60,329 matches
-
cărțile sfinte, evangheliile pe care preoții, în clipele solemne ale slujbelor, le înaltă sus deasupra capului. Ele capătă cu timpul aspectul, mai mult decît al unor cărți, - al unor fapturi peste care trecerea anilor pune o anumita uzură începînd cu hîrtia, cu literele, negre sau roșii, plus coperțile deseori legate și avînd pe ele și lucrături de metale nobile... Oricît am fi unii de sceptici, trebuie să recunoaștem că limba română modernă cum se vorbește ea astăzi, cînd se vorbește bine
Farmecul vorbirii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17956_a_19281]
-
chiar în 1982. Abia în 1998, sub îngrijirea Danielei Ștefănescu (fiica dramaturgului), aceste pagini s-au concretizat într-o carte, inclusă în colecția de "Proza română contemporană" a Editurii RAO din București. Alertețea frazei îndelung exersate să se așeze pe hîrtie (autorul, născut în 1898, a cunoscut și participat la efervescenta jurnalistică a perioadei interbelice), cît și arta de a capta atenția cititorului prin mici trucuri simpatice, cum ar fi afectuoasele adresări directe ori atenționările tensionate asupra unor... momente ale subiectului
Plăcerea de a consemna by V. Lută () [Corola-journal/Journalistic/17947_a_19272]
-
N-a trebuit să fugim de la scoala. Au fugit învățătoarele, cu ochii holbați de groază. În poarta școlii, golănasul clasei a strigat mieros un barbat: "Nene, da și mie un leu!". Omul s-a oprit, a scos din buzunar o hîrtie de o sută, apoi două, apoi un pumn de sute. "Ia-le pe toate! Nu poți cumpăra nici un bilet de tramvai cu ele. Nici un covrig!". Am sărit cu toții pe bani. Într-o oră eram perfect organizați. Stăm cîte doi, la
Cursul bancar by Maria Luiza Cristescu () [Corola-journal/Journalistic/17962_a_19287]
-
succesiunea vîrstelor. Simona Popescu este scriitoare nu pentru că face literatura, ci pentru că nu poate altfel. De fapt, ea nici nu-și propune să facă literatura. În opinia sa, în clipa în care "identitatea ta în mișcare" devine "obiect de studiu", hîrtia apare doar că cel mai bun loc în care "să te aduni, să te vezi din toate părțile deodată". Într-un interviu din volum, afirmă clar: "Îmi vine să spun că în Exuvii nu fac literatura: în Exuvii mă ocup
Pretexte pentru o spirală a devenirii by Stefana Totorcea () [Corola-journal/Journalistic/17985_a_19310]
-
iubind, cu aceeași veche patimă, "viață și cărțile". Dialogul de idei pe care Zaharia Sângeorzan îl propunea lui Steinhardt trebuie să fi convenit de minune acestuia din urmă; Jurnalul fericirii, sfidând din motive obiective, ca să spunem așa, diacronia ("Creion și hârtie nici gând să fi avut la inchisoare", scria N. Steinhardt în Jurnal. "Ar fi așadar nesincer să încerc a susține că "jurnalul" acesta a fost ținut cronologic; e scris "après coup", în temeiul unor amintiri proaspete și vii. De vreme ce nu
Întrebări pentru un an by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/18000_a_19325]
-
reflecție înrudit îl oferă, evident, Internet-ul: în acest caz, totuși, diversitatea tipurilor de texte e mult mai mare; în plus, multe dintre ele nu sînt scrise exclusiv în și pentru circulația "electronică"; reviste apărute simultan în formă clasică, pe hîrtie (de pildă, chiar "România literară"!), cărți, bibliografii, acte, decizii - sînt doar depozitate în noua formă. Din punct de vedere lingvistic, mi se par interesante mai ales textele scrise special pentru paginile rețelei electronice, caracterizate fie de încercările de a adapta
Limba română în Internet by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18007_a_19332]
-
literară, eseistica. Născută la 10 ianuarie 1960 în Brașov, a debutat editorial în 1990, cu volumul de versuri Lenevind într-un ochi (volum greu de găsit azi, adevărata rărițate bibliografica, în care există texte cuceritoare: "Nu sunt tristă./ În timp ce netezesc hârtia/ pe care scriu/ aș vrea/ să mototolesc pereții și tavanul/ să-i prefac/ în cinci ghemotoace albe/ de văr/ să-i arunc la coșul plin de hârtii/ ca să rămân doar/ doar bucurie/ sub cerul liber" etc.). Începând cu același an
Studiu savant, joc literar si poem critic by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18021_a_19346]
-
adevărata rărițate bibliografica, în care există texte cuceritoare: "Nu sunt tristă./ În timp ce netezesc hârtia/ pe care scriu/ aș vrea/ să mototolesc pereții și tavanul/ să-i prefac/ în cinci ghemotoace albe/ de văr/ să-i arunc la coșul plin de hârtii/ ca să rămân doar/ doar bucurie/ sub cerul liber" etc.). Începând cu același an fast, 1990, publică frecvent articole de critică și istorie literară în cele mai importante reviste ale țării și în special în România literară (din redacția căreia face
Studiu savant, joc literar si poem critic by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18021_a_19346]
-
treaba din noaptea trecută. Am lăsat-o așa. Defilările somptuoase, care au urmat, îmi luau tot timpul. Din curtea grădiniței se vedea, cînd le dădeau pauză la scoala. Iseam pe poarta zbîrnîind, cu ghiozdănașul de tablă, în care duceam acasă hîrtia ce-mi învelise mărul și pîinea cu marmelada. Îl țineam strîns la piept, pentru că aveam de trecut printre idioții care se distrau în felul acela tembel, lovindu-te cu geantă prin spate ca să-l scapi din mină și să zdrăngăne
Daneliuc îndrăgostit by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/18010_a_19335]
-
destinul sau sub vremi. În strimtul spațiu de aici nu putem decît să vă incitam să o faceți, dîndu-vă cîteva mostre din uimitoarea libertate de gîndire a lui vasile Băncilă, în plină teroare comunistă, din curajul de a pune pe hîrtie adevărul lui exploziv, pentru care știa că își riscă viața. El proiecta - între altele - si alcătuia fișe pentru o critică a ideologiei comuniste și o antropologie răsturnata, specifică acestei ideologii: scria eseuri despre dorința de putere, analizà critic dogmele materialiste
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18031_a_19356]
-
atentă a sutelor de schițe, desene tehnice, reproduceri alb-negru și color care construiesc ele însele un univers fascinant și inepuizabil. Dacă într-o nouă ediție, care este încă de pe acum necesară, Dicționarul... va apărea într-un singur volum, pe o hîrtie mai puțin transparență și într-o formă care să-l scoată pe cititor din practică stereotipa a lecturii, el are toate șansele să devină o carte care nu numai să informeze, ci și una care să absoarbă și să cucerească
Dictionarul de artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18056_a_19381]
-
astfel, începe traiul sau de eremit, descris atent, cu sfințenie și recunoștință. Uimitor că, aici, libertatea este totală, fără prezenta obligatorie la serviciile religioase, liberă fiind și conduită personală. Își descrie tovărășii de călugărie mai mult pentru a fixa, pe hîrtie, obiceiuri și cutume, mai toți practicînd activ yoga, meditînd, si actualizează spiritualitatea cărților sacre, pe care, unii, le citesc. Cu siguranta, aici, in mînăstire, a studiat, măi adîncit, viitorul savant practicile yoga, descrise, apoi, în cartea omonima. Să notez că
India lui Eliade by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18085_a_19410]
-
viu. Expoziția lui Ilea apare că un mic tratat de ontologie prin care se dezvăluie întregul scenariu al devenirii unui cosmos foarte clar definit și cu o puternică legitate internă. Primul nivel este acela al materialelor perisabile, al panourilor de hîrtie obținute prin colaje oarecum aleatorii și care semnifică volatilul și amorful, substanța vulgara și materia spirituală necoagulate încă și fără un vector formal anume. Expresie a jocului și a spontaneității, aceste structuri incipiente pot fi oricînd destrămate și refăcute în
Fînul ca furaj estetic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18105_a_19430]
-
simple permutări și redistribuiri ale modulilor. Următorul nivel este unul al expresiei pure și el depășește treaptă materiei explicite și pe aceea a colajului mecanic pentru a trece, mai departe, într-un plan simbolic și în unul al sugestiei imateriale. Hîrtiei amorfe, perisabile și derizorii, care poartă în propria să substanță germenele disoluției, îi este preferată acum suprafață perfectă, imaculata și abstractă a pînzei. Materialitatea acesteia dispare în fața absolutei sale monotonii, iar tonurile cromatice crude și fără vreun suport figurativ capătă
Fînul ca furaj estetic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18105_a_19430]
-
însemnat să mint, cu bună știință, si nu eram în stare. Nu din virtute, nu din "eroism", nu din rigoare etică excesivă! Mă aflu la vârsta când eroii de dupa furtuni îmi produc ilaritate. Pur și simplu nu puteam: mă refuză hârtia. (Ceea ce, după cum se vede, înseamnă că am incercat). Și astfel, cum cărți din categoria artei pure nu știu să scriu, cărți cu "pile" (în care cititorul, după descifrarea a 50 de pagini căznite, află că nu se gaseste brânză Telemea
Cronica unei "iepoci" by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/18101_a_19426]
-
pe dreapta la spitalul de nebuni, ca să i se toarne ceva ulei în cutia de viteze", Boris și colaboratorii săi interni sau externi revarsă asupra orașului tiraj după tiraj, "căci artistul de aia-i artist, ca să-și alinieze gărgăunii pe hîrtie, gărgăun cu gărgăun". Trezirea orașului e sinonima cu nebunia generală, instalată în Iași ca urmare a factorilor perturbatori pomeniți la început (păsările flamengo și nimfele). Urmărită în detaliile ei cele mai hazlii - cu un umor debordant, cu o ironie pe
Un complex din copilărie by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/18136_a_19461]
-
Atunci cînd încercăm să descoperim însă și substanța domnului Z. Ornea, cînd ne străduim a-l studia pe Z. Ornea "în sine", descoperim că mai sus de accidentele tipografice nu prezidează nici o esență, că totul este vacuu. Vastul costum de hîrtie e gol, locuit doar de o siluetă subțire, străvezie și pîlpîitoare, de Golem lingav. Va trebui, deci, să conchidem că Z. Ornea este prezent fără a exista, fapt care dovedește din parte-i abilități hermetice lăsînd în urmă vulgata metafizică
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17401_a_18726]
-
cu istoria lui săsească, cele câteva pagini sincere din romanul mai vechi Căderea în lume. Am observat mai demult: locurile care au un trecut mai îndepărtat conțin în ele un dar, mai rar, de a prilejui să se aștearnă pe hîrtie observații mai grele... Cum a fost cunoștința cu unul din cele trei clopote ale catedralei, - cel mai mare avînd diametrul de doi metri. Aceasta s-a petrecut în anul 1985, în luna lui mai. Revin asupra episodului, copleșitor pentru mine
Lacrima clopotului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17398_a_18723]
-
Little Voice) oferă spectatorului român o imagine destul de exactă a cinematografiei britanice actuale, văzută mai ales prin vârfurile sale. Este o performanță care, desigur, ar trebui repetată și cultivata și an cazul altor cinematografii europene. De altfel, pe când aștern pe hârtie aceste gânduri, primesc - prin é-mail - nominalizările pentru Premiile filmului european - ai căror câștigători vor fi anunțați sâmbătă 4 decembrie a.c. la Teatrul Schiller din noua capitala a Germaniei - Berlin. Le citez, ca posibile sugestii de titluri pentru posibile viitoare achiziții
Toamnă cinefilă by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/17433_a_18758]
-
ei: "Nu scriu, de altminteri, decât când vine. Aștept să se ănchege viziunea panoramica a cărții... Astăzi, ănainte de a scrie, văd integral. Am avut, astfel, ăn față arhitectură complecta a celor patru române ănainte de a le așterne pe hârtie. an momentul scrisului, nu m-a interesat niciodată altceva decât veridicul. Poezia, romantismul dispăreau dintrodată an față paginii albe. Nu fiindcă le-aș disprețui, dimpotrivă. Socoteam ansa că ele aveau o realitate a lor, alta, care trăia independent... Scriu, de
O anchetă literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17467_a_18792]
-
mai departe, alt eșalon: Problemă sexuală, Nexus, Ierni calde, Viața de provincie, Proprietatea și posesiunea, Graal. an dreptul fiecărui titlu era indicat numărul probabil de file. Calculele pentru fiecare calup: 720 și 620 - fără a fi fost integral puse pe hârtie. După socoteală gospodăreană a scriitorului, ăn acel stadiu, mai avea de realizat cam 80-120 de file din prima serie și 340-400 din secundă. Era anca de muncă! Deocamdată, ași fixă doar reperele, câteodată, simple titluri, spre a nu le pierde
Cu documentele pe masă by Geo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/17469_a_18794]
-
merge de la duioșie până la respingere, de la admirație până la dispreț, insă totul în limitele sobrietății și bunului-gust. "Tata - povestește Monica Lovinescu - mi se părea un uriaș din toate punctele de vedere. Degeaba mă vâram eu la Fălticeni în coșul lui de hârtie, sau la București mă cătarăm pe fotoliul sau, inventând cele mai năstrușnice și stupide diminutive. Lui E. Lovinescu să-i susuri la ureche 'tăticontule', ideea mi se pare acum deliranta. Nu și atunci. Nu și lui: mă accepta pesemne că
Exercitii de demistificare by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17480_a_18805]
-
că literatura turcă, evident mai rarefiata, i le-a absorbit, într-o traducere apărută la Istanbul". Emil Iordache propune comparația "bibliografiei" în chestiune cu o corabie abandonată de echipaj și cotropita de rozătoarele care îndeobște se ascund în cala. Dacă hîrtia era prea scumpă pentru reeditarea operei lui Eugen Lovinescu (în Jurnalul de dimineață, din 2 noiembrie 1946, a apărut o notă precum un S.O.S., exclamînd: N-avem hîrtie!), se găsea în schimb hîrtie pentru imprimarea noii lecturi "avizate
"Literatura orizontală"(I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17533_a_18858]
-
cotropita de rozătoarele care îndeobște se ascund în cala. Dacă hîrtia era prea scumpă pentru reeditarea operei lui Eugen Lovinescu (în Jurnalul de dimineață, din 2 noiembrie 1946, a apărut o notă precum un S.O.S., exclamînd: N-avem hîrtie!), se găsea în schimb hîrtie pentru imprimarea noii lecturi "avizate" a operei lovinesciene, pe care și-o asumă N. Tertulian, în lucrarea E. Lovinescu sau contradicția estetismului (1959). În conformitate cu "recalificarea" tabloului literaturii, se ivește și un procedeu de "creație", un
"Literatura orizontală"(I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17533_a_18858]
-
se ascund în cala. Dacă hîrtia era prea scumpă pentru reeditarea operei lui Eugen Lovinescu (în Jurnalul de dimineață, din 2 noiembrie 1946, a apărut o notă precum un S.O.S., exclamînd: N-avem hîrtie!), se găsea în schimb hîrtie pentru imprimarea noii lecturi "avizate" a operei lovinesciene, pe care și-o asumă N. Tertulian, în lucrarea E. Lovinescu sau contradicția estetismului (1959). În conformitate cu "recalificarea" tabloului literaturii, se ivește și un procedeu de "creație", un soi de suprarealism socialist, al
"Literatura orizontală"(I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17533_a_18858]