2,967 matches
-
nici de evoluția istorică anterioară a Bucovinei, nici de caracterul său național (românesc) și religios (ortodox), cu totul aparte de cel al unei Galiții dominate, sub aspect național, de poloni și ucraineni, iar sub cel religios, de biserica catolică și greco-catolică, a creat posibilitatea ruperii statu-quo-ului național, sub aspect demografic, cu implicații dramatice în devenirea istorică viitoare a acestei provincii. Hotărârea de desființare a autonomiei provinciale a provocat opoziția elitei românești din Bucovina, redobândirea autonomiei devenind principala cerință a programului național
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
se baza, în principal, pe memorarea mecanică de către elevi a celor predate 171. La aceasta se adăuga pregătirea insuficientă a preparanzilor, ceea ce dădea imaginea unei școli teologice de un nivel mult inferior celor catolice din apusul monarhiei sau față de Seminarul greco-catolic din Lemberg, fostul Colegiu vienez Sf. Barbara, mutat în anul 1784 în capitala Galiției 172. În fața acestei situații cu totul nemulțumitoare în care se afla această instituție de învățământ teologic, șeful forului politico-administrativ al Bucovinei, baronul Vasile Balș, a propus
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
conform inventarului jurnal. Școală normală de băieți greco-cat. din Oradea, strada Petru Groza, a Episcop. Unite, cu întreaga avere, conform inventarului jurnal. Liceul evreesc mixt din Oradea, piața Mihai Viteazul, al Comunității Evreești, cu întreaga avere, conform inventarului jurnal. Internatul greco-catolic din Oradea, piața Lenin, al Episcopiei gr. cat., cu întreaga avere, conform inventarului jurnal. Internatul Jiga din Oradea, strada Lucaci Gheorghe Nr. 27, al fund. Jiga, cu întreaga avere, conform inventarului jurnal. Școală copii mici greco-cat. Oradea, a Episcopiei gr.
DECRET nr. 176 din 2 august 1948 pentru trecerea în proprietatea Statului a Bunurilor bisericilor congregatiilor, comunităţilor sau particularilor, ce au servit pentru funcţionarea şi întreţinerea instituţiilor de învăţămînt general, tehnic sau profesional*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125385_a_126714]
-
jurnal. Școală normală rom. cat. de băieți, str. Gorki Nr. 3, Satu Mare a Bis. rom. cat., cu întreaga avere, conform inventarului jurnal. Casă Învățătorilor, internat, str. Traian, a Sindicatului Învățătorilor din Satu Mare, cu întreaga avere, conform inventarului jurnal. Internatul Episcopiei Greco-catolic din Baia Mare, al Episcopiei Greco-catolica, cu întreaga avere, conform inventarului jurnal. Județul Sălaj Liceul reformat de băieți din Zalău, str. Ady Nr. 1 al Bis. ref., cu întreaga avere, conform inventarului jurnal. Liceul rom. cat de băieți din Cărei, str.
DECRET nr. 176 din 2 august 1948 pentru trecerea în proprietatea Statului a Bunurilor bisericilor congregatiilor, comunităţilor sau particularilor, ce au servit pentru funcţionarea şi întreţinerea instituţiilor de învăţămînt general, tehnic sau profesional*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125385_a_126714]
-
drept membri ai Senatului, în virtutea înaltei lor situațiuni în Stat și Biserica: a) Moștenitorul Tronului de la vîrsta de 18 ani împliniți; ... b) Toți Principii Familiei Regale, majori; ... c) Patriarhul și Mitropoliții Țării; ... d) Episcopii eparhioti ai bisericilor ortodoxe române și greco-catolice, intru cât vor fi aleși conform legilor Țării; ... e) Capii confesiunilor recunoscute de Stat, câte unul de fiecare confesiune, intru cât sînt aleși sau numiți conform legilor Țării și reprezintă un numar de pește 200.000 credincioși; ... f) Actualii Senatori
CONSTITUŢIA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120980_a_122309]
-
lor situațiuni în Stat și Biserica: a) Moștenitorul Tronului de la vîrsta de 18 ani împliniți; el însă nu va avea vot deliberativ decât la vîrsta de 25 ani împliniți; ... b) Mitropoliții țării; ... c) Episcopii eparhioti ai Bisericilor ortodoxe române și greco-catolice, intru cât vor fi aleși conform legilor țării; ... d) Capii confesiunilor recunoscute de Stat, câte unul de fiecare confesiune, intru cât sînt aleși sau numiți conform legilor țării și reprezintă un numar de pește 200.000 credincioși; precum și reprezentantul superior
CONSTITUŢIA ROMÂNIEI. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121064_a_122393]
-
o manieră și mai explicită, implicarea preoților de orice confesiune În viața politică. Articolul 19 din Constituția carlistă repetă câteva principii stipulate În actul fundamental de la 1923: libertatea conștiinței, egala Îndreptățire a cultelor religioase, caracterul românesc al bisericilor ortodoxă și greco-catolică, recunoașterea importanței Bisericii ortodoxe prin atributul de „biserică dominantă”. O modificare majoră apare În privința Bisericii GrecoCatolice, căreia i se recunoaște, la 1938, „Întâietatea față de celelalte culte”. Articolul 19 confirmă, Încă o dată, relația privilegiată dintre statul român și Biserica ortodoxă, actul
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Costel COAJĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93097]
-
grade de pregătire. Mihai Pavel a reorganizat Învățământul pe baze naționale, cu programe, dascăli și manuale românești. În memoria sa, pe o placă de marmoră așezată pe altarul bisericii, stă scris: „Aici așteaptă Învierea morților Mihail Pavel de Peteritye, episcop greco-catolic de Oradea Mare, conte roman, asistent al tronului papal”. Statistica din anul 1999 arată la Slatina 11.000 de locuitori, dintre care 70% sunt români, având școli, bibliotecă și cămin cultural, cu o bogată activitate. Alte localități Strâmtura, cu Valea
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
Articolul UNIC Episcopul Alexandru Mesian se recunoaște în funcția de episcop eparhial al Eparhiei Greco-Catolice de Lugoj. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI ION ILIESCU ----------------
DECRET Nr. 38 din 20 martie 1996 privind recunoaşterea în funcţia de episcop eparhial al Eparhiei Greco-Catolice de Lugoj a episcopului Alexandru Mesian. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114241_a_115570]
-
asemă nător. Discuția dintre noi demarează imediat. Omul este frumos ca dacii de pe Columna lui Traian, are plete albe, ochi albaștri, o demnitate înnăscută, din aceea care nu se învață și nici nu se cumpără niciodată. Îl întreb dacă este greco-catolic sau ortodox. Îmi răspunde că „la bază” este greco-catolic, dar aici, la Sfânta, oricum nu mai are importanță. „Crezi că ea alege, domnule ?” Este originar dintr-un sat din Maramureșul istoric, vine de mai mulți ani la Iași, la pelerinaj
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
frumos ca dacii de pe Columna lui Traian, are plete albe, ochi albaștri, o demnitate înnăscută, din aceea care nu se învață și nici nu se cumpără niciodată. Îl întreb dacă este greco-catolic sau ortodox. Îmi răspunde că „la bază” este greco-catolic, dar aici, la Sfânta, oricum nu mai are importanță. „Crezi că ea alege, domnule ?” Este originar dintr-un sat din Maramureșul istoric, vine de mai mulți ani la Iași, la pelerinaj, dar acesta este ultimul an de prezență. A îmbătrânit
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
și peri și troițele cu Hristos pe cruce, plantate lângă gardul oricărei gospodării mai răsărite. La baza crucii se pot vedea înfățișate naiv instrumentele patimilor lui Hristos, cuiele, ciocanul, scara, Sfântul Potir, ultimul simbol fiind clar un împrumut din zona greco-catolică. În multe dintre curțile spațioase odihnesc automobile înmatriculate în Spania, căpșunari-pendulari veniți în vacanța de vară. Termopanele și izolarea termică din polistiren ale unor case ce păreau a fi bicentenare, după anexele din spate, sunt numeroase și vizibile din cauza culorilor
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
an nu se știe cu exactitate, deoarece există încă numeroase controverse legate de acesta, momentul săvârșirii minunii fiind socotit a se fi petrecut fie în 1670, fie în 1694 sau în 1699, în funcție de sursele la care ne raportăm, ortodoxe sau greco-catolice. Această icoană și locul de pelerinaj sunt produsul și o mărturie a contactului dintre două confesiuni, cea ortodoxă și cea catolică (în variantă greco-catolică, mai exact), servind ca reper memorial și ca mijloc de justificare, în același timp. Intrarea în
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
în 1670, fie în 1694 sau în 1699, în funcție de sursele la care ne raportăm, ortodoxe sau greco-catolice. Această icoană și locul de pelerinaj sunt produsul și o mărturie a contactului dintre două confesiuni, cea ortodoxă și cea catolică (în variantă greco-catolică, mai exact), servind ca reper memorial și ca mijloc de justificare, în același timp. Intrarea în „biserica de zid”, construită inițial de greco-catolici, constituie o confirmare a celor afirmate mai sus. Spațiul interior este sobru, de o tulburătoare frumusețe. Un
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
de mare în această zi de 13 august 2013, urcau și în mai vechea biserică „de zid” pentru a realiza o fotografie de grup, în imediata proximitate a icoanei făcătoare de minuni. 14 august 2013 Ana și Maria, două pelerine greco-catolice. „Scutul” de adăpost al pelerinilor din Sânmihaiul de Câmpie, anul 1969. Rândul de așteptare format la intrarea în biserică. Icoana de la Nicula și uluitoarea catapeteasmă ce o găzduiește. Incidente între pelerini și reporteri. Slujba de noapte și prohodul Maicii Domnului
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
loc” sunt din județul Brăila, de la câmpie deci, dar acum sunt nevoit să locuiesc în București, iar „legea” este ortodoxă. După ce schimbăm impresii despre vreme și despre diferențele dintre agricultura de munte și cea de câmpie, aflu că amândouă sunt greco-catolice, au venit special pentru pelerinaj, așa cum fac de ani de zile, de când erau tinere. Mai spun că : „Noi ne-am ținut mereu legea noastră, chiar și în timpul comuniștilor”, iar acum merg să se închine la icoană, după care vor merge
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
special pentru pelerinaj, așa cum fac de ani de zile, de când erau tinere. Mai spun că : „Noi ne-am ținut mereu legea noastră, chiar și în timpul comuniștilor”, iar acum merg să se închine la icoană, după care vor merge la biserica greco-catolică din satul Nicula, în așteptarea slujbei. Tensiunile acumulate istoric dintre greco-catolici și ortodocși sunt foarte prezente în felul lor de a relata istoria icoanei miraculoase și a mănăstirii. Simt cum încearcă să-mi menajeze susceptibilitățile legate de propria mea confesiune
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
partizane, fără a mai vorbi de memoria evenimentelor, adesea traumatice, legate de evoluția în timp a mănăstirii. În tot timpul petrecut pe teren, am avut senzația de înfruntare între două memorii concurențiale și totuși atât de asemănătoare, cea ortodoxă și greco-catolică, dar și între diverși factori de menținere și de schimbare socială. Mai multe forme de pietate și practici religioase hibride, nici ortodox-bizantine, nici catolic-baroce, care constituie tot atâtea capcane de interpretare. La fel ca și în alte locuri de pelerinaj
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
de răsplată de la un grup de pelerini pe care l-am dus cu mașina de la mănăstire până jos, în orașul Hațeg. Pricesnele constituie, din acest punct de vedere, un factor identitar și identificator intraconfesional ortodox, dar cu o certă ereditate greco-catolică. Muzica este un instrument eficace de construcție a comunității pelerine, pentru că atinge emoția participanților, reușind să o articuleze într-un tot unitar - jocul muzical al clopotelor, de exemplu. După cum remarcă antropologul francez David Le Breton, „emoția nu este o substanță
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
a da un singur exemplu în acest sens, dintre locurile de pelerinaj menționate în cartea de față : Mănăstirea Nicula, în ultima vreme punct obligatoriu de trecere al ortodocșilor și al politicienilor care-i așteaptă la urne, fost multă vreme lăcaș greco-catolic. De la vechii custozi, în ciuda diferențelor de accent teologic și ritualic, a rămas la Nicula ortodoxă marianismul de sorginte barocă, preluat de greco- catolici de la catolici - a se vedea, pentru o comparație între granițele României de azi, marile pelerinaje catolice de la
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
preotul confesor (duhovnic); această perioadă avea rost să smulgă vinovatul răufăcător din mâinile satanei, redându-i conștiința răspunderii în fața lui Dumnezeu, pocăindu-se și hotărând să devină cinstit sufletește. În Transilvania, fiind trei confesiuni dominante, ortodoxă, catolică (mai apoi și greco-catolică) și protestantă, preoții confesori aparțineau acestora. Rolul duhovnicilor este de a pune pe delincvent în situația de a realiza conștiința păcatului săvârșit și a se pocăi pentru a fi reintegrat în societate, salvat din mâna diavolului. Duhovnicii oficiau serviciul divin
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
un punct cerut de legionari: preoții închiși să aibă dreptul de a săvârși Sfintele slujbe. S-a aprobat cu greu să devină duhovnici, alături de preoții oficiali ai penitenciarului. Capela ortodoxă și cea greco-catolică erau arhipline; mulți rămâneau în curte. Preotul greco-catolic oficial, părintele Brânzei, cu preotul ortodox oficial, părintele Marina, erau ca și frați; slujeau împreună și cu preoții legionari sau se suplineau când unul din ei lipsea pentru pricini binecuvântate. Părintele Ion Florea, fost dirijor al Corului Arhiepiscopiei Sibiului, organizase
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
a permis să iasă în curte. Totuși, cu ajutorul gardienilor prieteni, cei de pe latura opusă T-ului care nu puteau vedea slujba Sfintei Învieri au fost băgați în celule cu vedere spre Troiță. Toți preoții noștri împreună cu cei oficiali, ortodox și greco-catolic, care încă funcționau, au pregătit slujba Învierii. La strigarea: „Veniți de luați Lumina!”, adresată celor „patru Răsărituri ale lumii” de părintele Ion Marinescu cu un timbru de adevărat Vestitor ceresc, s-au aprins făcliile tuturor, chiar și ale celor din
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
paralizați în urma supliciilor ce le înduraseră și incluși în grupul nostru de schingiuiți. Unul se numea Drohobeski Anton Atilla, celălalt Hajek Zoltan; elevi de liceu și colegi de clasă. Tatăl lui Drohobeski, polonez, și mama lui, cehă, erau de confesiune greco-catolică, în casă vorbeau ungurește și erau cetățeni români cu domiciliul în Cluj. Anton Atilla aducea la înfățișare și gestică cu renumitul actor comic Stanley din cuplul Stan și Bran; deși Zoltan nu avea nici una din calitățile lui Bran, fiind mai
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
părintele Nicolae. Cu Justin Paven, profesorul Nestor Moțu și un hamal Se mai afla în celulă un student în anul IV la teologie, Justin Paven, trecut prin Pitești, cu care am legat o prietenie sfântă; deosebirile de rit, el era greco-catolic, nu ne creară probleme. Era moț de lângă Abrud. Petreceam ceasuri întregi în rugăciune și discuții exegetice pe marginea textelor evanghelice pe care le cunoșteam pe de rost, ca mulți deținuți. Părintele Nicolae puncta momentele cheie cu exemple din patericul personal
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]