1,981 matches
-
din mâini și se șterge la ochi cu un șervet. — La mulți ani cu sănătate, începe Eddie pus pe treabă. Să îți dea viața tot ce dorești... Eddie ! De ce crezi tu că ar vrea Samantha să te audă cântând în halul ăsta ? îl întrerupe Trish, încă ștergându-se la ochi. Pentru numele lui Dumnezeu, mai bine mai desfă o șampanie ! E una dintre cele mai calde seri ale anului. Când soarele coboară încet la orizont, ne tolănim cu toții pe iarbă, bând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
din anii optezeci. — N-am vrut să se întâmple nimic din toate astea, spun, defensiv. N-am cerut eu presei să apară la mine la ușă... — Știu. Dar a apărut. Și reputația firmei Carter Spink a fost terfelită în ultimul hal. Cei de la Departamentul de resurse umane sunt disperați. După toate programele lor axate pe socializare și bunăstare generală, după toate workshopurile de recrutare de absolvenți străluciți, tu spui lumii că preferi să speli wc-urile. Pufnește brusc în râs. Dacă nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
Nu-i spune șefului meu. După toate planurile pe care mi le făcusem, am dat-o În bară rău de tot. Îmi tîrăsc picioarele Încălțate În pantofi cu toc de-a lungul sălii de așteptare centrale a aeroportului, În ultimul hal de deprimată. În cele din urmă, Doug Hamilton a fost destul de drăguț. Mi-a zis că sigur pata va ieși la spălat și mi-a promis că n-o să-i spună lui Paul ce s-a Întîmplat. Dar nu s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
și inima Îmi face treișpe-paișpe. Și, evident, momentul a fost total compromis. Bravo. Minunat. Jack Încearcă să mă sărute, iar eu Încep să urlu ca descreierata. Hai că mă descurc de milioane În seara asta. De ce trebuia să fiu În halul ăsta de lamentabilă ? mă gîndesc furioasă. De ce m-am apucat să țip ? Trebuia doar să strîng din dinți. Evident, nu la modul propriu. Dar trebuia să fiu un pic mai detașată. De fapt, trebuia să fiu atît de absorbită de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
licăr de iritare. — Destul de multe companii au Încercat să se reorienteze brusc către alte piețe, fără succes. Ce vă face să credeți că nu veți păți și dumneavoastră același lucru ? — SÎnt Încrezător, spune Jack. Dumnezeule, de ce-o fi În halul ăsta de agresivă ? mă gîndesc indignată. Evident că Jack știe foarte bine ce face. — Strîngeți cîteva femei Într-un focus grup și le puneți cîteva Întrebări ! Ce credeți că aflați din cele cîteva răspunsuri ale lor ? — Aceasta este doar o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
mă pot dezlipi din locul ăsta. Tot ce pot face e să rămîn uitîndu-mă În gol spre ecranul pe care vocea lui Jack continuă inexorabil. Toate secretele mele. Toate secretele mele intime și personale dezvăluite la televizor. SÎnt În așa hal de șocată, că nici măcar nu mai sînt În stare să-l ascult. — La prima Întîlnire Își pune lenjeria norocoasă... Împrumută pantofi de firmă de la colega ei de cameră și-i dă drept ai ei... minte că ar face kick-box... confuză
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
ieșit pe nas lui Emerson !“ — Emerson ? spune Lissy, fixînd-o uluită. Te referi cumva la... Emerson Davies ? — Da, la el ! Davies. — La Emerson Davies, care a fost la un pas de a descoperi un vaccin anti-varicelă ? — De ce s-a purtat În halul ăla cu mami ? spune Jemima, ridicînd bărbia revoltată. Se Întoarce spre mine. Altă variantă recomandată de mami e uleiul cu chili. Faci cumva și-l convingi să mai faceți sex o dată, după care spui „Ce zici de un mic masaj
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
peninsula scandinavică, pe care tocmai am primit-o. Dacă vrei să treci pe la mine mai tîrziu, să discutăm despre ea... — Sigur ! spune Nick cu un zîmbet de Încîntare pe față. Pe la ce oră ? Nu ! Cum poate să fie chiar În halul ăsta ? Doamne, ce nenorocit. — Stați ! Nici nu știu cînd, sar În picioare mînioasă. Stați o clipă ! A mea a fost ideea ! — Poftim ? Paul mă privește Încruntat. — Ideea cu reclama din Bowling Monthly. A fost ideea mea. Nu-i așa, Nick
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
vreau să fac așa ceva, te rog mult să nu mă lași. Indiferent ce-ți spun. Promite-mi că n-o să mă lași. Îți promit, spun iute. Îți promit. Dumnezeule mare. N-am văzut-o În viața mea pe Lissy În halul ăsta. CÎnd ies iar În curte, care acum e Înțesată de și mai mulți oameni extrem de bine Îmbrăcați, simt că-ncep să-mi duduie creierii. După părerea mea, nu era În stare nici să se țină pe picioare, darmite să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
spatele unui pește. Unul dintre ei se tot mira că n-am și eu șezut, ca toți oamenii, iar un altul se Întreba dacă mumă-mea nu mă uitase În vreo apă care curge mereu, de-mi luase culoarea În halul ăsta. Mda. Las’ că le arăt eu... M-am uitat În jur. Eram, Într-adevăr, pe o apă care curgea mereu. Undeva În spate, departe, Încă se zăreau dunele nesfârșite dar pe mal apăruseră deja primii copaci. I-am lăsat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
BĂRBATUL CU PĂLĂRIE: O rușine. BĂRBATUL CU BASTON: O porcărie fără margini! Câine viu în fântână! Să arunci un câine viu în fântână! Ai mai auzit vreodată așa ceva? (Agresiv, ca la interogatoriu.) Ai mai auzit de vreun câine aruncat în halul ăsta? În fântână? BĂRBATUL CU PĂLĂRIE: Niciodată! BĂRBATUL CU BASTON: Cum să arunci un câine viu în fântână? Pentru ce să arunci un câine viu în fântână? Dumneata înțelegi ceva? Așa ceva nici nu se poate gândi! Încearcă doar să gândești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
în somn; ARTUR, așezat pe buturugă, cu picioarele într-un lighean cu apă; e dezbrăcat până la brâu, are pe gât un prosop ud; se apropie un personaj; bufnituri, mai multe uși încercate pe rând; apare în cadrul ușii COLONELUL, în ultimul hal de epuizare. COLONELUL: Domnule, n-aveți puțină apă? ARTUR: Am, dar e de ploaie. COLONELUL: Nu-i nimic... (ARTUR umple o cană din găleata cu apă și-i întinde.) Simt că nu mai rezist... (Bea tot.) Mulțumesc. ARTUR: Așezați-vă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
fost decorator de vitrine... COLONELUL: Să-l dăm afară-n brânci! Să-l gonim cu pietre! GUFI: Credeți c-o să vrea să plece? GARDIANUL: Ia te uită! Nu n-am gândit la asta! GUFI: Osândiții ăștia au ajuns într-un hal... Nu mai vor să plece. Dacă ar fi vrut ar fi plecat de mult. COLONELUL: Sigur, ar fi putut să fugă. GARDIANUL: Ar fi putut să mă roage să-i dau drumul. CĂLĂUL: Putea să ne cumpere. Are bani. L-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
nimic. D-aia ne-omoară dumnealui cu violoncelul. (Pauză. Nervozitate crescândă. Melodia monotonă și obsedantă pare că pătrunde sâcâitoare până la oase.) BĂRBATUL CU ZIARUL: Nu, eu zic că trebuie să facem ceva. Doar n-o să putem aștepta toată viața în halul ăsta. BĂTRÎNUL CU BASTON: Mai ai puțină răbdare. O să obosească el până la urmă, că doar nu e de fier. DOAMNA CU VOAL: Nu obosește. Ieri a cântat toată ziua și n-a obosit. BĂRBATUL CU ZIARUL: Aha! Deci ați fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
puțin... DOAMNA CU VOAL: Măcar o fi-nțeles? BĂRBATUL CU ZIARUL: Să vedem... Poate că măcar de data asta tace. BĂTRÎNUL CU BASTON (Se reașază, epuizat ca după o luptă): Iar se usucă! Mă-ntreb ce are de asudă-n halul ăsta. BĂRBATUL CU ZIARUL: Eu presimt că de data asta o să tacă. BĂTRÎNUL CU BASTON: Dumneata, iartă-mă că ți-o spun, presimți prost tot ceea ce presimți. O să vezi că o să-nceapă iar. BĂRBATUL CU ZIARUL: Dacă-ncepe iar, eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
asta, zice Aurora Martinescu, ce-ai frate, potolește-te! E prima oară când îți dau să mănânci? Tu n-auzi să scoți capul din farfurie ca să pot să-ți pun mâncarea? Poftim, acuma ești mulțumit? Of Doamne! Uite în ce hal te-ai făcut, ai bucățele de Dante pe cap. Nici nu-ți pasă, văd. Doamne, ce motan ai putut să-mi dai! Pleosc, pleosc, face motanul, absorbit de conținutul castronului. Las’ c-am eu timp și de igienă, dragă. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
de orașul New York. Alarma se pornește și ea. ─ Bine dom’le, da’ nu ți-e rușine? Da’ chiar așa? Da’ ce-ai vrea, să stea doamna doctor după tine? Nu vezi că ești pulbere? Așa se vine la doctor? În halul ăsta? Nu ți-e rușine de lume? Ia stai să chem eu paza să ieși mata la aer oleacă... Și asistenta trântește la loc ușa cabinetului. Doi zdrahoni în uniforme negre urcă scările de la capul holului și în scurt timp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
de ani. Robert era Robert Sterling Wilson, fost ocnaș, agent japonez și Fuehrer-ul negru al Harlemului. Ar fi trebuit să-l lași pe Robert să aducă sus bagajele, zise Jones. Ei drăcia dracului... nu trebuie să-ți riști viața în halul ăsta! — E o cinste să-mi risc viața, răspunse Krapptauer, pentru soția unui om care l-a servit pe Adolf Hitler așa de bine ca Howard Campbell. Și mort a fost. Am încercat să-l readucem la viață, dar era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
să nu semnezi nimic. Orice, da fără semnătură.“ V-ați prins? Nu țâțâie acu’ laminoru la tremurici din ăștia de-a semnat? C-a mai ieșit și ăia, care zice că umblă să-i prindă, să-i atenționeze, ceva în halul ăsta. Toată lumea vorbește. Am o consăteancă, Ralița, de i-a tras tac’su internet și ne uităm la saitu cu ăia. Io zic că e prostii, da mai poți să știi? Bătrânul se încingea, cu gesturi rare, molcome. Își petrecea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
să treacă străinul cu mașinile alea. Dacă nu crezi... Unde crezi că mai pot pleca în altă parte. - Mamă... - Ce, nu mă crezi? - De crezut te cred, dar de ce ieși din casă, mamă. De ce bei și pleci din casă în halul ăsta? S-a nimerit că te-am văzut acu’, că a trecut coloana cu ăla. Și nu-i străin. E de-al nostru. A fost profesor aici, trebuie să-l știi, unul Tomnea. Are poza pe toate afișele. Femeia clătină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
desprindă de bara vitrinei. Se clătină puțin, apoi se sprijini de băiat. - Silică, copile... Ce vrei? Nu mă mai teroriza. E viața mea, și cu asta basta! Ți-o fi milă de mine? - Mă gândesc să nu pățești ceva în halul în care ești... Femeia reuși să râdă. Îl strânse de braț. - Ce să mai pățesc? Să mă fure ăia, cum am auzit că spune lumea că fac unii acu’ și să mă ducă în Baltă la Chiru ăla, sau unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
intratul pe fereastră în dormitor, când băbătia de nevastă dormea în bucătărie, uite că acum a prins puteri, parcă țipătul zăpăcitului ăla care a dansat-o, „iubirea-i eternă, madam“, i-a dat puteri, uite iubirea m-a adus în halul ăsta Stelică, să umblu să te pedepsesc până și în mormânt... Începu să țipe îngrozită, un nu deznădăjduit, urlet al neputinței de a te mai opri din prăbușire, urletul groazei de a te vedea cum te cufunzi fără scăpare în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
cu atâta minuțiozitate tocmai pentru a descuraja utilizarea. Se înțelege, astronauții exploratori, odinioară cei mai adulați oameni ai epocii spațiale, duc o existență funcționărească, lipsită de surprize, fiind niște persoane mereu nemulțumite. Sunt unii care își atrofiază mușchii în așa hal de pe urma palidei gravitații artificiale date de navă, încât cer stăruitor, odată cu întoarcerea la bază, să li se dea imediat o altă misiune, în cine știe ce colțișor neexplorat. Bieții oameni își închipuie că readaptarea la gravitația și viața socială terestră ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
și adu o trusă albastră. Eu trebuie s-o țin, altfel intră în spasme și își induce coma. Du-te! M-am repezit în laborator. Toate cutiile de acolo erau albastre. M-am întors către fete. Z tremura în ultimul hal și bale lungi i se scurgeau din gură. Bolborosea ceva și ochii i se dăduseră peste cap. - Care trusă? Sunt toate la fel! - Trusa pe care scrie Fleming Institute! Repede! O să intre în stop cerebral! Am cotrobăit în toate cutiile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
schițat o prezentare a lui Sally și a ultimei lui idei geniale. Spre surprinderea mea, Janey îmi spuse imediat că ei nu i se părea o idee rea. M-am holbat la ea. —Tu vorbești serios? Doar știi în ce hal sunt! Asta îmi mai trebuie: să-mi canibalizez propriile lucrări pentru o adunătură de vampiri într-o piesă de teatru. Duce-m-aș, departe de tot... . — Într-un loc cu băieți înfierbântați și băuturile reci. Știu povestea. Și ți-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]