2,577 matches
-
sociale. [21 octombrie 1881] [""ROMÎNUL" A 'NCEPUT... "] "Romînul" a 'nceput să devie interesant. "L'Independance roumaine" publicase vro dare de seamă despre torturile suferite de țărani în vrun punct al țării, torturi cari sunt de-a dreptul o unealtă de guvernământ al partidului roșu, iar un ziar italian a reprodus acea dare de seamă, formulând o opinie foarte aspră asupra stărilor de lucruri din România. - Vai de mine - strică "Pseudo - românul " - cum să se scrie asemenea lucruri ca să le afle străinii
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Imperiului și a principiului monarhic. Din asemenea adversari va consista, probabil, majoritatea noului Reichstag. E prea adevărat că majoritatea nu e omogenă și nu se unește decât în opoziție în contra guvernului; jumătatea mai mare a ei tinde la forme de guvernământ particulariste și federale; jumătatea mai mică tinde la forme republicane. Amândouă sunt unite pentru moment în tendența de-a combate forma actuală unitară și monarhică a guvernului patriei; însă a forma un guvern nou când se va retrage cel actual
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
comitetelor republicane au recunoscut monarhia, au devenit dinastici; "pionul din mînile d-lui de Bismarck și agentul prusian" a devenit cavalerescul rege al României, a cărui autoritate nu mai e contestată de nimenea. Dar regimul monarhic presupune un sistem de guvernământ; nu se poate admite ca șeful statului să fie dinast, iar guvernul de sub el să aibă apucături republicane. Cu simpla mărturisire că liberalii au devenit un partid monarhic nu ni s-a dat dovada că primesc și premisele și condițiile
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
de percepere a autorității, cum afirmă corect materialul. În schimb, În Transilvania, popularitatea lui Iosif al II-lea a modificat raportarea românilor la ideea de regalitate, Însă și aici dualismul austro-ungar de la 1867 a reușit să reconfigureze negativ percepția asupra guvernământului monarhic . Raportarea la domnia lui Alexandru Ioan Cuza, În analiza jurnalistică, este oarecum adecvată. Folclorul popular, imaginea legendară a domnitorului, dar și antiteza pe care manualele de istorie comuniste au creat-o mereu Între „dinastia de Hohenzollern” și „ultimul” domn
RECONSTRUCȚIA MEMORIEI REGALITĂȚII ROMÂNEŞTI ÎN POSTCOMUNISM: DOUĂ ANALIZE JURNALISTICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALEXANDRU MURARU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1286]
-
condusă și fără regalitate”. O altă critică adusă regelui Mihai privește felul În care monarhul a contribuit la legitimarea puterii comuniste prin câteva acțiuni de la sfârșitul domniei sale. „Spre a-și păstra tronul”, după cum afirmă realizatorii dezbaterii jurnalistice privind forma de guvernământ, regelui Îi sunt imputate actele politice prin care a acceptat Guvernul Groza și a participat la deschiderea oficială a Adunării Deputaților din 1946, prin acest act - cred autorii - legitimând rezultatul alegerilor de la 19 noiembrie 1946, poate cel mai contestat scrutin
RECONSTRUCȚIA MEMORIEI REGALITĂȚII ROMÂNEŞTI ÎN POSTCOMUNISM: DOUĂ ANALIZE JURNALISTICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ALEXANDRU MURARU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1286]
-
era identificat cu „patria”. „Patria” făcea trimitere, În primul rând, la un teritoriu delimitat În sens istoric, administrativ și juridic, la o provincie, o țară, care are un trecut istoric și ai cărei locuitori se supun acelorași legi și aceluiași guvernământ. Patria invocată cel mai des de către românii ardeleni era Transilvania, și nu Imperiul, ceea ce arată că noțiunea respectivă moștenea mult din vechile solidarități medievale regionale, Îndreptate În primul rând spre o provincie (pays, ca În Franța), și nu către un
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
urmăreau „reînvierea puterii militare romane”, cu toate că ei n-ar fi trebuit să se mândrească atât de mult cu această putere, deoarece ea nu fusese decât „un cuib al sclaviei și al absolutismului”, iar În secolul al XIX-lea constituirea unui guvernământ militar nu mai putea fi aprobată de popoarele libere ale lumii. Istoricul maghiar desconsideră acțiunile comitetului, precum și pe membrii acestuia. Este de părere că dintre fruntașii români puțini sunt cei care au reale capacități de conducere și organizare. „Barnuc Simon
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
sa s-a concretizat, în anul 1641, printr-o ordonanță care a interzis parlamentului să se ocupe de problemele politice. O‘Connell îl citează pe Bernard de La Roche-Flavin, care declara, în 1617, că Franța era alcătuită din„trei tipuri de guvernământ, adică din monarhie, aristocrație și republică, astfel încât fiecare (dintre aceste forme) servea ca o frână și ca un contrapunct împotriva celorlalte.“(trad. n.) De asemenea, nu trebuie să uităm că secolul al XVII-lea era încă tributar unor concepții ale
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
poate fi considerat ca fiind unul bazat pe impunerea unor reguli exterioare și prin inducerea unei stări de frică derivată din constrângerile sociale și psihologice exercitate asupra tuturor păturilor sociale franceze. Cu toate acestea, ideea sa privind o formă de guvernământ centralizată a adus o contribuție deosebită la dezvoltarea și ierarhizarea societății franceze. în momentul când a fost numit prim ministru, Franța se afla la limita ruinei din punct de vedere economic și militar. Cardinalul a simțit că regatul avea un
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
Europa de Vest era o societate neomogenă, statele sale fiind marcate de luptele interne pentru supremația la tron. Este cazul Spaniei sau al Germaniei, care, datorită luptelor interne, au fost divizate. Tot atunci în Anglia s-a experimentat o nouă formă de guvernământ: republica. Nu trebuie să uităm de luptele dintre protestanți, catolici și hughenoți și de marile războaie: Războiul de 30 de Ani, Războiul de 80 de Ani, Războiul de Succesiune din Mantua. Din acest motiv era nevoie de un centru de
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
preia conducerea Sfântului Imperiu Roman (adică a imperiului Francez, n.n.) și să se instaleze pe tron. Conspirația nu a fost încununat de succes, însă regele și-a construit întreaga strategie politică pe aceste două concepte: implicare totală în structurile de guvernământ și diminuarea puterii Papei. De exemplu, nici-un episcop nu putea părăsi Franța fără aprobarea scrisă a regelui și nu puteau fi transmise nici-un fel de cereri către Papă, fără a fi citite și aprobate mai întâi de Ludovic. Oficialii guvernamentali
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
-și curtea regală și aparatul guvernamental la Versailles, Ludovic al XIV lea a dorit să obțină un control absolut asupra instituțiilor guvernamentale. Asemenea unui stup de albine, întreaga mașinărie politică și legislativă își desfășura activitatea la Versailles. Existau birourile de guvernământ, precum și locuințele a mii de curteni și funcționari. Politica dusă de către Ludovic era inovatoare, fiind un experiment pus în practică privind puterea autocrată. Nobilii de un anumit rang și de o anumită poziție socială erau obligați să petreacă majoritatea timpului
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
de vârf al memoriilor și pamfletelor politice care contest domeniile fanariote s- a înregistrat în perioada: a) 1722- 1729 b) 1769- 1774 c) 1783- 1784 d) 1791- 1793 2) Marcați litera corespunzătoare răspunsului pe care îl considerați corect: Forma de guvernământ solicitată în memoriile boierești din sec. XVIII a fost: a) monarhia în varianta românească (domnia) b) republica parlamentară c) republica prezidențială d) republica federetivă 3) Marcați litera corespunzătoare răpunsului pe care îl considerați corect: Societatea secretă care avea scop eliberarea
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
Consideră Majestatea Voastră corectă cererea? (Ziua), iar Prințului Radu i se vorbește astfel: Spre cinstea Alteței Voastre, (Ziua). A fost nevoie de asemenea precizări într-o lucrare normativă precum GALR deoarece vorbitorii adeseori utilizează inadecvat onorificele. Într-o formă de guvernământ precum cea actuală, rigiditatea sistemului poate părea absurdă. Este părerea unui utilizator de forum, care povestește ironic cum, înaintea vizitei Principesei Margareta și a Principelui Radu într-o comună, un fax a ajuns la prefectură pentru a indica normele de
[Corola-publishinghouse/Science/85027_a_85813]
-
i se atribuie referenți diferiți, În funcție de interpret. Pentru interpreții aflați În tabăra opusă guvernului, noi are un sens restrâns În care aceștia includ doar locutorul, membrii guvernului din care acesta face parte, toți membrii instituției prezidențiale și membrii partidului de guvernământ. Acest noi se face vinovat de fapta reprobabilă de a minți poporul! Interpreții puterii, inclusiv locutorul, atribuie subiectului colectiv noi un alt referent, mult mai permisiv și mai vag. Cu toate că, aparent, prin noi locutorul face trimitere la toată clasa politică
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
se află o castă, formată 145 dintr-o Încrengătură de oameni politici, de afaceri, din justiție ș.a., cu averi fabuloase făcute peste noapte, la celălalt, marea masă a populației care trăiește sub nivelul de subzistență, 4) președintele și partidul de guvernământ se află În conflict deschis cu toate instituțiile fundamentale ale statului și cu principalele categorii sociale: parlament, Curtea Constituțională, partide politice, presă, sindicate, patronate, cadre didactice, personalul din sănătate, pensionari ș.a., 5) În Țară, se organizează proteste la care lumea
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
ca aplicație și luare publică de poziție în diverse rapoarte internaționale de la începutul anilor '90, inclusiv UNESCO asumându-și-o programatic în 1995, prin comisia sa asupra guvernanței globale. În esență, termenul presupune crearea unor noi mecanisme și structuri de guvernământ la nivel local și global care să includă într-un proces decizional complex, extins și dinamic mișcări sociale și organizații civice, ONG-uri, companii multiși transnaționale, mass-media globale, piețe globale de capital, comunități științifice, mișcări religioase. Cât privește cauzele globalizării
Globalizarea între concept şi realitatea desemnată. In: RELATII INTERNATIONALE by Ionuț Apahideanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1530]
-
electorală este performanța economică (ca parte a conceptului de performanță a guvernului). Înaintea alegerilor din anul 2010, situația economică a Ungariei era deosebit de dificilă (țara a fost nevoită să apeleze la FMI, iar șomajul era în creștere), în timp ce partidul de guvernământ (Partidul Socialist Maghiar), ca și celălalt partid de orientare socialistă (SZDSZ) s-au confruntat cu scandaluri de corupție. În concluzie, succesul Jobbik și, într-o măsură mai redusă, al LMP reprezintă succesul partidelor antisistem. Concluzii Rezultatele cercetării conduc spre concluzia
Cartelizarea sistemelor de partide din Europa Centrală şi de Est: o analiză comparativă a cazurilor român şi maghiar. In: Competenţa politică în România by Silviu-Dan Mateescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1569]
-
faptul că numai două partide noi au reușit să intre în Adunarea Națională abia în anul 2010 (în condițiile unei situații economice extrem de 130 Competiția politiCă în alegerile parlamentare nefavorabile și a scandalurilor de corupție care au afectat partidul de guvernământ, MSPZ) sunt principalele argumente pentru existența unui cartel la nivelul sistemului de partide. Dependența partidelor politice din Ungaria de fondurile publice a condus, în 1990, la amendarea Legii nr. XXXIII/1989 prin eliminarea prevederii ce stipula că subvențiile oferite de
Cartelizarea sistemelor de partide din Europa Centrală şi de Est: o analiză comparativă a cazurilor român şi maghiar. In: Competenţa politică în România by Silviu-Dan Mateescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1569]
-
Preferințele sale în ceea ce privește rezultatele interacțiunilor internaționale pot varia în timp, însă ele pot fi în orice moment ierarhizate de o manieră consistentă, în fiecare dintre aceste arii. În viziunea neoliberalilor, sistemul internațional este anarhic, prin anarhie înțelegându-se absența unui guvernământ la nivel mondial. Acest mediu, caracterizat de autoajutorare, structurează preferințele și comportamentele statelor. Anarhia nu exclude însă existența unor niveluri ridicate de interdependență, cel puțin între anumite state. Într-un astfel de mediu, statele pot coopera atunci când sesizează un interes
Neoliberalismul. In: RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1514]
-
fi abordate patru teme ce pot oferi o perspectivă utilă asupra dezbaterii: problema anarhiei internaționale; câștiguri relative versus câștiguri absolute; cooperarea internațională; și, în fine, instituțiile internaționale. Anarhia internațională Atât neorealiștii, cât și neoliberalii definesc anarhia ca fiind absența unui guvernământ central, însă diverg în privința constrângerilor pe care aceasta le exercită asupra comportamentului statelor. Neorealiștii afirmă că statul va căuta să supraviețuiască, iar mediul anarhic îl va face să se preocupe de putere și securitate și îl va predispune la conflict
Neoliberalismul. In: RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1514]
-
volumului After Hegemony; ele aveau să fie reluate, sub diverse forme, de neoliberali și respinse de realiști. Importantă, în acest context, este replica lui Grieco, prin care se va deschide frontul câștiguri absolute versus câștiguri relative: pentru realiști, anarhia absența guvernământului central nu înseamnă doar inexistența unei agenții care să impună respectarea angajamentelor, ci, în primul rând, absența unei autorități supreme care să-i împiedice pe alții să folosească violența sau amenințarea cu violența, pentru a distruge sau subjuga. Pentru realiști
Neoliberalismul. In: RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1514]
-
oamenii liberi primesc o educație, sub formă de științe sau arte, care, de aceea, au fost numite arte liberale, așa cum le găsim și în Evul Mediu. Statul aristotelic este o îmbinare de aristocrație, monarhie și democrație, cele trei forme de guvernământ, la toate interesul este obștesc, urmărit, fie de conducător în cazul monarhiei , fie de mai mulți în cazul aristocrației, fie de tot poporul în cazul democrației. Statul Atenian a lui Aristotel Așa cum putem afla din lucrarea Statul Atenian a lui
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
nici chiar în starea de natură omul nu este liber decât datorită legii naturale care poruncește tuturor. Un popor liber se supune, dar nu ca o slugă: el are conducători, nu stăpâni. Un popor este liber, orice formă ar avea guvernământul său, atunci când cel care îl guvernează nu vede deloc omul, ci organul legii. Soarta libertății este legată întotdeauna de soarta legilor: ea domnește sau moare odată cu ele. Tot în filosofia modernă, Immanuel Kant înțelege libertatea prin prisma distincției dintre lumea
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
Documentul Începea cu un preambul și avea 8 puncte care făceau publice principiile: de a nu accepta extinderile teritoriale care nu se făceau În acord cu voința liber-exprimată a popoarelor; respectarea dreptului popoarelor de a-și alege propria formă de guvernământ și restaurarea dreptului de guvernare al popoarelor care au fost lipsite de acesta; accesul tuturor statelor, În condiții de egalitate, la comerț și la sursele de materii prime; colaborarea economică deplină Între națiuni, pentru progres economic și securitate socială; instaurarea
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Paraschiva Cozma, Maria Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93559]