14,015 matches
-
Incă o căina față de cunoscuți. „Sărăcuța Didina! Tare mult mai muncește. Da’ și patronul, ce om de treabă! O aduce acasă cu birja, chiar și după miezul nopții...câteodată!” Aflați, dragii mei, că patronul o lua cu el și peste hotare, când avea de făcut vreo afacere. Si Georgel ședea cuminte acasă? a întrebat Gheorghe Amnar. Păi ce era să facă? El nu numai că nu avea nici o bănuială, dar îi ducea și grija. „Oare ce face Dinuța mea acum?” se
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
Dumitru. Păi nu-i greu de ghicit, omule! Tânără ea. Tinerel și patronul. Singuri-singurei. Ce mai? Un trai și-o viață. Ei! Dar treburile nu se termină aici. La sfârșitul verii, patronul s-a hotărât să plece în vacanță peste hotare. Dar cum? Fără Dinuța? Toată vacanța nu ar fi avut nici un haz. S-o ia și pe Dinuța cu el? Ce va zice Georgel? Cu afacerile, treacă meargă. Dar în vacanță! Prea bate la ochi. Ce s-o fi gândit
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
pe care și-o poate oferi oricine, indiferent că este rege sau cerșetor, primează, În general, În detrimentul oricărei morale. 1.3. Prostituția În România În România prostituția este cunoscută de multă vreme deși, ca urmare a influențelor orientale, În vechile hotare ale teritoriilor românești femeia avea, cu puține excepții, o lipsă cvasi-totală de libertate, fiind supusă complet dominației exercitate de părinți sau de soț. Într-un studiu apărut În 1898, Pretendenții domnești În secolul al XVI-lea N. Iorga observa că
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
-un somn, mamă, mamă! Cât m-oi mai gândi, să mă las așa, ușurel, pe-o coastă... (Adoarme. Lumina scade. Din iaz iese Codârlic. Îl contemplă pe Dănilă.) CODÂRLIC: Iaca unde și-a găsit cumătrul Dănilă să-nvârtă negoț; aici, la hotarul împărăției noastre! Întunecimea Sa, stăpânul bălții, Săcăluș, se bucură foarte de cele întâmplate. Să ne bucurăm și noi, bre. Așa-i porunca, așa facem! Altfel nu-i chip. Hai, ieșiți și voi la vedere. (din iaz ies, cu grijă, trei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
o să fie cu cântec. ISPAS: Ce tot spui acolo, Dănilă? DĂNILĂ: Spun bine, bădie. (se aude, apropiindu-se, o melodie săltăreață, cântată cam scârțâit la vioară) Ei, am sau n-am dreptate? Aista-i Pâșpâlică, scripcarul, aista simte peste trei hotare unde-i rost de-oleacă de petrecere. Să știți că mi-a venit, așa, o vitejie și-un chef, ș-aș pofti să-ntindem masă mare, să-i văd și eu pe toți ai mei mâncând pe săturate. (intră țiganul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
Știu eu pe cineva, nu prea departe, cu care-am putea face târgul. Când m-ai trimis ultima oară Măria Ta să trag cu ochiul și să ciulesc urechile la ce se mai întâmplă prin lume, numai ce-am trecut hotarul la Uituc-Împărat, și iaca... PRICINĂ: Lasă , mi-i povesti altădată. LINGUȘITORUL: Vezi bine, acu' Măria Sa are poftă să fie înveselit. Ia arată ce știi, Măscăriciule. MĂSCĂRICIUL: Numai cât să aduc lădița și să rânduiesc păpușile. Țiganii cu dibla și cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
a-mi trece pe dinainte fără poruncă! Iară tu, care mi-ai fost cândva odraslă alintată, să fii ieșită, până la apusul soarelui, dintre zidurile cetății noastre de scaun și să nu te oprești din drum până nu-i călca dincolo de hotarele noastre. Altfel să nu faci! Se ridică, pleacă greoi pe ușa din stânga, însoțit de cele două fiice mai mari. Ies sfetnicii II și III. Slujitorii iau jâlțurile și le scot din scenă.) POSACUL: Domniță, șterge-ți lacrimile și pregătește-te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
și să te așezi în preajma lor, nădăjduind îndreptarea lucrurilor. LIANA: Unde să mă duc, înțeleptule prieten? În țara lui Hulpav-Împărat, sau la Zarvă-Împărat, sau la Lehamite-Împărat? Le știi, și lor și celorlalți, năravurile și apucăturile... POSACUL: Să treci, domniță, de hotarele lor, și să poposești tocma în țara lui Gând-Împărat. Să te oprești la pragul lui și, fără a arăta cine ești anume, să ceri milă și ocrotire, ca o orfană sărmană, rătăcită în lume. Să te porți cuviincios, așa cum ți-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
asta ar fi. LIANA: Tare frumoase stihuri, meștere Ceaun! CEAUN: Păi nu ți-am spus... LIANA: Spus, cum nu! Numai cât bag samă, vrednice mare bucătar, că domnia ta vrei să pornești nuntă așezată, la care să poftești nuntași din șapte hotare, nu să pregătești, timp de șapte zile, gustarea, prânzul și cina Măriei Sale și celor mai înainte arătați. CEAUN: Însă se arată și alții. Dumneata, jupâniță Liana, ești tânără și n-ai de unde cunoaște că pe de laturile mesei Măriei Sale se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
toți acești cincisprezece ani, la multe bătălii și războaie ai luat parte? PÂRJOL: Nu. De ce să spun c-am luat parte, dacă n-am luat? Măria Sa, Gând-Împărat, se află în bună înțelegere cu toți megieșii săi, și nici spre alte hotare mai îndepărtate n-a pornit cu fier și foc. LIANA: Așa am aflat și eu c-ar fi, viteazule. Da' în anii dinaintea venirii domniei tale, cam câte războaie să fi purtat Măria Sa Gând-Împărat? PÂRJOL: Pe câte știu, niciunul. Măria Sa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
Așa că te poftim a da într-o săptămână răspunsul potrivit istoriei care urmează, altfel vom socoti pământurile dintre Barba Caprei și Dealul Strâmb, de care avem trebuință, drept ale noastre, intrând noi cu putere acolo și bătând semn nou de hotar." LIOARA: Vrasăzică, iar se-ndemnă acest Zarvă-Împărat către ce nu-i a lui. Și ce istorie vrea să-i dezlegi? GÂND: Megieșul nostru socoate, cu puțina lui minte, că cel care-i doritor de liniște și de bună înțelegere face
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
e liber fiecare Să intre, când arată biletul la intrare. Dar dacă nuditatea ideilor nu-i place E liber să se ducă și să ne lase-n pace. Nu căutați la teatru virtuți familiare, Nu puneți artei zgardă și visului hotare! Lăsați să zboare-n voie ușoara Poezie! Mai multe orizonturi! Mai multă fantezie! De asta, onorată și-aleasă asistență, Vă rog să dați dovadă de nobilă clemență Văzând cum lucrul naibii! un preacucernic sfânt, Sătul de veșnicie, se-ntoarce pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
0 la 10, unde 0 reprezintă nivelele ridicate de mită. Cu un punctaj de 8,3 în indicele din 1999, Suedia este numărul unu, ceea ce înseamnă că firmele suedeze sunt considerate cele mai puțin active în actele de mituire peste hotare. În cadrul studiului în domeniul afacerilor, „lucrările publice, contractele și construcțiile” sunt considerate cele mai vulnerabile la corupție (un punctaj de 1,5). Un rezultat surprinzător este acela că întreprinderile cu capital american aveau o mare tendință de a mitui în
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
televizorul Ochelarii Vocabular alternativ O zi minunantă pentru mâncat banane Pisoarul lui Duchamp Polata Plăcintă cu vișine Un lan de grâu Prima zi de școală Țeavă Restul lumii Bunici neidentificați Măcinicii de după 8 Martie Tanti Cati Bice Prezențe românești peste hotare Alexandru MonciuSudinschi Fulgerică și Sângerică Jurnalul unei călugărițe căreia nu i s-a întâmplat nimic Cântar Ouă prăjite 15 aurolaci se urcă într-un autobuz Voyeurii erau blânzi Cel mai frumos meci de fotbal din lume Artiști plastici Peisaj cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
să reînvețe să scrie. Uneori, când ajungeam la nea Gică, ăstuia i se făcea milă și ne dădea niște sacâz să ungem buhaiul. Să ne protejăm. El zicea ca e Verde de Paris și noi îl credeam. Prezențe românești peste hotare Jean e un malac de vreo sută treizeci de kilograme și patruzeci de ani tocmai împliniți, ocazie cu care nu ne vom sfii să-i urăm un sincer la mulți ani! Să ne trăiești, Jeane! Un malac, un hăndrălău, un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
lor, dar și că pe de altă parte sectoare Întregi de activitate din România suferă de lipsă de forță de muncă calificată. Implicările statului român, mult prea discrete consider, pentru a readuce forța de muncă calificată ce a migrat peste hotare vor face obiectul unui capitol viitor, unde se va trata necesitatea intervenției statului pe piața forței de muncă. Specificul pieței muncii În România, nu poate fi prezentat ca fiind o simplă Întâlnire Între oferta și cererea de muncă, din punct
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
fi Într-un dezechilibru total. O influență covârșitoare În legiferarea raporturilor de muncă din ultimii ani l-a avut procesul de armonizare a legislației interne cu acquisul comunitar. Astfel, statul a raliat reglementările dreptului muncii din țară cu cele de peste hotare deschizând noi modalități de abordare a problemelor apărute. Se poate concluziona, analizând În paralel legislația română a muncii și securității sociale cu dispozițiile directivelor și regulamentelor comunitare, că, În ansamblu România a realizat o buna Încorporare a acquis-ului comunitar În
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
devenit, poate, dintr-odată bănuitor, trebuie să afle că, într-o inimă sensibilă - ce pulsează puternic de mâhnire multă, amestecată cu regretul de a nu avea putința de a-i explica originea celor ce sunt în putere s-o vindece -, hotarul dintre dreapta judecată și întunecarea ei poate la fel de ușor a fi încălcat, precum poate fi încălcată sensibilitatea demnă de un sugar, ce pornește să scâncească chiar și pentru simpla adiere de vânt, care tocmai și-a schimbat un pic direcția
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
ȘI COMENTAREA UNOR PREVEDERI LEGALE PRIVIND PROPRIETATEA, UTILE MEDIATORULUI ÎN PROCESUL MEDIERII CONFLICTELOR DE VECINATATE Pentru a putea Înțelege mai bine noțiunea și mecanismul evoluței unor litigiii de drept civil cu privire la posesie și tulburarea de posesie, grănițuirea și stramutarea de hotare, cât și alte litigii care privesc raporturile de vecinătate, considerăm necesr să comentăm mai intâi in mod sumar, câteva aspecte de bază legate de proprietate. 1. Scurt istoric asupra dreptului de proprietate Fără Îndoială, doresc ca această lucrare să aibă
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
deține cu titlul de proprietate o parcelă de teren sau construcții ridicate pe acesta, intabulate conform legii În cartea funciară, le stăpânesc În deplina proprietate și opozabilitate față de terțe persoane. Proprietarii au dreptul si obligația de a stabili prin grănițuire hotarul ce delimitează proprietățile vecine și de a fixa semne de hotar exterioare vizibile, cum ar fi gardurile, sanțurile, mejda, răzorul, etc. pe care legea sau obiceiul le prevede. În sensul celor arătate, Codul civil consacră in articolele sale importante instituții
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
ridicate pe acesta, intabulate conform legii În cartea funciară, le stăpânesc În deplina proprietate și opozabilitate față de terțe persoane. Proprietarii au dreptul si obligația de a stabili prin grănițuire hotarul ce delimitează proprietățile vecine și de a fixa semne de hotar exterioare vizibile, cum ar fi gardurile, sanțurile, mejda, răzorul, etc. pe care legea sau obiceiul le prevede. În sensul celor arătate, Codul civil consacră in articolele sale importante instituții ca: grănițuirea, servituțiile etc., care reglementează raporturile Între vecinătăți care Își
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
constă În necunoașterea sau insuficienta cunoaștere a drepturilor și obligațiilor de către proprietari cu privire la proprietatea asupra bunurilor imobile și mobile care compun patrimoniul lor. Raporturile de vecinătate privesc deci două fonduri vecine, ca de exemplu, terenurile alăturate și despărțite printr-un hotar anume: fondul principal si fondul aservit ce este la dispoziția fondului principal. Titularul dreptului de proprietate a unui fond trebuie să respecte dreptul de proprietate al proprietarului celuilalt fond vecin și invers, dar, În același timp, au obligația fiecare de
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
este limitată, decât În preajma aeroporturilor unde operează un drept de servitute legală. Aceleași reguli operează si În situațiile când se impune un drept de servitute cu privire la alte interese publice. În legătură cu terenurile au loc deseori dispute care privesc grănițuirea prin reconstituirea hotarului care delimitează proprietățile vecine și fixarea de noi semne de hotar exterioare, vizibile, pe aliniamentele stabilite de specialiști. Conflictul este determinat nu numai de dorința proprietarilor vecini de a ști că stăpânesc neștirbită suprafața de teren pentru care posedă acte
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
legală. Aceleași reguli operează si În situațiile când se impune un drept de servitute cu privire la alte interese publice. În legătură cu terenurile au loc deseori dispute care privesc grănițuirea prin reconstituirea hotarului care delimitează proprietățile vecine și fixarea de noi semne de hotar exterioare, vizibile, pe aliniamentele stabilite de specialiști. Conflictul este determinat nu numai de dorința proprietarilor vecini de a ști că stăpânesc neștirbită suprafața de teren pentru care posedă acte de proprietate, dar și de neînțelegeri cu privire la cheltuielile ocazionate de operațiunea
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
prăbușire a unei construcții; folosirea apelor; regulile speciale de folosire a apelor; captarea apei; folosirea surplusului de apă, picătura ștreșinii; culegerea fructelor; tăierea rădăcinilor și ramurilor extinse pe terenul vecin; distanța pentru lucrări, construcții, plantații de arbori și pomi; depășirea hotarului terenului vecin prin construcțiile ce se ridică; accesul pe terenul vecinului; trecerea pe proprietatea altuia; instalarea liniei de delimitare a hotarului (grănițuire, etc. Odată cu tratarea fiecăreia dintre problemele menționate mai sus se vor face referiri si la posibilele soluționări pe cale
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]