4,284 matches
-
rămași în sat au folosit iarăși vechea biserică de lemn timp de aproximativ opt ani, până în 1925, când a fost sfințită o nouă biserică de zid, de dimensiuni mai mari ca precedenta, ridicată lângă bisericuța de lemn și având același hram ca aceasta. În 1883, cu ocazia vizitei regelui Carol I la Broșteni, s-a dat ordin ca vechea biserică de lemn să se acopere și să se păstreze ca un "„scump odor bătrânesc”" în care să se strângă și să
Biserica de lemn din Broșteni, Suceava () [Corola-website/Science/329957_a_331286]
-
, comuna Băița , județul Hunedoara a fost ridicată la sfârșitul sec.XVIII (1793). Are hramul „Buna Vestire” (25 martie) și figurează pe noua listă a monumentelor istorice, . Satul Hărțăgani din comuna Băița, județul Hunedoara, este o așezare atestată documentar la 1439, sub numele de Herczegfalwa. Biserica datează de la sfârșitul sec. XVIII; ea a preluat modelul
Biserica de lemn din Hărțăgani () [Corola-website/Science/316956_a_318285]
-
din tablă zincată; învelitoarea navei și altarului fiind din șiță. În apropierea bisericii, pe latura sudică, se află „scaunul de judecată”, alcătuit din bârne masive de stejar, având în mijloc o masă formată dintr-o piatră de moară. Icoana de hram, „Buna Vestire”, este opera lui Constantin Zugravul. este amplasată într-un loc favorabil, pe o colină, care oferă posibilitatea admirării unei priveliști superbe asupra culmilor din jur, zona fiind una din cele mai frumoase din județul Hunedoara și păstrătoare a
Biserica de lemn din Hărțăgani () [Corola-website/Science/316956_a_318285]
-
Biserica Doamnei Maria și a Doamnei Stana, probabil cu hramul Blagoveștenia, a fost una cele mai vechi biserici cunoscute din mijlocul Bucureștiului, a cărui amintire, în ciuda scurtei existențe, a durat secole după dărâmarea ei. Localizarea bisericii a fost făcută de către istoricul C. C. Giurescu care afirmă că aceasta ar fi fost
Biserica Doamnei Maria și a Doamnei Stana din București () [Corola-website/Science/302068_a_303397]
-
martie 2002, fiind înmormântat lângă zidul bisericii de la Mănăstirea Dornelor. După decesul episcopului pensionar Cozma Lostun (†2002), ieromonahul Iosif Mogârzan (nepotul mitropolitului Vlasie Mogârzan) este numit noul stareț al Mănăstirii Dornelor, ocupându-se de finalizarea construcției așezământului monahal (biserica cu hramul “Sfinții Părinți de la Soborul I Ecumenic de la Niceea”, blocul de chilii și clădirile-anexe). Construcția mănăstirii fusese începută de către PS Cozma și era pe jumătate terminată. Iosif Mogârzan a fost înaintat apoi la rangul de arhimandrit. La data de 16/29
Mănăstirea Dornelor () [Corola-website/Science/316493_a_317822]
-
o grădiniță. Biserică "SFANȚUL DUMITRU" din satul Coadă Stincii Satul Coadă Stincii este așezat pe coasta dealului care străjuiește șesul Prutului și a Jijiei. Bătrânii spun că primii locuitori ai acestui sat au fost robi boierești. Despre începutul bisericii cu hramul Sfanțului Mucenic Dimitrie din acest sat, nu se cunosc date precise. Probabil prima biserică datează de pe la sfarsitul sec. XVIII. Conform documentelor găsite în arhiva Mitropoliei, biserica din Coadă Stâncii a fost construită cam pe la anul 1830. Această bisericuța și-a
Coada Stâncii, Iași () [Corola-website/Science/301267_a_302596]
-
Biserica de lemn din Grușetu se află în cătunul omonim din localitatea Costești, județul Vâlcea. Biserica poartă hramul „Adormirea Maicii Domnului” și este antedatată de o inscripție din anul 7300, era bizantină, adică anii 1791-1792 de la nașterea lui Christos. Se distinge prin numeroase inscripții de pomenire, pictura murală de la 1843 de pe clopotnița de zid și pictura exterioară de la
Biserica de lemn din Costești Grușetu () [Corola-website/Science/316503_a_317832]
-
un alt egumen bistrițean. De la această refacere se păstrează pomelnicul, al cărui text a fost transcris și transmis posterității de către cercetătorul Aurel Sacerdoțeanu: "„Pomelnicul sfintei și dumnezeiești biserici din satul Costești, unde se numește cătunul Grușetu..., unde se prăznuiește sfântul hram Adormirea Sfintei Slăvitei Născătoare de Dumnezeu și pururi Fecioara Maria și Sfântul Marele Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruință. Care, această sfântă biserică din temelie s-a zidit și s-a înălțat în zilele Mării Sale Domnul Nostru Io Alexandru Constantin
Biserica de lemn din Costești Grușetu () [Corola-website/Science/316503_a_317832]
-
Biserica de lemn din satul Ciulpăz, comuna Peștișu Mic, Hunedoara, județul Hunedoara a fost ridicată în secolul XVIII. Are hramul „Cuvioasa Paraschiva”. Biserica nu se află pe noua listă a monumentelor istorice. Comuna Pestișu Mic păstrează trei edificii ecleziastice de lemn; din nepăsarea obștilor sătești și a autoritaților abilitate, două dintre acestea, din păcate, s-au prăbușit. Situat pe o
Biserica de lemn din Ciulpăz () [Corola-website/Science/326656_a_327985]
-
sătești și a autoritaților abilitate, două dintre acestea, din păcate, s-au prăbușit. Situat pe o culme învecinată, satul Ciulpăz din comuna Pestișu Mic a fost deservit liturgic până în urmă cu peste trei decenii, de o bisericuță de lemn, cu hramul „Sfântul Ierarh Nicolae”; dezafectată cultului în anul 1977, aceasta se prezintă astăzi ca o jalnică ruină. Bolta edificiului s-a prabușit în 1996; în anul 2007 a venit rândul turnului clopotniță scund, cu foișor deschis și coif piramidal ușor evazat
Biserica de lemn din Ciulpăz () [Corola-website/Science/326656_a_327985]
-
icoane se află icoana Măicii Domnului, Maria, ce dă de înțeles buna credința în Dumnezeu. Dar mai putem întâlni și chipul Sf. Dumitru care este considerat drept îngerul păzitor al pământenilor și în același timp în cinstea lui se sărbătorește "Hramul satului" pe 7-8 noiembrie. Dintre detaliile semnificative pentru aceste locuri am putea evidenția portul oamenilor. Până în prezent putem întâlni bătrânii care poartă cușme țurcănești, cojoace ceea ce ne demonstrează că mai exista predilecție către portul național, tipic moldovenilor, tineri nu au
Chirca, Anenii Noi () [Corola-website/Science/305129_a_306458]
-
interioară a fost distrusă în 1762 de un incendiu, fiind refăcută în 1811 de Vasile Dubrovski.. Mănăstirea Galata se găsește de 400 de ani pe dealul Miroslava putând fi observată cu ușurință din diferite locații ale Iașului. Biserica mănăstirii poartă hramul "Înălțarea Domnului", fiind sfințită în 1584. La început, mănăstirea a fost reședință domnească. În anul 1865, în incinta mănăstirii a funcționat o școală de sericicultură, în 1863 a devenit închisoare militară, iar după anul 1990 a devenit mănăstire de călugărițe
Alabala by Inst. BUGALETE FELICIA () [Corola-journal/Imaginative/573_a_711]
-
încă din secolul al XIV-lea. În a doua jumătate a secolului al XVIII-lea se nevoiau în peșterile de aici vreo zece sihaștri din Țările Române,care și-au construit câteva colibe și o mica biserică de piatră cu hramul Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul.La începutul secolului al XIX-lea se numea Chilia Sfântului Ioan Botezatorul,Chilia românească de la Vigla Ianicopoli,mai apoi,Chilia Prodromul(Înaintemergătorul).Prin anul 1810 ,se nevoia aici un vestit sihastru român,mare făcător de
Prodromița () [Corola-website/Science/313036_a_314365]
-
Biserica de lemn „Adormirea Maicii Domnului” din Măriței este un lăcaș de cult ortodox construit în perioada 1897-1900 în satul Măriței din comuna Dărmănești aflată în județul Suceava. Edificiul religios se află localizat în cimitirul satului și are hramul "Adormirea Maicii Domnului", sărbătorit la data de 15 august. nu a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava. Prima atestare documentară a localității datează dintr-un document din 6 aprilie 1634 prin care episcopul Evloghie al Rădăuților cumpăra
Biserica de lemn din Măriței () [Corola-website/Science/323176_a_324505]
-
temelie de fericitul întru pomenire Vasilie V(oie)vo(d) și după vremi fiind [...] stricăciune și răsipire, acum cu ajutorul lui Dumnezeu sa prefăcut precum se vede de dumnealui Toderașcu Balș vel spătar, fiul [...] Lupului Balș vel logofăt [...] și prăznuiește același hram a [...] Înălțarea Domnului”". Moșia Bozieni a intrat în secolul al XIX-lea în proprietatea boierilor din familia Balș, fiind redenumită Bozieni-Balș. Marele logofăt Lupu Balș (1791-1844), fiul marelui vornic Teodor Balș (1743-1810), a devenit proprietar al moșiei, murind la Bozieni
Biserica Înălțarea Domnului din Bozienii de Sus () [Corola-website/Science/321638_a_322967]
-
și arhiereul-vicar Ioachim Băcăoanul. Cu acest prilej a fost amplasată o pisanie pe o placă de marmură deasupra portalului de intrare în lăcașul de cult. Textul acestei inscripții este următorul: "„Într-u slava Sfintei Treimi ridicatu-sa acest sfînt lăcaș cu hramul „Înălțarea Domnului” de domnitorul Vasile Lupu între 1640-1650. Datorită cutremurelor în anul 1999 s-au început lucrările de consolidare sub păstorirea pr. Vasilică Irimia prin grija fraților Ioan și Mihai Michiu care din dragoste pt. Hristos au desăvîrșit aceste lucrări
Biserica Înălțarea Domnului din Bozienii de Sus () [Corola-website/Science/321638_a_322967]
-
cea mai mare parte în jurul Bisericii. Este situat în județul Satu Mare, la 25 km distanță de Satu Mare. Din anul 1935, prin strădania părintelui Ioan Ursu, istoria acestor meleaguri este povestită în "Cartea de Aur", aparținând Bisericii Ortodoxe din Gelu cu hramul Sfinții Apostoli Petru și Pavel, care conține numeroase informații despre trecutul acestui sat. Inițiativa aparține părintelui Ioan Ursu, care a scris despre istoria gelenilor. Dar, mulți s-ar întreba, de unde le vine numele acestor moți. În toamna anului 1925
Gelu, Satu Mare () [Corola-website/Science/301763_a_303092]
-
a făcut la data de 4 mai 1832. Odată cu ruinarea acestei biserici, s-a ivit necesitatea construirii alteia. Cel care a luat această inițiativă a fost pr.Manoilescu așa că pe 2 decembrie 1918 s-a sfințit noua biserică ce are hramul "Sf.Mare Mucenic Dimitrie,Izvorâtorul de Mir". În sat există cămin cultural și bibliotecă. Cu mulți ani în urmă, formația de dansuri din Mărășeni era renumită pentru prestațiile sale dar astăzi nu mai există decât în amintirile celor mai vârstnici
Mărășeni, Vaslui () [Corola-website/Science/301892_a_303221]
-
și tabloul "Sfântului Nicolae" cu "Ioan Botezătorul". Construcția arhitecturală a iconostasului din Cernat este asemănătoare cu cel din Țânțari, cu diferența că scena cu "Cina cea de taină" este înlocuită cu "Întâmpinarea Domnului." La Biserica din Câmpulung Muscel care are hramul Sfântului Nicolae și Buna Vestire a Maicii Domnului, pe lângă o generoasă galerie de picturi murale realizate de Mișu Popp, iconostasul este cel care domină prin mărime și realizare artistică nu numai întreaga pictură a bisericii ci și toate iconostasele pictate
Mișu Popp () [Corola-website/Science/316839_a_318168]
-
Alexandru Prună în care mai cântau fratele său, chitaristul Ioniță, zis Mataloi. Amândoi erau și apreciați soliști vocali. Începând cu secolul al XX-lea, mișcarea muzicală din Peșteana a luat amploare. Lăutarii cântau la hora satului, la nunți, botezuri, bâlciuri, hramuri, clăci și la cele trei cârciumi din localitate. Prima bandă vestită din localitate a fost cea a vioristului Ion Prună, zis Gogănel, (n. 1875 - d. ?). Din formația lui Gogănel au mai făcut parte: Eugenia Prună (chitară și voce), Dumitru Mihu
Lăutarii de pe Valea Jiului () [Corola-website/Science/335340_a_336669]
-
cunoscută și sub denumirile de , Biserica Beizadelelor sau Biserica Domnițelor, este o biserică ortodoxă construită în anul 1643 în municipiul Suceava. Ea se află situată pe Strada Ștefăniță Vodă nr. 3, în centrul orașului, în apropiere de Curtea Domnească. Are hramul "Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul", sărbătorit în fiecare an, în ziua de 24 iunie. din Suceava a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015, având codul de clasificare . Cercetările arheologice au scos la iveală faptul că
Biserica Coconilor () [Corola-website/Science/316613_a_317942]
-
domnești. Deasupra ușii de la intrare a fost așezată o pisanie în limba slavonă cu următorul cuprins: ""Cu voia Tatălui și cu ajutorul Fiului și cu săvârșirea Sfântului Duh, Io Vasile Voievod, Domn al Țării Moldovei, a făcut această biserică unde este hramul Nașterii Sfântului prooroc și înaintemergător și botezător Ioan; și s-a săvârșit în anul 7151 (=1643)"". Pisania are la partea superioară Stema Moldovei flancată de două frunze stilizate. Edificiul a fost reparat și zugrăvit în anul 1884 cu cheltuiala lui
Biserica Coconilor () [Corola-website/Science/316613_a_317942]
-
în stil baroc. Starea actuală a abației datează din anul 1832, când a fost terminată biblioteca și turnul bisericii în stil clasicist. În anul 1860, au avut loc lucrări de renovare a abației, mai ales a bisericii. Biserica abațială, cu hramul Sfântului Martin a fost ridicată la rangul de "basilica minor" încă din anul 1942. În anul 1945, Ungaria a devenit un stat comunist, iar în anul 1950 abația și proprietățile ordinului au fost confiscate de către stat. După căderea comunismului benedictinii
Abația Pannonhalma () [Corola-website/Science/324345_a_325674]
-
Vechea biserică greco-catolică de lemn din Boian s-a aflat în localitatea omonimă, astăzi cuprinsă în localitatea Cizer, din județul Sălaj, și a purtat hramul „Sfânta Treime”. A fost ridicată cândva în secolul 17 sau la începutul secolului 18. În prima jumătate a secolului 18 aici a fost sediul protopopiatului greco-catolic pentru românii din 46 de sate de sub Meseș și de sub Rez, de la izvoarele Crasnei
Biserica de lemn din Boian, Sălaj () [Corola-website/Science/322722_a_324051]
-
Biserica evanghelică fortificată din Cristian, județul Sibiu, a fost construită în secolul XIII. Figurează pe lista monumentelor istorice 2010, , cu următoarele obiective: Biserica evanghelică luterană din Cristian a fost construită pe locul unei bazilici romanice purtând hramul Sf. Servatius. Se mai păstrează câteva părți originale din secolul XIII și anume: etajele de jos ale clopotniței cu tribuna de la etaj, câteva travee cu bolți în cruce din nava laterală de N și urmele ferestrelor semicirculare ale navei centrale
Biserica fortificată din Cristian, Sibiu () [Corola-website/Science/324390_a_325719]