1,474 matches
-
după cum se poate observa din mărturiile călătorilor străini de la mijlocul secolului al XIX-lea. „"Bordeiului acoperit de verdeață"” era o prezență obișnuită în stepa Brăilei. Prima mențiune documentară a unui toponim de pe teritoriul actualei comune Bordei Verde, apare într-un hrisov al voievodului Radu cel Mare din 18 iulie 1505. Este vorba de moșia „"Șchiaul"”, moștenire lingvistică pe care o regăsim în vechea denumire a actualului sat Constantin Gabrielescu, și anume „Șcheaua Nouă”. Prezența toponimului „"Șchiaul"” a fost de-a lungul
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
Gabrielescu, și anume „Șcheaua Nouă”. Prezența toponimului „"Șchiaul"” a fost de-a lungul timpului interpretată ca atestând existența actualului sat Constantin Gabrielescu, ca una din cele mai vechi localități din județ, lucru devenit deja un loc comun în prezent. Chiar dacă hrisovul atestă pentru prima dată un toponim legat de comuna Bordei Verde (prezența "moșiei Șcheaua", care acoperea și porțiuni din suprafața actuală a comunei), aceasta nu are nici o legătură cu atestarea vreunei localități componente. În secolul XIX a existat un sat
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
carieră de lut, în marginea de nord a satului Ionașcu), Brotaneasa(ogoare între Ionașcu și pădurea de la est de sat). Actuala comună Calmatuiu de Sus, județul Teleorman, a luat ființă în jurul anului 1860 atestat documentar la 23 iulie <1512-1513> în hrisovul domnitorului Neagoe Basarab prin care întărește mănăstirii Cutlumuz vechi danii. Din Bășești sunt doi martori: Brațași Vlad Comună Călmățuiu de Sus se află situată pe DJ 679, drum pe care se întind că într-un șirag mai multe comunități cunoscute
Comuna Călmățuiu de Sus, Teleorman () [Corola-website/Science/301790_a_303119]
-
Saelele din județul Teleorman, Muntenia, România. Localitatea Pleașov este situată pe malul stâng al râului Săi, la o distanță de 19 km față de orașul Turnu Măgurele și la 65 km față de municipiul reședința de județ, Alexandria. Satul Pleașov apare în Hrisovul din 1512-1913 al lui Neagoe Basarab. Apare de asemenea în Hrisoavele din 1531 și 1533 care sunt de altfel o repetare a celui din 1512-1513. Pleșovul există din secolul al XV-lea și era locuit de moșneni. La 20 mai
Pleașov, Teleorman () [Corola-website/Science/301822_a_303151]
-
malul stâng al râului Săi, la o distanță de 19 km față de orașul Turnu Măgurele și la 65 km față de municipiul reședința de județ, Alexandria. Satul Pleașov apare în Hrisovul din 1512-1913 al lui Neagoe Basarab. Apare de asemenea în Hrisoavele din 1531 și 1533 care sunt de altfel o repetare a celui din 1512-1513. Pleșovul există din secolul al XV-lea și era locuit de moșneni. La 20 mai 1612, Radu Mihnea întărește lui Preda Postelnic și soției lui Florica
Pleașov, Teleorman () [Corola-website/Science/301822_a_303151]
-
acestei localități sunt total lipsite de păduri dar în lunca Bârladului (pe o suprafață de aprox.100 ha.) cresc arbori specifici acestei zone și anume: gorun, stejar și mult plop sau tei. Conform unei legende locale (bazată, totuși, pe un hrisov de la Petru Rareș), satul ar fi fost întemeiat de un anume hatman Bârzea pe la începutul sec. al-XV-lea dar prima atestare documentară indubitabilă ne vine de la "24 ghenar 7003" (1495) cu ocazia împărțirii unei moșteniri între succesorii lui Sima Rugină, făcută
Bârzești, Vaslui () [Corola-website/Science/301862_a_303191]
-
județului, în Colinele Tutovei. Căpușneni este un sat nou, foarte probabil, întemeiat la începutul anilor 1800, de oameni veniți din Ardeal pe moșia schitului, locuită de calugări. Împrejurarea care a determinat venirea oamenilor străini pe moșia schitului, se leagă de hrisovul domnitorului Scarlat Calimache, din 28 aprilie 1819, prin care voievodul hărăzește schitului Orgoiești (Biserica Sf. Neculai), printre alte înlesniri, și dreptul de a aduce 12 „liudi”, oameni străini, din alte locuri, de peste hotar, „fără bir și fără nici un amestec cu
Căpușneni, Vaslui () [Corola-website/Science/301871_a_303200]
-
profesorul Mihai Enache să recunoască faptul că obiectele sunt așezate alandala. În curtea muzeului se mai află amplasată o scenă destinată spectacolelor de muzică populară. Mănăstirea Dimitrie Cantemir este monument istoric ce datează din anul 1692, așa cum reiese din niște Hrisoave ale moșiei Urlați, ctitorie a marelui voievod și cărturar umanist Dimitrie Cantemir, domn al Moldovei, în perioada martie-aprilie 1693 și anii 1710-1711, iar din punct de vedere geografic este așezată în Podișul Moldovei, în județul Vaslui, pe străvechi meleaguri încărcate
Grumezoaia, Vaslui () [Corola-website/Science/301887_a_303216]
-
orașelor și a târgurilor. A doua breșă este cea prin Tratatul de la Adrianopol din 1829 care permite și mai mult adâncirea proceselor de dezvoltare rurală și urbană. Ca urmare a acestor condiții, mulți boieri se întreceau în a obține prin hrisoave privilegii de a înființa iarmaroace sau zile de târg pe moșiile lor, deoarece simțeau că este o formă de îmbogățire nouă de exploatare și asuprire. Boierul Alecu Struza nu făcea excepție, încă din anul 1839 înființa un târg pe o
Murgeni () [Corola-website/Science/301898_a_303227]
-
Baineț (în ) este satul de reședință al comunei Mușenița din județul Suceava, Bucovina, România. Se află la o distanță de 14 km vest de orașul Siret. Localitatea este atestată documentar pentru prima dată în 15 martie 1490, când într-un hrisov dat de Ștefan cel Mare, printre bisericile întărite Episcopiei de Rădăuți, se afla și „a 13-a biserică, la Bainți, cu popă”. În 11 aprilie 1598, Mărica Hăsăneasa, fata Nastei, nepoata Cristei, dar și văduva hatmanului Orăș, schimba, cu nepoata
Baineț, Suceava () [Corola-website/Science/301927_a_303256]
-
Băsești. Atât satul Viișoara cât și celelalte sate ale comunei sunt așezări de răzeși, atestate încă din secolul al XV-lea. În 1463 Ștefan voevod emite un ispisoc întăritor unui Petre Viltoteanul pe Viltotești, lângă Băsești. Într-un extras din hrisovul lui I. Sandu Sturza din 22 iunie 1824 în pricina dintre Ioniță Anton Ciolpan, ce țin de Viltoteștiși între stolnic Ieremia Giușcă, stăpân pe Cîrpești gasim însemnările "... în care se arată și un ispisoc din 6971 (1463), de la Ștefan voevod
Viișoara, Vaslui () [Corola-website/Science/301920_a_303249]
-
și mireasa; semănatul; teatrul popular; steaua, multe din acestea, datorită acurateții filonului de folclor autentic, înregistrate și aflate de ani buni în arhivele unor televiziuni din țară și străinătate. Localitatea Fundu Moldovei este atestată documentar pentru prima dată într-un hrisov al lui Ioan Grigore Calimah, prin care dăruiește Mariei jitniceroaiei mai mulți munți din ținutul Câmpulung Moldovenesc, în 1761: "adică muntele Cucoșul, muntele Găina, Valea Porșescul, muntele Petrișul, muntele Mestecăniș, moșia Botăș din FUNDU MOLDOVEI, muntele Muncelul Străjii și munții
Comuna Fundu Moldovei, Suceava () [Corola-website/Science/301956_a_303285]
-
comunei cu același nume din județul Olt, Muntenia, România. Se află în partea centrală a județului, în Câmpia Boianului, la o distanță de 19 km de municipiul Slatina. Coteana apare pe 8 august în anul 1437 sau 1438, într-un hrisov prin care Vlad Dracul întărește lui Taeîncoș, lui Stan și lui Colțea : " ocina în Coteana pe care s-au înfrățit ". Dacă ne-am întoarce în timp, am susține cu tărie că populația satului Coteana este în proporție de 50% de
Coteana, Olt () [Corola-website/Science/301967_a_303296]
-
în vârful Bivolu. Mălinii se află la 20 km de Fălticeni și 12 km de Baia, prima capitală a Moldovei. Numele satului vine de la o pădure de mălini, arbori care s-au păstrat și astăzi. Prima atestare documentară: într-un hrisov de la Ștefan cel Mare din 15 septembrie 1498 este menționat satul Mălini. Din aceeași sursă aflăm că la 21 martie 1551, Iliaș al II-lea Rareș întărește Mănăstirii Voroneț întreg satul Mălini. Zece ani mai târziu, Alexandru Lăpușneanu donează Mănăstirii
Comuna Mălini, Suceava () [Corola-website/Science/301969_a_303298]
-
bună parte structura și ocupațiile de bază ale locuitorilor. Comuna Făgețelu iese în evidență în primul rând prin funcția ei agricolă și, într-o mai mică măsură, prin disponibilitățile de tip comercial-industrial. Satul cel mai vechi atestat documentar este Făgețelu (hrisovul domnesc din 1475, 1 iunie); satul Păcala în 1677, satul Ciorîca în 1644, satul Isaci sau Badea figurează în 1818, satul Gruiu în 1822 iar Pielcani în 1872 . (Anexa nr. 2 și 3) Față de reședința comunei, satele sunt așezate la
Comuna Făgețelu, Olt () [Corola-website/Science/301976_a_303305]
-
drumul național Slatina - Râmnicu-Vâlcea de la sud la nord. Cea mai apropiată stație de cale ferată este gara Corbu, situată la 35 km. Cea mai veche atestare documentară a satului Făgețelu (sat care dă și denumirea actuală a comunei Făgețelu) este "Hrisovul domnesc" din anul 1475. Pe teritoriul comunei Făgețelu, în satul Chilia, se află un muzeu sătesc, operă și contribuție a sculptorului Nicolae Nica. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Făgețelu se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior
Comuna Făgețelu, Olt () [Corola-website/Science/301976_a_303305]
-
dobrii" care înseamnă om bun. Ambele variante au fost adoptate de localnici pentru că oameni buni sunt în sat, dar și Dobrini. Dilema numelui satului a fost elucidată de autorul Monografiei Satului Dobriceni, învățătorul Mihai Petrescu, cel care, scuturând praful de pe hrisoave, a reușit să aducă în fața cititorului și a cercetătorilor istoria acestor locuri. În comună există Biserica "Cuvioasa Paraschiva", atestată încă din anul 1529. Această biserică, prin vechimea sa, are o istorie legată de familia Buzeștilor și de Mihai Viteazul. Se
Comuna Iancu Jianu, Olt () [Corola-website/Science/301983_a_303312]
-
Loysta” în diploma dată de regele ungurilor Bella al IV-lea contelui Conrad de Tălmaci în prima jumătate a veacului al XIII-lea, prin care-i întărește stăpânirea acestui ținut. Primul document scris care atestă satele Boișoara și Găujani, este hrisovul dat de Io Vladislav Voievod în anul 145l , prin care dăruiește strămoșilor boișorenilor și găujănenilor cei șapte munți, pe care îi posedă și astăzi. ”Io Vladislav Voievod Domnul Țării Românești,care întărește stăpânire lui Dragomir Ruhart, a fiilor și nepoților
Comuna Boișoara, Vâlcea () [Corola-website/Science/301989_a_303318]
-
situat aici fostul castru roman Pons Vetus, datând din secolul al II-lea, era noastră. Acesta se află pe malul stâng al Oltului, în satul Câinenii Mici (La Turnulețe). Străvechea vatră a Câinenilor este atestată documentar pentru prima dată de hrisovul domnesc din 25 martie 1415, din care reiese că voievodul Mircea cel Bătrân dăruiește vama de la Genune spre administrare Mănăstirii Cozia. Dania lui Mircea cel Batrân este întărită de hrisovul dat de voievodul Radu cel Mare, datând din 20 ianuarie
Comuna Câineni, Vâlcea () [Corola-website/Science/301996_a_303325]
-
vatră a Câinenilor este atestată documentar pentru prima dată de hrisovul domnesc din 25 martie 1415, din care reiese că voievodul Mircea cel Bătrân dăruiește vama de la Genune spre administrare Mănăstirii Cozia. Dania lui Mircea cel Batrân este întărită de hrisovul dat de voievodul Radu cel Mare, datând din 20 ianuarie 1505, document în care se pomenește pentru prima dată de locuitorii Câinenilor. Domnitorul Neagoe Basarab întărește așezămantul făcut de Ioan Zapolya, voievodul Transilvaniei, prin care se stabilește hotarul dintre Țara
Comuna Câineni, Vâlcea () [Corola-website/Science/301996_a_303325]
-
munții, Cepari, Neagra, Seliștea Mare, Seliștea Mică, Seliștea Todireștilor, Munții Olanu și Pietriceaua, Bumbuiești jumătate, Bratovești cu Muntele Dosul Mogăi..."" Vechimea satului este cu mult mai mare de cât cea prezentată mai sus. Dania domnitorului Neagoe Basarab este întărită prin hrisovul domnesc dat de domnitorul Constantin Brâncoveanu în anul 1689 (7197) din 13 Iulie: ""... Constantin Brâncoveanu V. V. poruncește căpitanului din Alexandru din Loviște să dea înapoi Mănăstirii Cozia bucatele luate din satul Bratovești, care aparțineau Mănăstirii Cozia și să nu se
Bratovești, Vâlcea () [Corola-website/Science/301990_a_303319]
-
din vechime aduși de Constantin Brâncoveanu din Imperiul Otoman la construcția mănăstirii Horezu în secolul al XVII-lea. Nu există atestare documentara certă a satului dar el există că așezare în anul 1526 când satul Stroești este menționat într-un hrisov de danie al voievodului Radu de la Afumați către mănăstirea BISTRIȚA .. Cel mai important monument este biserică cu hramul Sf. Cuvioasa Parascheva, o construcție impozanta făcută prin strădania locuitorilor satului, terminată în anul 1940 pe 16 noiembrie prin ajutorul dat de
Cireșu, Vâlcea () [Corola-website/Science/302002_a_303331]
-
lucrarea sa "„Bizanț după Bizanț“", Iorga caracteriza mănăstirea cu formele ei renascentiste drept "„...continuatoare a civilizației romane, ai cărei moștenitori în Europa de Răsărit sunt românii“" . La 25 aprilie 1695 ilustrul ctitor al lăcașului înzestrează mănăstirea, așa cum reiese dintr-un hrisov, cu o serie de moșii din Vâlcea, Dolj, Mehedinți și Ilfov. Întreg ansamblul se remarcă prin conceptul unitar. El este structurat pe axa principală est-vest, pe care sunt aliniate gradat patru lăcașe de cult, construite în etape diferite și de
Mănăstirea Hurezi () [Corola-website/Science/296760_a_298089]
-
Jeleru- protopop al Protopopiatului ortodox din Cluj, preotul Vasile Popa - fost preot în sat mulți ani și Grigore Cristurean, preotul parohiei ortodoxe din Aruncuta, în prezența unui număr mare de credincioși. Cu această ocazie, în altar, s-a zidit un Hrisov ce cuprinde o scurtă prezentare a istoriei lăcașului și o listă a preoților din Aruncuta, incepand cu anul 1733 . Referitor la dimensiunile lăcașului de cult menționam că biserică are o lungime de 25 m, lățimea de 10,5 m și
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
adunat din Bănie. Primele documente scrise despre Palilula apar în secolul al XVII-lea și sunt reprezentate de liste de recensământ și acte de vânzare-cumpărare de proprietăți imobile între cetățeni, toate găsindu-se în arhivele primăriei Bucovăț. Mai există între hrisoavele bisericii din Palilula câteva documente care pomenesc ctitorii Bisericii : Haiducul Andrii Popa și câțiva boieri locali care obligați de haiduc au contribuit la înălțarea bisericii. Populația satului este formată din români, dar care cetățeni la origini au cea mai diversă
Palilula, Dolj () [Corola-website/Science/300410_a_301739]