1,208 matches
-
Dâmbovnicului cu Neajlovul datează din mileniul al V-lea î.Hr., mai exact un tell aparținând culturii Gumelnița și aflat între actualele sate Vadu Lat și Bucșani. Marele Dicționar Geografic al României menționează Vadu Lat ca ce-a de-a doua haltă a serviciului de poștă dintre București și Craiova (cunoscut ca drumul Olacului). La sfârșitul secolului al XIX-lea, satul era un cătun cu o populație de doar 45 de locuitori, ce făcea parte din comuna Obedeni, plasa Neajlov. În acea
Vadu Lat, Giurgiu () [Corola-website/Science/300448_a_301777]
-
sud, la vreo 3 kilometri este satul Catanele Noi, și încă la alți 2 kilometri, Catanele Vechi; Spre apus, direcția V-NV, este municipiul Băilești, la vreo 6 kilometri în linie dreaptă. Până la calea ferată Craiova-Calafat sunt 7 kilometri, la halta Boureni, care a fost mult timp singura legătură eficientă către restul lumii. O altă cale de comunicații ar fi Dunărea, care, în primăverile ploioase, până în 1960, când s-au făcut îndiguirile, își trimitea apele, pe Balasan în sus, până aproape de
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
Regele Mihai I de România, se găsește o hartă pe care sînt marcate cîteva localități. Una dintre ele este Scroviștea. Se pare că niciodată satul nu s-a numit Scroviștea ci Bălteni. De fapt scroviști înseamnă bălți. Cu toate astea halta din Bălteni se numește Scroviștea. Povestea acelei hărți este simplă: Regele Carol I a trimis cîțiva specialiști pentru determinarea calității aerului prin toată țara. În urma studiilor a fost întocmită o hartă, iar Regele a hotărît să construiască reședințe în 3
Bălteni, Ilfov () [Corola-website/Science/300490_a_301819]
-
se intersectează cu DN6), Măgurele, Jilava (unde se intersectează cu DN5) și Vidra. DJ602 se intersectează la limita dintre comună și municipiul București cu șoseaua de centură a Bucureștiului. Prin comună trece calea ferată București-Videle, pe care este deservită de halta Domneștii de Sus. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Domnești se ridică la de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (91,72%), cu o minoritate de romi (2
Comuna Domnești, Ilfov () [Corola-website/Science/300498_a_301827]
-
Scobinți (unde se intersectează cu DN28B) și Sirețel. Din acest drum, la Belcești se ramifică șoseaua județeană DJ281B, care duce spre nord la Coarnele Caprei și Plugari. Prin comună trece și calea ferată Podu Iloaiei-Hârlău, pe care este deservită de halta de mișcare Belcești și de halta Podu Ulmi. Relieful este dezvoltat pe roci sedimentare, respectiv argile și marne sarmatice cu alternanțe subțiri de nisipuri fine. Relieful actual al comunei derivă dintr-o veche câmpie marină ce s-a înalțat ușor
Comuna Belcești, Iași () [Corola-website/Science/298646_a_299975]
-
și Sirețel. Din acest drum, la Belcești se ramifică șoseaua județeană DJ281B, care duce spre nord la Coarnele Caprei și Plugari. Prin comună trece și calea ferată Podu Iloaiei-Hârlău, pe care este deservită de halta de mișcare Belcești și de halta Podu Ulmi. Relieful este dezvoltat pe roci sedimentare, respectiv argile și marne sarmatice cu alternanțe subțiri de nisipuri fine. Relieful actual al comunei derivă dintr-o veche câmpie marină ce s-a înalțat ușor fiind urmată de retragerea mării sarmatice
Comuna Belcești, Iași () [Corola-website/Science/298646_a_299975]
-
Prima menționare documentară a satului Aghireșu este din 1263. În Evul Mediu a fost un sat preponderent maghiar, aparținând Abației Benedictine de la Cluj-Mănăștur. Satul Aghireșu Fabrici are stație de cale ferată, iar în satele Aghireșu, Dorolțu, Leghia și Macău există halte.
Comuna Aghireșu, Cluj () [Corola-website/Science/299566_a_300895]
-
un "ștrand". După 1989, lucrurile au intrat într-un făgaș normal, insula fiind acum cedată schitului. Tot cu această ocazie a lucrărilor hidro, au dispărut și cele două "bacuri" care traversau Oltul la "Păușa" și din insula Ostrov la fosta haltă CFR, "Călimănești". Stațiunea, în timp se extinde către Căciulata unde există izvoare termale și minerale din belșug, iar apoi către Cozia, prin construirea de hoteluri și baze de tratament. La Păușa se află una din cele mai mari "tabere școlare
Călimănești () [Corola-website/Science/299606_a_300935]
-
oraș al județului, Solca. Orașul Cajvana are următorii vecini: Prin apropierea hotarului sudic cu Todirești, Soloneț și Comănești, la distanța de aproximativ 1 km trece și linia de cale ferată Suceava - Cacica - Gura Humorului, care are stații atât în Todirești (Halta Todirești), cât și în Comănești (Halta Soloneț), astfel că și legătura pe calea ferată este oarecum la îndemâna locuitorilor. Teritoriul orașului Cajvana este situat în două bazine hidrografice: Soloneț (care drenează partea sudică prin pârâul Cajvana cu toți afluenții săi) și
Cajvana () [Corola-website/Science/299254_a_300583]
-
are următorii vecini: Prin apropierea hotarului sudic cu Todirești, Soloneț și Comănești, la distanța de aproximativ 1 km trece și linia de cale ferată Suceava - Cacica - Gura Humorului, care are stații atât în Todirești (Halta Todirești), cât și în Comănești (Halta Soloneț), astfel că și legătura pe calea ferată este oarecum la îndemâna locuitorilor. Teritoriul orașului Cajvana este situat în două bazine hidrografice: Soloneț (care drenează partea sudică prin pârâul Cajvana cu toți afluenții săi) și Solca (care drenează partea nordică prin
Cajvana () [Corola-website/Science/299254_a_300583]
-
Divizia 7 Infanterie avea misiunea de a asigura siguranța acțiunilor militare ale Corpului 4 Armată. În acest sens, după traversarea fluviului, a executat deplasarea pe malul drept al râului Isker, pe itinerarul: Ghigen-Orehovița-Staroselo. La Staroselo unitățile diviziei au făcut o haltă mare de 2 zile, între 3/16 și 5/18 iulie. Lipsind orice împotrivire din partea armatei bulgare, și-a continuat înaintarea pe direcția: Mahlata-Peserevo-Devent-Lukoviț-Blasniecevo-Miscovici-Vladovec-Etropole, unde a ajuns la 11/24 iulie 1913. Generalul Prezan și-a desfășurat trupele în dispozitiv
Constantin Prezan () [Corola-website/Science/299807_a_301136]
-
3 august 1921 un atelier de fabricare de material rulant. În acel atelier se reparau locomotive și vagoane de cale ferată, Malaxa extinzându-și afacerile în mod continuu. În anul 1923, construiește din temelii între anii 1923-1927 o uzină lângă Halta Titan. Patru ani mai târziu, industriașul român beneficiază de prevederile unei legi (publicată în Monitorul Oficial nr. 57/13.03.1927) prin care se încuraja dezvoltarea industriei naționale. Astfel, el încheie în același an un contract cu societatea Căile Ferate Române, pentru
Nicolae Malaxa () [Corola-website/Science/299364_a_300693]
-
uzinele. Ca urmare a raidurilor de bombardament efectuate de aviația anglo-americană înainte de 23 august 1944 în zona Capitalei, conducerea uzinei Malaxa a luat decizia de a muta în spatele frontului o parte din atelierele producătoare de armament, mai precis în imprejurimile Haltei CFR Sibiel (punct de oprire a trenurilor personale, la 24 km vest de Sibiu, în Mărginimea Sibiului), lângă pădurea Bărcul Roșu. În momentul arestării lui Ion Antonescu din 23 august 1944, construcția halelor de producție fusese aproape terminată, producția urmând
Nicolae Malaxa () [Corola-website/Science/299364_a_300693]
-
datând din timpul primului război mondial. Din sat se poate urca spre Pasul Mestecăniș (1.096 m altitudine) pe șoseaua modernizată sau pe vechiul Drum Imperial (5 km). Localitatea este traversata longitudinal de drumul european E576 (DN 17) Suceava - Bistrița. Halta Valea Putnei, pe linia de cale ferată CFR Suceava - Vatra Dornei - Cluj Napoca. Sectorul de cale ferată Câmpulung Moldovenesc - Vatra Dornei (Kimpolung - Dorna Watra - realizat de inginerul Emanuel Ziffer) a fost inaugurat în octombrie 1902, moment în care a fost inaugurat
Valea Putnei, Suceava () [Corola-website/Science/302010_a_303339]
-
locul numit Siberia, un drum poartă pe călător spre Turia din Deal. Satul este așezat pe panoul dintre Valea Turiei și valea pârâului Chiara. Din ulița principala se desprind ulițe care se îndreaptă spre est și sfârșesc în izlaz. De la halta Recea, spre Barcă, pe sub dealul Stepru, după 1960 s-a format un nou sat. Lângă cele 3-4 case ale localnicilor s-au așezat 15 familii de zălari. Locul, fiind foarte bun pentru sat, s-a populat repede. Acum Turia are
Valea Mare, Olt () [Corola-website/Science/302027_a_303356]
-
O mare binefacere a fost construirea după 1912 a halei Recea, care a facilitat legătură oamenilor de aici cu lumea. Acolo unde calea ferata intersecta drumuri, au fost construite cantoane, care astăzi, nu mai există, ele fiind demolate. În apropierea haltei Recea a avut loc, în anul 1928 octombrie 26, tamponarea a doua trenuri, soldata cu multe victime și pierderi materiale. Halta Recea a fost locul prin care zilnic, incepand cu 1900 s-au perindat sutele de navetiști din comuna spre
Valea Mare, Olt () [Corola-website/Science/302027_a_303356]
-
unde calea ferata intersecta drumuri, au fost construite cantoane, care astăzi, nu mai există, ele fiind demolate. În apropierea haltei Recea a avut loc, în anul 1928 octombrie 26, tamponarea a doua trenuri, soldata cu multe victime și pierderi materiale. Halta Recea a fost locul prin care zilnic, incepand cu 1900 s-au perindat sutele de navetiști din comuna spre locurile lor de muncă din Slatina. După mai bine de 55 de ani de la Reforma Agrara a domnitorului A. I. Cuza, proprietatea
Valea Mare, Olt () [Corola-website/Science/302027_a_303356]
-
plus există dovezi din ce în ce mai clare pentru utilizarea ocrului (colorant mineral) și primele elemente de artă. Creșterea varianței culturale reprezintă și trecerea la adaptarea pe baze culturale la mediu și la resurse. Continuă evoluția specializării habitatului (distincția dintre așezări principale și halte de vânătoare este mult mai clară, apar mai multe vetre în așezări, peșterile încep să fie utilizate cu regularitate). Acum apar și dovezi clare de cult al morților (la Teshik-Tash, Monte-Circeo - cu occipital lărgit, La Ferrassie); continuă să apară dovezi
Homo neanderthalensis () [Corola-website/Science/302129_a_303458]
-
beneficiul major al turismului într-o țară care nu era încă în circuitul turistic internațional. A inițiat în acest domeniu o campanie susținută de publicitate pentru a-și face cunoscută în străinătate țara sa adoptivă. Trenul Orient Express făcea o haltă la Sinaia și călătorii erau găzduiți la castelul regal. Ca parte a aceleiași campanii, România a participat la Expoziția Universală de la Paris în anii 1867, 1889 și 1900 cu multe articole lucrate tradițional de femei, cum ar fi broderii și
Regina Elisabeta a României () [Corola-website/Science/298986_a_300315]
-
publicului). Se găsesc de asemenea alte construcții importante, locuințe particulare etc. Secolul nouăsprezece a adus o revoluție a transportului în oraș, cu apariția canalului regal, "Royal Cannal", en 1806 și a căii ferate în 1848. Mullingar era de asemenea o halta importantă de poștă și de diligente. Revoltă claselor medii catolice și activismul preoților catolici a dus la edificarea unei catedrale in1836 și la întemeierea de școli de către surorile religioase Loreto, Presentation că și de frații creștini ziși "Christian Brothers". Există
Mullingar () [Corola-website/Science/304515_a_305844]
-
nevoit să abdice la 30 decembrie 1947, toți membrii familiei fiind siliți să părăsească cât mai repede țara. Pe data de 4 ianuarie 1948, trenul regal în care se aflau Regele Mihai, Regina Mamă Elena și Principesa Ileana oprea în halta Banloc. Pe peronul de scânduri se aflau trei femei: fosta Regină a Greciei, principesa Elisabeta, împreună cu cele două servitoare, toate trei cu câte o valiză în mână. După urcarea lor, trenul a pornit spre exil, care pentru Elisabeta avea să
Regina Elisabeta a Greciei () [Corola-website/Science/304364_a_305693]
-
I de Geniu. La data de 27 mai 1894 a fost inaugurată linia "Târgoviște—Pucioasa". Linia "Târgoviște—Ploiești" a fost dată în exploatare la 29 iunie 1946, deși construcția ei fusese începută încă din 1929. Orașul este deservit și de halta Teiș, gara Târgoviște Nord și punctele de oprire de la Romlux și Valea Voievozilor. Gara este deschisă atât traficului de călători — cu sistem de vânzare/rezervare electronică de legitimații de călătorie —, cât și traficului de marfă. Deservește prin linii industriale mari
Târgoviște () [Corola-website/Science/298021_a_299350]
-
fiind a doua localitate din județ ca număr de locuitori după orașul reședință de județ Cernăuți. În perioada interbelică a funcționat aici o pretură, o judecătorie, o percepție fiscală, un serviciu sanitar, un oficiu P.T.T., un oficiu telefonic și o haltă CFR pe linia Vasile Lupu - Cernăuți. Orașul era industrializat, aici existând două mori, o fabrică de unt și de brânzeturi, o fabrică și rafinărie de spirt și lichior, o rafinărie de petrol, precum și o agenție a Băncii evreiești de credit
Sadagura () [Corola-website/Science/311698_a_313027]
-
a construit drumul forestier de pe "Valea Lupului", cu o ramificație spre pădurea "Braniștea". În toamna anului [[1892]], s-a dat în folosință calea ferata [[Sibiu]] - [[Făgăraș]] - [[Brașov]] care trece prin imediata apropiere a satului. Inițial Racovița a fost deservită de Halta Sebeș - Olt. Din anul [[1941]], la marginea satului a început să oprească ""trenul Mârșii"", iar începand cu primavăra anului [[1944]] și unele trenuri personale în contextul în care, în Racovița a fost evacuată o parte a personalului "Direcției atelierelor C.F.R.
Economia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309496_a_310825]
-
oprească ""trenul Mârșii"", iar începand cu primavăra anului [[1944]] și unele trenuri personale în contextul în care, în Racovița a fost evacuată o parte a personalului "Direcției atelierelor C.F.R." din [[București]]. În anii următori, ""La Rampă"" s-a construit o haltă care a funcționat până în anul [[1976]], când s-a construit actuala clădire a gării. [[Categorie:Racovița, Sibiu]]
Economia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309496_a_310825]