1,454 matches
-
monumentelor din HCM 1860A/1955. Așezământ monastic și focar de cultură până la secularizarea din 1863, mânăstirea Văcărești a fost transformată de Guvernul Cuza-Kogălniceanu în închisoare. Preluată de comuniști în 1944, Văcăreștii vor deveni una din cele mai temute insule ale Gulagului românesc, adăpostind, în deceniul al șaselea, peste 200.000 de deținuți pe an. Abia în 1974 penitenciarul va fi desființat. Preluată de DMI și DPCN, incinta va intra în reparații, fiind restaurată latura de est a paraclisului. Costul acestei operații
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
ar trebui urmat de semnul (simultan) al exclamației și interogației: „Nazism nu este mai mult În Kant, În Fichte, În Hölderlin ori Nietzsche (cu toții, gânditori solicitați de nazism) - nu este, la limită, mai mult, chiar În muzicianul Wagner - decât este Gulagul În Hegel sau În Marx. Sau Teroarea, cu toată simplicitatea, În Rousseau”. Și totuși!... Implozia artistului solitar, Înlănțuit și consumat de nobila inutilitate a creației, tânjește, s-ar zice, uneori, după explozia colectivă care să-i redea vitalitatea haotică a
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
tânăr, la capătul experienței sale, mai curând dezamăgitoare, de combatant. Nu revendica, firește, perfecțiunea Dogmei, recunoștea conflictele, abjecțiile, nedreptățile comise În numele ei. Era perfect informat la ora aceea și chiar mult Înainte, nu doar asupra „erorilor” Partidului, ci și despre Gulag, lagăre, execuții (la fel cum „partea adversă” cunoștea Holocaustul). În plus, avea zilnic În față realitatea cotidianului socialist, marasmul care sufoca tot mai largi părți ale populației, mizeria, frica, demagogia. Să-l fi Îndârjit tocmai farsa pe care o contempla
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
altă conjunctură? Nuanțare, distanțare, controversă civilizată și obiectivă?... Ți se pune lațul de gât. Și măcar de am confrunta antimonopoliști sau anticapitaliști sau antisemiți adevărați... Ar fi suficient de studiat opiniile elitei românești după 1989 despre Antonescu, evrei, unguri, Holocaust, Gulag, America, pentru a constata variațiile năucitoare ale retoricii publice. Cazul Vadim Tudor, devenit, după o „iluminare” preelectorală, din antisemit cu acte filosemit transcendent și idealist, este doar extrema grotescă a unei situații mult mai ample. Am putea considera, oare, și
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
puțin Încurajator al nu totdeauna veselului carnaval planetar, la actuala frontieră dintre secole și milenii. La peste 50 de ani de la Holocaust, noutățile nu par epuizate, nici controversele. Nu altfel se va Întâmpla, probabil, cu prolificul, perfidul și mai longevivul Gulag. Dincolo de diferențe și asemănări, cele două catastrofe europene ale „modernității” vor rămâne, cu siguranță, o mereu tulburătoare mărturie, chiar și atunci când omul tranzițiilor postmoderne va crede că se confruntă cu dificultăți fără legătură cu cele care au marcat iremediabil timpul
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
deșertul Orientului Mijlociu sau În China comunistă, sau În Brazilia, unde atât de ne-kafkianul evreu vienez Stefan Zweig și-a pus capăt zilelor, pentru a autentifica una dintre torsiunile cele mai expresive ale secolului Îndoliat nu doar de Holocaust și Gulag. Chiar imaginându-l pe Kafka În capitala mondială a exilaților, New York, În New York-ul personajului său Karl Rossman, sau la doi pași alături, În Newark, „Într-o cameră din casa unei bătrâne doamne evreice, pe ponosita parte de jos din
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Stimulând o multisemnificativă lectură, interrelaționarea dintre piesă-roman și romanul precedent am putea-o numi postmodernă, dacă termenul nu ar devia, poate, prin accentul pus pe experimentul formal, gravitatea creației lui Imre Kertész. Scriitorul supraviețuitor al unor tragedii precum Holocaustul sau Gulagul are de Înfruntat inevitabila oboseală de a reveni și imposibilitatea de a nu reveni la atrocele punct inițial și inițiatic al formării sale ca om și ca artist. Pe piața liberă și carnavalescă a prezentului, unde nimic nu este perceptibil
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
era ținută la Moscova în niște condiții extrem de umilitoare, fără să aibă posibilitatea unei replici, căci armata țării era dezarmată, iar ostașii făcuți prizonieri de război și în număr de câteva sute de mii, mânați ca vitele spre lagărele din Gulagul sovietic. în tot acest interval, până la semnarea armistițiului, care de fapt a fost o capitulare necondiționată, extrem de rușinoasă, rușii anunțau prin radio, pe toate lungimile de undă, ocuparea orașelor țării, după lupte grele și victorioase, când în realitate erau primiți
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
el cât și soția și fiica sa, singurul care s-a salvat ca prin miracol a fost nepotul generalului, Paltin Sturza, copil de câteva luni la vremea aceea. Despre tragedia familiei Avramescu relatează acum un „martor”; un român supraviețuitor al gulagului sovietic, doctorul român Alexandru Tatulescu în numărul 5/2004 din Dosarele Istoriei. în declarațiile sale din 1948 de la Securitate, Nicolae Petrașcu a ocolit sistematic relatarea contactelor avute cu generalul Avramescu, întrucât desigur aflase ceva despre cele întâmplate acestuia și declararea
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Traian Ștef, Grațiile, țigara și salata, F, 1990, 12; Florin Ardelean, Timpul mărturisirii, F, 1990, 12; I. Negoițescu, În cunoștință de cauză, Cluj-Napoca, 1990, 13-19; Marta Petreu, Paul Goma între depoziție și fantasmare, RL, 1991, 3; Gabriel Dimisianu, Cărți despre gulagul românesc, CC, 1991, 1; Valeriu Cristea, Marele cutremur al românilor, CC, 1991, 1; Eugen Simion, Proza autobiografică, RL, 1991, 9; Florin Ardelean, Jocul cu briliante. „Din calidor” de Paul Goma, F, 1991, 3; Nicolae Oprea, Cărțile memoriei, VR, 1991, 3
GOMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287312_a_288641]
-
un ciclu al transformării eului poetic („femeia scrib”-„femeia cruciat”), care acum contemplă timpul sub semnul infailibilității morții și îl caută pe Dumnezeu în orașul Cluj, un Ierusalim infernal. Eseul Călătorie spre centrul Infernului (1998) înregistrează ipostazele literare românești ale Gulagului, „termen-efigie” al lagărului, închisorii, exilului sau deportării, pornind de la „modelul” sovietic al amintirilor de detenție, autorul „prototipal” fiind Alexandr Soljenițân. Discursul despre reflectarea românească a Gulagului este construit în partea întâi ca un ansamblu de analize literare (despre proza realistă
CESEREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286176_a_287505]
-
un Ierusalim infernal. Eseul Călătorie spre centrul Infernului (1998) înregistrează ipostazele literare românești ale Gulagului, „termen-efigie” al lagărului, închisorii, exilului sau deportării, pornind de la „modelul” sovietic al amintirilor de detenție, autorul „prototipal” fiind Alexandr Soljenițân. Discursul despre reflectarea românească a Gulagului este construit în partea întâi ca un ansamblu de analize literare (despre proza realistă axată pe teroarea Gulagului, dar și despre antiutopii, alegorii, parabole, având ca temă „edificarea” omului nou de tip comunist), iar în partea a doua ca o
CESEREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286176_a_287505]
-
închisorii, exilului sau deportării, pornind de la „modelul” sovietic al amintirilor de detenție, autorul „prototipal” fiind Alexandr Soljenițân. Discursul despre reflectarea românească a Gulagului este construit în partea întâi ca un ansamblu de analize literare (despre proza realistă axată pe teroarea Gulagului, dar și despre antiutopii, alegorii, parabole, având ca temă „edificarea” omului nou de tip comunist), iar în partea a doua ca o receptare sociologică a memorialiștilor români. Aici, câteva subcapitole urmăresc istoria Gulagului românesc, analizează o tipologie (o caracterologie, ar
CESEREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286176_a_287505]
-
literare (despre proza realistă axată pe teroarea Gulagului, dar și despre antiutopii, alegorii, parabole, având ca temă „edificarea” omului nou de tip comunist), iar în partea a doua ca o receptare sociologică a memorialiștilor români. Aici, câteva subcapitole urmăresc istoria Gulagului românesc, analizează o tipologie (o caracterologie, ar fi mai exact) a membrilor aparatului de represiune, schițează „o încercare de fenomenologie” a torturii (reeducarea de la Pitești, descrisă în mecanismele cele mai obscure, cu finețe extremă) și revelează componentele comportamentale și de
CESEREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286176_a_287505]
-
ar fi mai exact) a membrilor aparatului de represiune, schițează „o încercare de fenomenologie” a torturii (reeducarea de la Pitești, descrisă în mecanismele cele mai obscure, cu finețe extremă) și revelează componentele comportamentale și de mentalitate ale rezistenței înăuntrul și în afara Gulagului. Rezultatul este, până la urmă, o sinteză a eticii detenției, chiar dacă esteticul nu este eludat. Sunt, astfel, cercetate sub toate aspectele paginile unor cărți care oricând pot rezista unui examen literar critic - Jurnalul fericirii de N. Steinhardt, Închisoarea noastră cea de
CESEREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286176_a_287505]
-
oglinzi, Cluj-Napoca, 1989; Zona vie, Cluj-Napoca, 1993; Grădina deliciilor, pref. Adrian Popescu, Cluj-Napoca, 1993; Cădere deasupra orașului, Sibiu, 1994; Purgatoriile, București, 1994; Schizoid Ocean, tr. Claudia Litvinchievici, Binghamton-New York - Cluj-Napoca, 1997; ed. (Oceanul schizoidian), Timișoara, 1998; Călătorie spre centrul Infernului. Gulagul în conștiința românească, București, 1998; Femeia cruciat, Pitești, 1999; Panopticum. Tortura politică în secolul XX, Iași, 2001; Veneția cu vene violete, Cluj-Napoca, 2001; Tricephalos, Cluj-Napoca, 2002; Imaginarul violent al românilor, București, 2003. Antologii: Deliruri și delire. O antologie a poeziei
CESEREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286176_a_287505]
-
recent, Peuples exposés, peuples figurés, istoricul de artă Georges Didi-Huberman52 comentează un documentar al regizorului chinez Wang Bing, Omul fără nume. Cineastul a făcut mai multe filme despre viața în condiții extreme, uneori exploatând pretexte istorice, cum este cel al gulagului mongol în timpul comunismului. Ceea ce a urmărit, dincolo de contextele politice, a fost posibilitatea unei existențe minimaliste, deposedată de toate reperele contemporane - un adăpost, o activitate regulată, locuri și moduri de procurare a hranei. Eroii lui sunt readuși în condiția primitivă a
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Solomon Poetica genurilor literare, Florica Bodiștean Poetica sacrului, Mina-Maria Rusu Poezie mistică românească, Puiu Ioniță Postmodernismul românesc, George Bădărău Povestea populară. O perspectivă socio-antropologică, Michel Valière Povestirile lui Alice Munro, Dragoș Zetu Proza lui A. Soljenițîn. Un document artistic al Gulagului, Cecilia Maticiuc Reading Mircea Eliade in America, Mihaela Paraschivescu Romancieri interbelici, Livia Iacob Romantismul englez și german, Mihai Stroe Scriitorul și umbra sa (vol. I și II), Antonio Patraș Slavici sau Iubirea ca mod de viață, Steliana Brădescu Teme și
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
grade Celsius. Dacă pui oul pe nisip, fierbe. La temperatura asta, când îți este sete - căci nu ni se aducea apă, tot ca un fel de pedeapsă - ajungeam să bem apă din toate smârcurile. C. I.: Soljenițân relatează, în "Arhipeleagul Gulag", despre deținuți care, aproape de Cercul Polar de Nord, lucrau în camașă, iarna la minus 30 de grade, în condiții infernale și nu s-au îmbolnăvit deloc. Dar odată ajunși acasă și eliberați de tensiunea instinctului de supraviețuire se îmbolnăveau din
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
1948 și condus de A. Oțetea (1947-1948). în ultima fază a perioadei de tranziție (noiembrie 1947-1948) nu mai exista decât o alternativă la colaborarea cu regimul comunist prosovietic: martiriul, căci granițele fuseseră închise și erau extrem de bine supravegheate. Seria victimelor gulagului românesc o deschide țărănistul I. Hudiță - condamnat pentru implicarea în procesul regizat de comuniști P.N.Ț.-ului după episodul Tămădău (noiembrie 1947). Ceilalți istorici cunosc mai întâi supravegherea și domiciliul obligatoriu (Gh. Brătianu, în special: 1947-1950), excluderile amintite, perchezițiile la
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
sediul comandamentului Armatei a 4-a române un număr de 36 de persoane, incluzând pe cei doi generali amintiți, soția, fiicele și nepoții generalului Avramescu, comandantul gărzii personale și oamenii acestuia, șoferi, ordonanțe, bucătar etc. Cei mai mulți aveau să ajungă în Gulag, unde au petrecut ani mulți și aveau să fie cunoscuți sub numele de „lotul Avramescu”. Multă vreme nu s-a știut ce se întâmplase cu generalul Avramescu după preluarea sa de către sovietici, fără suport documentar susținându-se că fusese dus
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
fost dus în URSS și reținut până în 1955, cunoscând rigorile sistemului judiciar și penitenciar sovietic. S-a reîntors în țara sa abia în 1956, unde a fost din nou arestat și a experimentat timp de câțiva ani copia românească a Gulag-ului. Adela Avramescu a revenit în România în ianuarie 1956, după aproape 11 ani petrecuți în diferite lagăre sovietice. Nu știa nimic despre soțul ei. Felicia Sturdza, fiica generalului Avramescu, a murit la scurtă vreme după arestare. Sovieticii aveau să
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
opinii, el a ajuns în Elveția după încheierea războiului, în vreme ce o mărturie indica prinderea sa de către sovietici la București, în septembrie 1945, și aruncarea apoi în sistemul penitenciar sovietic. Pilotul Dumitru Marinescu a petrecut mai bine de zece ani în Gulag, la întoarcerea în România, în 1955, fiind închis pentru încă aproape un deceniu. 9.2. Intențiile germane de ofensivă După lovitura de stat de la București, în august 1944, Hitler a sperat că va reocupa măcar nord-vestul României prin lansarea unei
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
în manualele de istorie -, nu doar că îi facem pe aceștia mai vizibili ca indivizi, dar încurajăm și reflecția asupra noastră și asupra propriilor societăți și sisteme politice. Astfel, nu putem să nu amintim cuvintele Leonei Toker privind importanța memoriei Gulag-ului: Scala valorilor noastre se modifică și viețile noastre sunt plasate în perspectivă. Această autotestare ia deseori forma unei identificări empatice cu cei ce-și amintesc și a presupozițiilor despre cum am fi acționat noi în locul lor, dacă am fi
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
față de cele sovietice. Retragerea trupelor sovietice a fost precedată și asezonată cu noi acțiuni represive împotriva dușmanilor reali sau presupuși ai regimului, noi valuri de arestări producându-se în țară ș.a.m.d. Cel de-al nouălea capitol este dedicat „Gulagului românesc”. Este o realitate că mulți dintre membrii PCdR făcuseră ani îndelungați de închisoare înainte de 1944, din cauza acțiunilor subversive și apartenenței la serviciile secrete sovietice. O dată ajunși la putere, și-au dovedit resentimentul. La începuturile regimului comunist „vinovăția” victimelor era
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]