1,830 matches
-
dovedise, până la urmă, că femeia fusese una dintr-o pereche de gemeni, dar la începutul dezvoltării, embrionul surorii ei fuzionase cu al ei. Așa că acum era, efectiv, atât ea, cât și geamăna ei. De atunci, fuseseră raportate peste cincizeci de himere. Savanții bănuiau acum că „himerismul“ nu era atât de rar cât se crezuse. Desigur, de câte ori se punea o problemă dificilă de paternitate, trebuia luată în considerare și această posibilitate. Dar pentru ca să determine asta, aveau nevoie de țesuturi din toate organele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
acestea, văduva a insistat că Weller era tatăl fetei și a cerut noi teste. Tu mi-ai trimis probe de sânge, splină, ficat, rinichi și testicule, deși toate fuseseră compromise din cauza infuziilor de la casa de pompe funebre. Evident, căutai o himeră. — Da. Sau o eroare în testul original, spuse Marty. Nu știm unde a dus fiica sângele pentru testare. Testele de paternitate au o rată de eroare destul de mare, zise Marilee. În special la laboratoarele online. Laboratorul meu nu face erori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
flori sălbatice. Au percheziționat dulapurile, sertarele și fiecare raft al bibliotecii care se Întindea pe toți pereții. Au frunzărit sute de cărți căutând documente ascunse Între file; s-au uitat peste cărțile lui preferate, de la Florile Răului de Baudelaire la Himerele de Gerard de Nerval, Nopțile de Alfred Musset, Mizerabilii și Cocoșatul de la Notre-Dame de Hugo. În timp ce un soldat oacheș, cu niște ochi ca două mărgele cerceta bănuitor Contractul Social de Rousseau, Hovhannes Stamboulian nu s-a putut abține să nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
cumva că acel camion și-a pus semnalizatorul În funcție? Și-a pus semnalizatorul, ți-o spun eu! Continuă să citești. Ce stil! O limbă metalică, mereu foarte sigură. Își delimitează raționamentul fără a-l Înăbuși. Continuă! — „Ce fel de himeră este omul? (Era pasajul meu preferat). Ce lucru nou, ce monstru, ce haos, ce subiect de contradicție, ce minune! Judecător al tuturor lucrurilor, netrebnică rîmă, depozitar al adevărului, cloacă a incertitudinii și a erorii, glorie și pleavă a universului“. — Este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
caleașca bronzită, cu detalii precise de geamuri și ferestre, felinare, roți cu opt spițe, în spate, cufăr de bagaje. Coș traforat culcat. Pirogravură: mâini fixând ora la un ceasornic de buzunar, un ochi deasupra mâinilor, copil jucându-se cu o himeră, fluture cu cap de copil ținându-se de un stâlp. Carmen Mihail, femeie pozitivă, stăpânind. Singura femeie din pușcărie machiată, cu haine adevărate, nu „de tăvăleală, la serviciu“. Cererile Camera 44X dpv Dle Comandant, Subsemnatul G. E. , condamnat la detenție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
să o distrugă este un monstru singuratic, un mutant a cărui viață de o perfectă „uniformitate” e compensată printr-o interioritate sadică, printr-un demonism latent: „În odaia mică (...) visează întunecat sadisme. Singur, se înfundă în gîndurile sale, își rumegă himerele (...). Și astfel se clădește în juru-i o lume fantastică, cu contururi nestatornice, o lume al cărei centru e el, lume ce-și are rădăcinile în instinctul cel rău și turbure ce-l poartă în suflet, încuviințat în tăcere de singurul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
a văzut-o nedeslușit. Era tot ce-și amintea, și nici de lucrul acesta nu era prea sigur. Avea impresia că văzuse totuși cerul albastru și aripile egretei de un alb imaculat, dar la fel de bine putea să fi fost o himeră sau un vis. Apoi și-a pierdut cunoștința și a zăcut acolo până l-au găsit, cu capul pe jumătate în apă. Unde dispăruse Gaston? Nu exista nici urmă de cadavru în mlaștină. Singurul indiciu că a trecut pe acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
trăiam acum și care reprezenta - simțeam asta - falimentul total al vieții mele de până atunci Îmi spunea că depășisem perimetrul de securitate al propriei mele ființe și al propriului meu destin. ieșisem Într-un teritoriu periculos, al nimănui, plin de himere și iluzii. Poate că depășisem nivelul admis al entropiei și natura Însăși, printr-o lege misterioasă, care poate cândva a dat naștere chiar universului cu milioanele de sori și planete, mă Împingea din nou, cu violență, spre o nouă ordine
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
trăiam acum și care reprezenta - simțeam asta - falimentul total al vieții mele de până atunci îmi spunea că depășisem perimetrul de securitate al propriei mele ființe și al propriului meu destin. ieșisem într-un teritoriu periculos, al nimănui, plin de himere și iluzii. Poate că depășisem nivelul admis al entropiei și natura însăși, printr-o lege misterioasă, care poate cândva a dat naștere chiar universului cu milioanele de sori și planete, mă împingea din nou, cu violență, spre o nouă ordine
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
sfârâind săul și-l arde Și-n această sărăcie te inspiră, cântă barde - Bani n-am mai văzut de-un secol, vin n-am mai băut de-o lună. Un regat pentr-o țigară, s-umplu norii de zăpadă Cu himere!... Dar de unde? Scârție de vânt fereastra, In pod miaună motanii - la curcani vînătă-i creasta Și cu pasuri melancolici meditând umblă-n ogradă. Uh! ce frig... îmi văd suflarea - și căciula cea de oaie Pe urechi am tras-o zdravăn - iar
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
lor nu sînt decît un singur zeu"182. Adorîndu-l cu o atare constanță, mulțimile sînt receptive la credințele legate de el și care promit realizarea, în această lume, a tuturor fericirilor către care aspiră. Poate că va fi fiind o himeră, dar e o himeră în stare să ridice o adevărată mare de oameni. Utopie? dar o utopie care recreează, pornind de la dorințe, o societate deplină, autentică, fără urmă de nedreptate și corupție, adică exact opusul societății în care trăiesc oamenii
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
un singur zeu"182. Adorîndu-l cu o atare constanță, mulțimile sînt receptive la credințele legate de el și care promit realizarea, în această lume, a tuturor fericirilor către care aspiră. Poate că va fi fiind o himeră, dar e o himeră în stare să ridice o adevărată mare de oameni. Utopie? dar o utopie care recreează, pornind de la dorințe, o societate deplină, autentică, fără urmă de nedreptate și corupție, adică exact opusul societății în care trăiesc oamenii. Aceste iluzii generoase nu
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
Duchesne drept prototipuri ale conducătorilor moderni, recunoscîndu-le totodată un rol principal: acela de a fi la originea marilor curente de opinie, de a pune în mișcare ideile sociale care, fără de ei, ar fi rămas la stadiul de simple zvonuri și himere. Așa au stat lucrurile cu socialismul și anarhismul "înainte ca o mînă de publiciști faimoși de calibrul lui Karl Marx, Kropotkin și alții să le gireze prin propria lor semnătură. După astfel de exemple e ușor de înțeles că amprenta
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
fine, last but not least, trebuie să repete la nesfîrșit aceleași idei și aceleași raționamente. Spune Tarde: În materie de argumente, cel mai bun rămîne de obicei cel mai banal: repetarea necontenită a acelorași idei, a acelorași calomnii, a acelorași himere"322. Nu întîmplător Le Bon și Tarde propun aceleași strategii de sugestie. Ambii au adoptat modelul hipnotic și nu au făcut decît să tragă de aici o serie de concluzii. Inutil să căutăm alte explicații. Din aceste ultime capitole se
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
la această întrebare, demersul nostru n-ar mai merita să fie continuat. Nu am ști la ce să aplicăm explicațiile date întrucît nu poți explica ceea ce nu există, fie că este vorba de monstru, fie că este vorba de o himeră. O teorie poate fi adevărată sau falsă, iar majoritatea teoriilor sînt cînd adevărate, cînd false. Dar fără un obiect concret, ele nu sînt nici una nici alta, teoria este doar un mit și nu se poate face știință. II Or, în
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
prevină căderea acesteia. De altfel, nici nu stă în menirea vreunei științe, fie ea și imperfectă, să definească cel mai bun mod de a guverna societățile. Ea are ca misiune să examineze, fără a se lăsa deturnată de dorințe și himere, circumstanțele care conduc spre cutare sau cutare formă, la democrație sau la despotism, mai întîi. Apoi să determine raportul forțelor aflate față în față. În sfîrșit, să conceapă metode pentru a adapta aceste forțe la împrejurări. Tocmai asta face psihologia
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
ratează nu doar întâlnirea cu viața transcendentală a celuilalt, ci mistifică sensul adevărat al propriului sine. Asceza - în creștinism, cel puțin - țintește realizarea comuniunii cu celălalt, adică potolirea setei primordiale de alteritate cu adevăr, în loc de minciună, și cu realitate, în loc de himere. Asceza este pătimirea lăuntrică (în ceea ce Henry numește corpul subiectiv, invizibil sau transcendental) a nașterii noastre în Dumnezeu și începutul oricărei comuniuni posibile. Această comuniune întru Viață (numele ioaneic al lui Dumnezeu) este invizibilă, chiar atunci când se slujește de materialitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
firul unor „evenimente” - fapte Împrumutate adesea cotidianului, Însă transformate În tot atîtea „Întîmplări În irealitatea imediată”. Peisaje și itinerarii obișnuite apar Învăluite Într-o lumină ireală, de vis, gesturile și obiectele capătă contururi halucinante, Într-un univers de aburoase, somnolente himere, de ecouri și oglindiri, de impalpabile reliefuri. Drumul poetului (și al poemului) e trasat din primele momente Într-un spațiu oniric („Da, pe drumul acesta / Mai fusesem poate cîndva / Într-o după-amiază sau Într-o toamnă /... Și totuși gesturi dintr-
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
se află tiparele eterne, arhetipurile. Tema zborului nu constituie, În fapt, decît anticamera unei alte teme, mai vaste, aceea din Anatolida, Santa Cetate și Mihaiada: tema ordinei cerești. Nu urmărim, aici, statutul ei, ci numai pulsația spiritului creator față de asemenea himere. În Mihaida, discursului patriotic i se substituie un discurs moral, deviat și acesta Într-un discurs al creatorului biblic: „SÎnt Alfa și Omega, principiul și finitul, Iar intervalul este al liberei voințe...”. Este discursul Cuvîntului („aceste-a zis Cuvîntul În
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
său cel negru, de stele semănat, Destins cuprinde lumea, ce-n brațele somniei Visează cîte-aievea deșteaptă n-a visat...”. Starea onirică facilitează pătrunderea mitului erotic, iar mitul erotic ia, la Heliade și la un lung șir de poeți, forma unei himere care, furișată sub chipul unui flăcău cu vinele golite de sînge, declanșează ceea ce am văzut: un fior care „fulgeră” prin vine, un „tremur de nesațiu”, o Învăpăiere a privirii, un foc, și totodată o picoteală În trup. Provoacă, mai ales
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
a decorului, care l-a împiedicat să se realizeze. (Pomponescu, după cum se vede, nici acum nu acorda lui Ioanide un merit absolut.) Și ce mai plănuiește? . - Nimic. A renunțat la ideea de a construi un oraș, s-aconvins că e o himeră, acum repară și clădește orice. Câștigă foarte bine. . - Dar Gaittany ce mai face? . - Are două mașini superbe, una de zi și una de seară. - E un om pe care l-am invidiat adesea. N-are nici o veleitate de a face
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
interpretări. Pe de o parte, filosofia a fost descrisă drept un efort și un dar al unor oameni excepționali: (Platon); (Hegel); (Seneca); (Camus). Pe de altă parte, filosofia a fost disprețuită sau ignorată, fiind considerată o speculație sterilă asupra unor himere, fără a se intersecta cu viața și trăirea; devenind astfel inutilă, o nulitate asupra căreia nu merită să-ți bați capul cu ea. Din acest motiv, la un congres internațional de filosofie, un autor contemporan a afirmat că “ea nu
FascinaȚia şi ambiguitatea raportului dintre filosof şi societate. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Adrian-Vladimir Costea () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2275]
-
omul trebuie să se lupte constant cu imposibilul și să iasă învingător. Așa că a creat și păcatul. În încercarea sa de a învinge, omul face lucruri pentru care nu a fost creat. Se opune firii sale, și asta de dragul unei himere, pentru că fericirea, de fapt, nu există. Ăsta, dragul meu, este păcatul capital. Asta îmbătrănește! Să îți dorești fericire, cănd de fapt, în jurul tău e nimic. De fapt, toți luptați știind că la final, veți obține fericirea. Construiți clădiri impunătoare conștienți
Căderea în etern. Apocalipsa sinelui. Pată de iubire. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Dana Ştefania Braşoavă () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2307]
-
din mine că continue să trăiască. Te vei întreba de ce am făcut așa ceva. Răspunsul este unul singur. Pentru mine nu mai există nimic. Nu cred în fericirea voastră. Voi luptați cu morile de vănt pentru fericire. Nimicul meu nu cunoștea himera asta. Mie îmi place să lupt știind că totul va fi distrus. Și continuam să lupt. Știam că totul e sortit eșecului, că mai devreme sau mai tărziu tot ce am făcut se va dovedi inutil, nimeni nu-mi va
Căderea în etern. Apocalipsa sinelui. Pată de iubire. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Dana Ştefania Braşoavă () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2307]
-
în Congo. Cititorul se va cufunda din nou într-o perioadă în timpul căreia s-au confruntat diferite curente etnologice a căror miză poate fi inteligibilă în sensul dat cadrului de dominare colonial, a cărui ocultare a dus la fabricarea unor himere pe cât de decorative văzute de la distanță, pe atât de imposibil de susținut de aproape. Dacă poate părea straniu să pornim dinspre prezentul cel mai actual pentru a încheia printr-un decalaj de câteva decenii, o facem pur și simplu din
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]