1,498 matches
-
îngălbenite (ii) posibilitatea de a apărea în poziție predicativă (criteriu legat de independența referențială) Acest criteriu separă substantivele colective non-referențiale (clasa C) de celelalte două tipuri de colective: (33) a. Aceasta este o armată. (clasa A) b. Aceasta este o haită. (clasa B) c. *Aceasta este o sumedenie. (clasa C) d. *Aceasta este o droaie. (clasa C) (iii) posibilitățile de acord predicativ Când se află în poziția de subiect, substantivele din clasa A permit doar acord la singular, substantivele din clasa
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
acord la singular, substantivele din clasa B permit și acord la singular, și acord la plural, iar substantivele din clasa C acceptă doar acordul la plural: (34) a. Guvernul a votat / *au votat pentru mărirea pensiilor. (clasa A) b. O haită de lupi ne-a înconjurat / ne-au înconjurat. (clasa B) c. O mulțime de mere *a căzut / au căzut de pe tarabă. (clasa C) d. O droaie de copii *alerga / alergau prin curte. (clasa C) În general, substantivele care au valoare
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
cantității. Substantivele din clasa B oscilează între valoarea mai puternic referențială și cea mai slab referențială. Ele participă la formarea sintagmelor pseudopartitive, prin asocierea cu un nominal construit cu prepoziția de, care precizează membrii grupului (o mulțime de copii, o haită de câini dingo). În ipostaza de cuantificator nedefinit, aflat pe prima poziție într-o sintagmă pseudopartitivă, substantivul colectiv trebuie să fie însoțit de articolul indefinit. Substantivul colectiv are un grad de referențialitate mai ridicat când contextul impune se obține o
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
din clasa a IX-a" 80 Vezi și Graur (1937: 1), unde se afirmă că dacă subiectul este postpus verbului, "acordul se face în general cu subiectul gramatical, deci cu colectivul, care este cel mai apropiat: Se vede venind o haită de lupi, iar nu: se văd." 81 "Acordul cu colectivul este de regulă când acesta este articulat și deci nu poate trece drept numeral." (Graur 1937: 1). 82 Cf. engl. pseudocleft ("pseudoscindare"). 83 Potrivit lui Declerck (1988: 1-4), distincția predicațional - specificațional
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
la un anume fiecare! Acei „fiecare” care acceptau a fi amestecați În pasta groasă a mulțimii mediocre, acceptându-l pe Șeful unic ca inițiator al destinelor naționale și individuale. Și atunci, acest sau acești „fiecare” aveau dreptul de a deveni „haite” umane și li se oferea din când În când, cu o anume periodicitate, și „vânatul” uman, el Însuși. Și el, „vânatul” era, cum o spuneam, nu numai străinul de „neam și limbă”, ci și acela care devenea „străin” printr-o
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
ce nu era decât o anume incapacitate a aceleiași „intelighenții” de unire și de creare eficientă și consecventă a unui spirit civic apt de a impune guvernanților, presei, mass-mediei, ca și grupurilor de interese ce au năvălit, firesc, ca o haită, pe terenul rămas liber și vraiște al comerțului și finanțelor, un punct de vedere ferm, profesionist și calm - acel calm al unei vârste mature, responsabile! - apt de a limita abuzurile și disfuncționalitățile ce erau firesc să apară după o asemenea
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
la pompă benzinăria "Rompetrol", valea scăzută, tegumentul tăbăcit al șoselei și iarba verde, biciclistul fără mîini pe ghidon, manifestare principală, la boala om, este să te manifești, casele de margine mai lasă din pretenții, "Benzinăria Ion-Diana drum bun!" cum vînează haitele, acum cu privirea în ochii partenerilor de vînătoare, ajung povești de turism, farmecul peisajului, altele asemenea, zonă agroturistică în ceata săracă, linii vag țigănești, lipsă veșmintele etniei, "Combinatul de Prelucrare a Lemnului" autobuzul din sens opus, curtea bujor înflorit, Cîmpulung
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
dar care avea să facă parte începînd din acest moment din arsenalul verbal obișnuit al comuniștilor. Termenii aceștia insultători includeau formule cum ar fi: "Clica criminală a lui Tito," "Tito Iuda și complicii lui," "trădătoridemni de dispreț și lachei imperialiști," "haită de rechini faliți", "trădători ai internaționalismului proletar," "mesagerii siniștri ai lagărului războiului și morții, ațîțători trădători la război și demni urmași ai lui Hitler," "bandă de spioni, provocatori și ucigași," "cîini ținuți în lesă de americani, rozînd oasele imperialiștilor și
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
american. Doamne, doar n-o fi "înnebunit lupul", rîde el mînzește, aluzie făcînd la o reclamă idioată pe care o văzuse din întîmplare. O sudoare rece este simțită în lungul coloanei vertebrale. Se sperie de-a binelea cînd vede că haita se pregătește de vînătoare. Ce tîmpenie! Să mor ca un prost. În ce condiții! Deodată primul lup, probabil șeful haitei, șarjează spre el, în timp ce ceilalți stau încremeniți. Se oprește la vreo zece metri și-l privește în ochi. Doamne, ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
văzuse din întîmplare. O sudoare rece este simțită în lungul coloanei vertebrale. Se sperie de-a binelea cînd vede că haita se pregătește de vînătoare. Ce tîmpenie! Să mor ca un prost. În ce condiții! Deodată primul lup, probabil șeful haitei, șarjează spre el, în timp ce ceilalți stau încremeniți. Se oprește la vreo zece metri și-l privește în ochi. Doamne, ce asemănare! Ochii, fruntea, chiar botul, seamănă leit cu taică-su. Privirea fiarei pare plină de durere, de tristețe, de regrete
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
în ochi unul pe altul mai mult de un minut. Deodată John strigă: Tatăăă! Tatăăă! Lupul îl mai privește o clipă. Are fizionomia unui om care își ia un dureros rămas bun. Apoi pleacă în desișul pădurii, urmat de întreaga haită. John plînge și este complet năuc de cele întîmplate. În depărtare se aud surd clopoței și vuietul vieții din noaptea de Sfîntul Vasile. Hristos a înviat! Fratelui meu Victor Doctorul n-are nici un dubiu și prezintă nemilos diagnosticul: cancer pulmonar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
mînuiesc cuțitele printre măruntaiele oamenilor ca în desenele animate? Evident că nu și acesta era motivul pentru care Ghiocel turba, chiar dacă nu era atins de rabie. Trebuia bietul om să-și cîștige un loc, dacă nu alfa, măcar beta, în haita care bîntuia din Bucșinescu pînă hăt, spre Ciurchi. Deci, dacă Ghiocel avea, întîmplător, ciomag, urmărea fără excepție căpățîna nefericitului. Dacă avea cuțit, atunci scociora prin burtă ca să găsească inima. Rar se angaja în tăierea gîtlejului după modelul teroriștilor. Cu sabia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Strîngeam atît de tare osul, încît mă dureau fălcile. S-a făcut o hărmălaie de nedescris. Unii îmi ațineau calea, alții aruncau (de, era un vis!) cu pietre și ciomege după mine. Deodată m-am oprit ferm, furios. Urlu la haita înfuriată și aceasta, puțin derutată, s-a oprit din iureș. Răcnesc cît pot de tare, făcînd uz de cunoștințele mele diplomatice: Domnilor, înțeleg să mă fugărească javrele din România, din țara mea scumpă, dar ce caută și javrele din Cuba
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
înfuriată și aceasta, puțin derutată, s-a oprit din iureș. Răcnesc cît pot de tare, făcînd uz de cunoștințele mele diplomatice: Domnilor, înțeleg să mă fugărească javrele din România, din țara mea scumpă, dar ce caută și javrele din Cuba? Haita rămîne surprinsă de un atît de neașteptat argument, furnizat de Convenția de la Geneva și-mi dă dreptate. Domnilor, vorbește dalmațianul, rog camarazii cubanezi să se retragă. Este doar problema României... Eu o iau la sănătoasa și doar jumătate din haită
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Haita rămîne surprinsă de un atît de neașteptat argument, furnizat de Convenția de la Geneva și-mi dă dreptate. Domnilor, vorbește dalmațianul, rog camarazii cubanezi să se retragă. Este doar problema României... Eu o iau la sănătoasa și doar jumătate din haită continuă urmărirea. O idee, credeam salvatoare, mă face să mă opresc din nou: Aveți aprobare? Ce aprobare? Dă osul, javră! Un dog german iese în față. Vorbește grav, gros. Avem, uită-te aici la aprobare. Mi se face negru înaintea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
încleștat pe os, n-are valoare! De ce, stimabile? mă contrează dogul. Trebuie decret, semnat de Băsescu... Domnule ministru, trebuie decret? întreabă dogul. În față iese ministrul. Este cafeniu, cu o piele impecabilă. Era un dog argentinian tînăr: Ar trebui, dar... Haita reîncepe iureșul spre osul meu și eu o rup din nou la fugă. Simțeam că mă lasă puterile. Umezeala și căldura din Cuba mi-au accelerat reumatismul la toate cele patru labe. Eram înghesuit spre dig, pe Malecon. Osul începe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Constituția... fără decret... Decretul îl semnez eu și acum, te rog să mă crezi, am mare nevoie de oase. Uite ce am în spatele meu. Înțelege, omule, pardon, cîine! Traian, cu un gest regesc, aruncă osul în spatele său, unde o imensă haită aștepta cu boturile căscate. Ciudat însă. Nici un cîine nu a apucat osul. Am crezut că are mai multă carne pe el, se plîng pretendenții. Visul se termină, redevin om și adorm liniștit, resemnat. Mă trezesc odihnit. Doar dinții și fălcile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
nu face decât să le consolideze rezistența. Viciile nu trebuie înființate prin sermonizare catastrofică. Mult mai eficace e să le iei peste picior, să înțelegi cât poți fi de caraghios sub impactul lor. IV. Viciile nu atacă solitar, ci în haită. Sfinții Părinți, care sunt doctori în materie, atrag mereu atenția asupra reacției în lanț pe care o provoacă întotdeauna primul mare derapaj malefic. Orice consimțire vinovată le instituie treptat pe toate celelalte. Ioan Casian, născut, pare-se, în Dobrogea, stră-român
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
chiar imprima calitățile lui: isteț, Îndrăzneț, tenace și, de ce nu, iubitor. A se privi la câine care, deși nu se știe prea bine dacă provine din lup, șacal ori din sine Însuși, o dovedește. Și șacalul, pentru puii, familia și haita lui. Și, ca și popoarele pe care le-a definit, ori le definește, iubește libertatea. Pentru alții Însă, precum hindușii și popoarele nordului Europei, lupul e asociat divinităților malefice. Să le fie rușine... și să revin la noi. Cu toată
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
tradițional - rebotezați cu numele lui... Și, În sfârșit, Îndrumă spre un loc bun sufletul căruia i-a venit vremea să plece... Îmi permit să parafrazez un proverb: Lupu’și schimbă părul, dar și năravul. Căci, sub părul de iarnă, nărăvește haita și așa prinde vânat mare; pe când, sub părul de vară, când nărăvește singurătatea, cel mult familia mai În toamnă, se hrănește doar cu animale mici: rozătoare, reptile, insecte, ba chiar devine vegetarian, umblând după rădăcini și ierburi. Viteza lui, de
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
să prindă un iepure - 70 km/oră - sau vreo căprioară, care atinge 80 km/oră, cel mult un mistreț; dar ce te faci cu forța, singur fiind? Poate de aceea iarna, când hrana de vară hibernează ascunsă, organizează vânătoarea În haită, de animale mari; Îngrozind pe toată lumea cu urletele care, de fapt, nu sunt decât semnale menite coordonării și sincronizării grupului. El practică eutanasia - pentru om inumană, dar pentru Natură evoluție, negentropizare. Vânatul lui sunt animalele handicapate, de boală ori ereditate
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
și vă era greu. Am spus „regret“? Nici chiar așa. Am ajutat și eu, pisica, la vânat, dar pe egipteni... El, câinele, nu a ascuns de voi nimic. Nici prolificitatea - firească - nici agresivitatea, nici feleșagul de a se aduna În haită, ca vărul sau strămoșul lup. Unele nu vă deranjau - În fond de surplusul numeric se Îngrijea Natura, ca și de al vostru -, altele chiar vă conveneau - pentru pază sau asmuțirea Împotriva vecinului. Alt caracter - obediența - v’a convenit de asemenea
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
experiment nereușit al Naturii; dar isteață, deasupra celorlalte, cam telurice. Așa ne-am aliat cu câinele. Căci hălăduia de multă vreme pe lângă sălașele noastre vremelnice, mulțumindu-se cu oasele aruncate. Până Într’o zi, când starostele lor a hotărât: toată haita de câini a hăituit ditamai mamutul, aducîndu-l În fața sulițelor vânătorilor. Isteață manevră, căci nici omul nu putea hăitui, dar nici câinele doborî. Dreptu-i, Împărțeala a reflectat feleșagul omului: și-a adjudecat carnea, iar câinele s’a mulțumit cu mațele și
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
cunoaște prea bine „aliatul“. Mai dulce e aceea de porc, oaie, capră... Și așa, câinele și-a aflat alt rost: de păzitor al turmei ori țarcului În care omul le asigură traiul cu cele obținute pe ogor ori fâneață. Așa, haita de câini, decimată, controlată numeric cândva de riscurile vânătorii și punerea câte unuia În proțap, devine prea numeroasă. Apare excedentul, câinele de prisos, vagabondul, care nu uită Însă contractul cu omul, tacit, căci acesta n’a pus laba... Și așa
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
nici sfială, Că-ntr-o zi, poate, urmașii le vor cere socoteală De-a lor fapte. Ce le pasă? Lopătari la cârma țării Sunt stăpâni pe vas, pe vânturi, și pe valurile mării! Și când cugeți c-acești trântori, astă haită de samsari Prin tertipuri și prin intrigi au ajuns puternici, mari, Și când vezi pe-a vieții scară unde-au fost și unde sunt, Când îi vezi cu ce mândrie, cu ce ochi semeți și crunt Privesc azi din înălțime
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]