1,133 matches
-
o deosebită priză în mobilele subconștientului”, oferindu-i „un loc de seamă în romanul nostru contemporan”. Ulterior, potrivit criticului Mihai Zamfir, „forța Hortensiei a scăzut brusc, iar scrisul ei nu a mai prezentat interesul de odinioară”. Analizând opera literară a Hortensiei Papadat-Bengescu, criticul Silvian Iosifescu consideră că mai ales romanele "Concert din muzică de Bach" și " Drumul ascuns" au o „rigoare expresivă în compoziție” și o „echilibrare a diferitelor elemente” ca rezultat al unei perioade mai lungi de elaborare. Mihai Zamfir
Drumul ascuns () [Corola-website/Science/334469_a_335798]
-
și " Drumul ascuns" au o „rigoare expresivă în compoziție” și o „echilibrare a diferitelor elemente” ca rezultat al unei perioade mai lungi de elaborare. Mihai Zamfir afirmă că romanul "Concert din muzică de Bach" atinge nivelul calitativ maxim al prozei Hortensiei Papadat-Bengescu, în timp ce „"Drumul ascuns" reia, în ton minor, "Concertul...", fără a-i coborî prea mult nivelul”. Într-un studiu vast din perioada interbelică cu privire la romanul românesc, Șerban Cioculescu considera că " Drumul ascuns" este „un foarte important roman”. Unii critici consideră
Drumul ascuns () [Corola-website/Science/334469_a_335798]
-
s-a și pensionat în 191. În anul 1896 a tipărit la Beiuș Istoria gimnaziului greco-catolic de Beiuș, întâia monografie a acestei școli. De asemenea a mai publicat diverse articole culturale în "Anuarul Liceului din Beiuș". S-a căsătorit cu Hortensia Sarkady care făcea de asemenea parte dintr-o veche familie preoțească. După studii de teologie la Blaj a fost hirotonit preot greco-catolic la data de 30 septembrie 1891. Din 1923 a fost profesor la Liceul de stat din Salonta, unde
Traian Fărcaș () [Corola-website/Science/332617_a_333946]
-
Rebengiuc Ar trebui să-i celebrăm și pe Ion Luca Caragiale, Ion Creangă, Tudor Arghezi, Ion Barbu, Lucian Blaga, Nicolae Iorga, Eugen Lovinescu, Mateiu Caragiale, Ion Slavici, Octavian Goga, George Coșbuc, Ion Pillat, Tristan Tzara, Ilarie Voronca, Urmuz, Benjamin Fondane, Hortensia Papadat Bengescu, Emil Cioran, Mircea Eliade, Eugène Ionesco, Tudor Vianu, Gheorghe Călinescu, dar și pe Nichita Stănescu, Magda Isac, Ana Blandiana, Doina Uricariu, Andrei Pleșu, Mircea Cărtărescu, Marin Sorescu, Alice Voinescu, Nicolae Steinhardt, Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Camil Petrescu, Petre
Cu Eminescu deschidem toate porțile spiritului by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105854_a_107146]
-
glob de sticlă și spune o cifră la întâmplare, cerând atâtea mii de lei câți păianjeni se află în acel glob. Exponent anacronic al unei lumi aproape dispărute, Barbu este un visător timid din stirpea prințului Maxențiu (personaj al romanelor Hortensiei Papadat-Bengescu) sau a lui Pantazi (din "Craii de Curtea-Veche" al lui Mateiu I. Caragiale). El consimte tacit la fărâmițarea propriei averi, fiind preocupat doar să-și întrețină amanta de lux. Personajul trăiește o letargie vegetativă, fiind însuflețit doar de afecțiunea
Sfârșit de veac în București () [Corola-website/Science/333896_a_335225]
-
critici ai opereie sale. Mihail Sebastian a fost extrem de dur cu Cezar Petrescu și cu Ionel Teodoreanu, doi dintre cei mai populari romancieri ai perioadei, lăudând în schimb scrierile mai profunde din punct de vedere psihologic ale lui Camil Petrescu, Hortensia Papadat-Bengescu și Mateiu Caragiale. Eseistul și sociologul Mircea Vulcănescu susținea însă că scrierile lui Cezar Petrescu sunt semnificative pentru că se înscriu într-o tradiție literară românească, chiar dacă au scăderi artistice. Iritat de succesul la public al romanelor lui Cezar Petrescu
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
a jucat roluri ca "Alta" în "Act venețian" sau "Vidra" în "Răzvan și Vidra". În 1969-1970 este actriță la Teatrul de Stat din Satu Mare. Din 1974 devine membră a Teatrului Odeon din București unde joacă diverse roluri cum ar fi "Hortensia" în "A cincea lebădă", "Tofana" în "Patima roșie" sau "Nina Damian" în "...escu". În 1977 interpretează rolul Doamna Stanca în filmul istoric românesc "Buzduganul cu trei peceți". Din 2001 Olga Bucătaru este lector universitar la Academia de Arte Luceafărul. În
Olga Bucătaru () [Corola-website/Science/336684_a_338013]
-
în Italia". În "Un paysage choisi". Mélanges de linguistique française offerts à Leo Schena, Benelli G., Bellati G., Paissa P., Preite C. (ed.), Torino: Harmattan Italia, 2007, pp. 386-396. Vanhese G. , "În apele profunde ale miturilor, arhetipurilor și simbolurilor. În Hortensia Papadat-Bengescu, Vocations et styles de la modernité, Român A. (ed.), Pitești: Paralelă 45, 2007, pp. 212-225. Vanhese G. , " Mediterana și soarele nopții. retorica ontica în poezia lui Nadia Tuéni". În Langues-cultures méditerranéennes en contact, Preumont Y., Laugier R. I. A. (ed.
Gisele Vanhese () [Corola-website/Science/337237_a_338566]