1,393 matches
-
specializate pentru desemnarea persoanelor, sufixul -că: unei identități formale între adjectiv și substantiv la masculin și neutru singular ("un restaurant clujean" / "un clujean") îi corespunde o asimetrie la cel puțin o parte dintre feminine ("o cafenea clujeană" / "o clujeancă"). Al. Graur, în Tendințele limbii române (1968), sugera existența unei extinderi a formei mai regulate, adjectivale, a femininului în -ă, în defavoarea sufixului -că, chiar la substantivele nume de persoane, arătînd că "se zice liceeană, cetățeană, nu liceeancă, cetățeancă" (p. 260). Numele etnice
Indiancă, germancă, europeancă... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15746_a_17071]
-
Comentatorii sportivi au păreri împărțite despre condamnările cu executare pronunțate în dosarul transferurilor. Dumitru Graur (TVR) a declarat la România Tv că pedepsele sunt meritate și trebuie să se facă ordine în sport. De cealaltă parte, omul de radio Dumitru Pelican a declarat DeCeNews că speră ca pedepsele cu executare să fie anulate la recurs
Rapid se poate duce în insolvență fără Copos. Tolontan: nu o consider victorie () [Corola-journal/Journalistic/75455_a_76780]
-
în Dicționarul etimologic al lui Al. Ciorănescu (pe care îl preiau mai multe vocabulare on-line, repetînd o primă greșeală de tastare: secvența "utopie, vis, fantezie" devine "utopie, vis, frenezie"!). Ciorănescu cita dintr-un articol al lui J. Byck și Al. Graur, din 1933 - "Influența pluralului asupra singularului substantivelor și adjectivelor în limba română" - , în care se ilustra fenomenul pluralelor din alte limbi, interpretate în română ca forme de singular; unul dintre exemple era chiar pluralul haloimăs, din idiș, devenit în argoul
Haloimăs by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7957_a_9282]
-
volum din seria „Voiaje prin Transilvania“ publicată de același autor și cuprinde reportaje realizate în localitățile Pecica, Zerind, Mailat, Sânnicolau Mare, Lenauheim, Tormac, Beba Veche, Lugoj, Arad și Timișoara, interviuri realizate cu Jecza Péter, Toró Tibor, Szekernyés János, Matekovits György, Graur János etc., evocări ale unor personalități ale zonei: Klapka György, Ormós Zsigmond, Bartók Béla, Jakabffy Elemér, Willer József etc. La Timișoara cartea urmează să fie comercializată de Librăria „Libris“. ( I. S.) Înscrieri La Școala postliceală Hyperion din Timișoara (Calea Bogdăneștilor
Agenda2003-32-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/281342_a_282671]
-
să vorbească cu dr. Slătineanu... Dr. N. Lupu a promis să vorbească cu Borcea. Prof. I. Simionescu regretă că n-a știut că vreau să ocup acea catedră și a apucat să scrie lui Bujor pentru I. G. Botez. Const. Graur a scris lui Bujor. Simionescu îmi arată o sinceră bunăvoință... (are o înaltă apreciere despre opera mea și despre mine). Pascu mi-a scris că pe I. G. Bujor profesorii nu-l agrează. A-l face profesor cu art. 81
Surprizele arhivelor by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/9385_a_10710]
-
Israel, dar și pe militanții sioniști din închisorile comuniste românești, deși fiul său este un colonel de Securitate, recent epurat, și care nesuportându-și păcatele vs. consângeni, se va sinucide. Sub trăsăturile savantului profesor Mendelică, îl recunoaștem pe lingvistul Alexandru Graur . Pe deja cunoscutul fundal de Delațiune, arestări, teroare a dosarelor, aflăm de un Nando Rossi, cetățean italian repatriat o dată cu instalarea la putere a comuniștilor, și revenit la sora lui căsătorită la București cu un român. Misiunea comunistului Nando este de
Politică și amor în obsedantul deceniu by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/11227_a_12552]
-
de transport similare (seria cuprinde pe trăsură, trăsurică, birjă, brișcă, caleașcă, droșcă, șaretă etc.). În dicționarul său român-francez din 1893, Frédéric Damé considera că termenul românesc era neutru, înregis-trându-l în forma cabriolet. Cuvântul avea și varianta gabrioletă, pe care Alexandru Graur (Alte etimologii românești, 1975, p. 52) o punea în legătură cu o posibilă pătrundere și prin germană (și deci cu pronunțarea germană a oclusivelor). Sensul „mașină decapotabilă" nu apare, în majoritatea dicționarelor noastre, la termenul cabrioletă. Îl găsim doar în recentul DEXI
Cabrioleta by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6124_a_7449]
-
e mai mare, cu atît e mai probabil ca exagerarea voită să indice o atitudine ironică sau ludică. Procedeul e probabil universal, dar selectarea cifrelor diferă de la o limbă la alta, de la cultură la cultură. în Puțină... aritmetică (1971), Al. Graur amintea că "așa-numitele numere mari nedeterminate, adică numere mari care nu trebuie luate în înțelesul lor precis, ci exprimă numai ideea că e vorba de o cantitate foarte mare" erau diferite la greci (care preferau termenul indicînd "zece mii") față de
Hiperbole numerice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12137_a_13462]
-
memorie, indicațiile bibliografice necesare - desigur cu anul de apariție, uneori și cu numărul revistei ("despre asta s-a scris în 1960 și în 1982, în..."). Mioara Avram era, în continuarea marilor lingviști români din generațiile anterioare - Pușcariu, Densusianu, Iordan, Rosetti, Graur - un reper sigur, care elimina impostura și improvizația. O anumită severitate a judecății, rostite rece și clar, speria. Dar dincolo de ea, era întotdeauna dorința de a ajuta, de a explica, de a-l învăța pe celălalt. Mioara Avram era un
In memoriam Mioara Avram by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12677_a_14002]
-
în variație liberă. Desigur, normele ortografiei românești nu admit o asemenea variație: tocmai de aceea, apariția lui j în scris în locul lui ș (ca în transcrierile fonetice) creează un efect puternic de oralitate populară. într-un articol din 1932, Al. Graur vorbea despre ,legea sforțării minime" în articularea curentă, dar și despre ,sforțarea maximă" a pronunției culte, care caută să se diferențieze de aceasta; lingvistul își ilustra considerațiile cu exemple precum zlab și jmecher, ,pronunțări care nu se întîlnesc decît în
Ș/J by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12356_a_13681]
-
slavistul Gheorghe Mihăilă, I. Fischer, Lucia Wald, Emanuel Vasiliu, colegi la Universitate, la Institutul de Lingvistică, participanți la diferite reuniuni de breaslă toți aceștia și încă mulți alții au capitole în cartea lui Sala. Ca și foștii profesori, desigur, Al. Graur, D. Macrea, Ion Coteanu, spre a nu mai vorbi de cei doi mentori spirituali deja amintiți: Iorgu Iordan și Al. Rosetti. Nu au capitole, ceea ce m-a mirat, Boris Cazacu și Jacques Byck, figuri și ei ale universității bucureștene, mari
Planeta lingviștilor by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/2573_a_3898]
-
în titlul însemnărilor mele cartea de interviuri cu scriitori contemporani ai lui Felix Aderca din 1929 de la Editura Națională S. Ciornei. Am un exemplar din prima ediție, cu „măștile”, adică portretele desenate de Marcel Iancu, dedicat de autor lui Constantin Graur și trecut prin biblioteca lui Virgil Ierunca, ale cărui sublinieri se pot observa din când în când. Nu peste mult timp, dacă aplecarea noilor generații către uitare va continua, nu-și va mai aminti nimeni de niciunul dintre aceștia. Nici măcar
„Mărturia unei generații“ by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5763_a_7088]
-
echivalent locuțiunea în plus, conector adesea izolat prin pauză și intonație de restul enunțului. Marca stilistică și sociolingvistică a construcției plus de asta era foarte puternic resimțită chiar în urmă cu mai mult de jumătate de secol: în 1939, Al. Graur scria că formula este imitată după franceză, că nu ar fi neapărat incorectă, dar "este evident că nu e întrebuințată decît de oameni inculți, pe cînd cei cu oarecare cultură o evită" și de aceea "a căpătat o coloratură mitocănească
Plus că... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11747_a_13072]
-
Dintre acestea observăm că se numără și unele scăpări din prima ediție cum ar fi noțiuni destul de bine cunoscute mai de mult precum xenism, etnonim, fond, vocabularul fundamental, deraiere lexicală. Acest din urmă fenomen lingvistic a fost cercetat de Al. Graur și de I. Iordan și este prezent în unele opere literare. Dintre autorii de azi, Paul Goma excelează în formații lexicale bazate pe "deraiere"și nu numai. Nu știm cît se știe că P. Goma și-a adunat creațiile lingvistice
La o reeditare by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/15062_a_16387]
-
la fel de tineri și entuziaști. Felicitări întregului colectiv redacțional în frunte cu neobositul redactor-șef, Kovacs Zoltan. Pentru succesul domniei sale suntem și noi mândri, deoarece anii de ucenicie ziaristică i-a petrecut și pe la noi. În numele colectivului redacțional „HETI ÚJ SZÓ“, GRAUR JÁNOS, redactor-șef În primul an de democrație, printre ruinele unei societăți în plină transformare, apărea în Timișoara, timid, ca un ghiocel printre nămeți, un ziar nou: „Agenda“. Anii au trecut ca un vis, iar mica „Agendă“ din 1990 a
Agenda2005-07-05-agenda 15 ani () [Corola-journal/Journalistic/283376_a_284705]
-
din chicui/ Sarmatice încovoieri și pături/ În văluriri de ape albăstrui./ Le-aduni în saci, în buți ori în coșărci,/ Le sui în pod și-n stogul din ogradă,/ Pe masă și-n hambare să se vadă,/ În zbor de grauri și mirări de țărci” (Dealuri). Aceasta ar fi ispita materiei. Care bate însă progresiv în retragere, în favoarea unor stări albe, de reducție plastică, de tremur pur afectiv. Culoarea e tot mai puțină, schițele în creion predomină (Crochiu). Nemaiferindu-se de
„În asfințit“ by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2544_a_3869]
-
G. Mihăilă -, este rezumată istoria complicată a dicționarului: de la fișele lui Al. Philippide, de la rolul de coordonator al lui Pușcariu și apariția în fascicule între 1907 și 1949, pînă la reluarea (în "serie nouă") sub conducerea lui Iorgu Iordan, Alexandru Graur și Ion Coteanu, cu primele fascicule (din Tomul VI, litera M) publicate între 1965 și 1968. Pentru a ajunge la sfîrșitul alfabetului (cu unele anticipări și reveniri), urmează să mai apară partea a doua a tomului XII, cu litera U
Ultimele litere ale alfabetului... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16373_a_17698]
-
a dicționarului-tezaur al limbii române. Pus de la început sub patronajul Academiei, dicționarul a fost elaborat mai întîi (din 1905) sub conducerea lui Sextil Pușcariu, fiind reluat după al doilea război mondial (ca "serie nouă"), sub coordonarea lui Iorgu Iordan, Al. Graur și I. Coteanu, de cercetători de la institutele de lingvistică din București, Cluj și Iași; în prezent redactorii responsabili sînt Marius Sala și Gheorghe Mihăilă. Volumul recent apărut e redactat la Cluj și are ca redactori responsabili pe Ioana Anghel și
De la «u» la «uzuș», prin «urcelnic» by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14170_a_15495]
-
a privi ceva printr-o prismă înseamnă, desigur, a aborda lucrurile dintr-un anumit unghi de vedere, care transformă imaginea, deformând-o: „Natura este văzută, de fapt, prin prisma artei” (Vianu, în DLR); „Judecând prin prisma datelor mai noi...” (Al. Graur, ibidem). Dicționarul atestă și o variantă prepozițională care nu pare să mai circule astăzi: sub prisma (la M. Ralea), provenită foarte probabil din contaminarea dintre prin prisma și sub aspectul. Metafora prismei s-a putut dezvolta independent în română, dar
Prin prisma... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4859_a_6184]
-
tocmai s-a făcut o prăduială. Evident că au fost turnați" (antidotul.ro, 15.04.2008). Numele de agent prăduitoreste glosat „denunțător" sau „informator" în numeroase surse (G. Volceanov, Dicționar de argou al limbii române, 2006; 123urban.ro etc.). Al. Graur a presupus, în 1934, că verbul a prădui este de origine țigănească (din paruv-); o părere asemănătoare avea și Al Vasiliu, în 193 7, dar propunând un alt etimon (țigănescul purd-); explicațiile nu au convins întru totul, așa că problema etimologică
Prăduire by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6246_a_7571]
-
faptul că este vorba de un bărbat de aproximativ 35-40 de ani, neîngrijit, probabil o persoană fără adăpost. La prima examinare nu s-au descoperit urme de violență pe cadavru", purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Județean de Poliție Cluj, Daniel Graur, scrie citynews.ro. Cadavrul a fost ridicat de o echipă a Institutului de Medicină Legală Cluj-Napoca.
Descoperire macabră. Ce a găsit un șofer clujean când s-a urcat în mașină by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/60465_a_61790]
-
care imită zgomotul făcut de carnea friptă sau prăjită". În ediția din 1975, formulările cu implicații sociale potențial jignitoare sunt atenuate ("aluzie la ocupația unor femei de moravuri ușoare") și se evocă (cu neîncredere) o ipoteză etimologică a lui Al. Graur (reducerea din chiftelăreasă "bucătăreasă"). E interesant să vedem cum stau lucrurile după aproape șaptezeci de ani. În dicționarele generale, chiftea (care provine din turcă: köfte) nu apare decât cu sensul "preparat culinar de formă rotundă sau ovală făcut din carne
Chiftea by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6717_a_8042]
-
și evoluția greu de anticipat: se poate să dispară una dintre forme, să se păstreze ambele în variație liberă, sau fiecare să se specializeze semantic ("acordă un premiu" / "acordează un instrument"). În 1968, în Tendințe actuale ale limbii române, Al. Graur observa variațiile în uz și susținea că, în ciuda unor contraexemple, "tendința limbii noastre rămîne în continuare aceea de a forma prezentul cu -ez și -esc, pentru a regulariza flexiunea" (p. 244). Într-adevăr, formele cu sufix au avantajul unui tipar
Absolvă, cheltuie, bombăne... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10474_a_11799]
-
intelectuali, scriitori, filologi, savanți, artiști vizuali, actori, arhitecți, muzicieni etc.). Sunt cel puțin două domenii culturale în care s-au distins în mod special intelectualii evrei din România: lingvistică-filologie (Moses Gaster, Lazăr Șăineanu, Heimann Tiktin, Jacques Byck, Ion-Aurel Candrea, Al. Graur, Iancu Fischer, Z. Ornea etc.) și avangarda literar-artistică (Tristan Tzara, B. Fundoianu, Ilarie Voronca, Jacques Costin, Sașa Pană, H. Bonciu, Max Blecher, Paul Păun, D. Trost, Dan Faur, Șesto Pals, Isidore Isou, Paul Celan, Gherasim Luca, Marcel Iancu, Arthur Segal
De ce sunt evreii din România altfel by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/3510_a_4835]
-
Rutenilor din România 1. Iulius Marian Firczak, consilier financiar Uniunea Democrată Maghiară din România 1. Halász Francisc, profesor 2. Fórika éva, avocat 3. Szabadai Zoltán, profesor universitar 4. Somogy Attila, politolog 5. Erdei Ildikó, psiholog 6. Szegedi-Frater Ludovic, inginer 7. Graur Ioan, jurnalist 8. Vriginás-Tar Judit, profesor 9. Delesega Iuliu, profesor universitar 10. Bálint Alexandru, pastor 11. Ferencz ándrei, profesor 12. Földváry Attila, inginer 13. Preitl Ștefan Gheorghe, inginer 14. Kiss Francisc, profesor 15. Ungor Ileana, profesor 16. Nagy árpád, economist
Agenda2004-22-04-electoral () [Corola-journal/Journalistic/282469_a_283798]