societatea și cultura românească în anii neutralității (1914- 1916), Barbu Ștefănescu Delavrancea clocotea oratoric despre necesitatea fatală de a intra în războiul sfânt de reîntregire a Patriei, a cărei ființă etnică era
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
așază bazale teoretice printr-o expoziție de concepte elementare care vor fi ulterior mobilizate întru croirea antropologică a Românului patriot. Națiunea este, pe de o parte, înrădăcinată biologic, arătându-i-se evoluția pe filiera Rasse-Ginți-Națiuni în care s-au precizat gradual în decursul timpului deosebirile inițiale dintre oameni (pp. 7-9). Pe de altă parte, națiunea este nu doar un organism colective evoluat istoric, ci și o realitate sufletească. Factorul spiritual care, întrupat în cel biologic, alcătuiește națiunea este dat de "simțământul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de arestări și intensificarea ofensivei ideologice. Ulterior cutremurului revoluționar ungar din 1956 ale cărui replici s-au făcut simțite și pe teritoriul românesc, autoritățile române au inițiat îndepărtarea de Moscova și de politicile anti-staliniste antrenate de Hrușciov. Disensiunile latente, acumulate gradual, care tensionau relațiile româno-ruse au fost aduse la suprafață de așa numitul "plan Valev" din 1964 prin care URSS dorea să impună o diviziune statală a muncii în interiorul lagărului socialist, României fiindu-i conferit rolul de producător agricol pentru celelalte
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]