1,233 matches
-
avea o cunoaștere reală dincolo de intuiție și de demonstrație, dar susținând că nimeni nu e atât de nebun încât să se îndoiască de faptul că focul e fierbinte, că pietrele sunt solide, etc. și că experiența înfrânge scepticismul. Scepticismul lui Hume a fost cuprinzător. Susținea că singura cale care ne poate duce dincolo de experiența imediată și anume cunoașterea de tip cauzal, nu se bazează pe nici un principiu rațional. Primul efect al acestei crize sceptice din secolul al XVIII-lea a fost
Scepticism () [Corola-website/Science/299607_a_300936]
-
oikos" = casă, gospodărie; "nomos" = lege). Ideile și teoriile economice au apărut încă din Evul Mediu, însă cunoștințele economice erau integrate în diferite sisteme de gândire. La început, economia politică a fost cultivată de filozofi ca Thomas Hobbes, John Locke, Joseph Hume, oameni de afaceri și oameni politici ca: Thomas Morus, John Temple, Duc de Sully, Johan de Witt, Richard Cantillon, Benjamin Franklin și de medici ca Nicholas Barbon și François Quesnay. Economia politică a fost termenul original pentru studiul producției, acțiunilor
Economie politică () [Corola-website/Science/299043_a_300372]
-
promisiunea făcută în 1993 de a cânta la Sarajevo. Concertul a făcut parte din turneul PopMart din 1997. În 1998, au cântat în Belfast cu câteva zile înainte de votarea Acordului de la Belfast, aducând liderii politici irlandezi David Trimble și John Hume pe scenă pentru a promova acest acord. În același an, toate profiturile obținute din lansarea single-ului „Sweetest Thing” au fost investite în proiectul Copiii Cernobîlului. În 2001, formația a dedicat cântecul „Walk On” liderului pro-democrat din Birmania Aung San
U2 () [Corola-website/Science/299743_a_301072]
-
loc în mod obligatoriu (poziție cunoscută sub numele de fatalism); , iar metafizicienii încă dezbat această problemă. ul este asociat cu, și se bazează pe ideile de materialism și cauzalitate. Cei care s-au ocupat cu problema includ Omar Khayyám, David Hume, Thomas Hobbes, Immanuel Kant, și, mai recent, John Searle. Semnificația exactă a termenului "determinism" a fost subiectul a diferite interpretări. Unii privesc determinismul și liberul arbitru ca excluzându-se reciproc, în timp ce alții, numiți "compatibiliști", cred că cele două idei pot
Determinism () [Corola-website/Science/299827_a_301156]
-
al unei capacități umane de a lua decizii și de a impune aceste decizii la nivel colectiv, de obicei prin mijloace democratice. Alții însă îl definesc ca senzația acestei capacități pe care oamenii o trăiesc atunci când acționează. De exemplu, David Hume a afirmat că este posibil ca un individ să nu își poată duce la împlinire dorințele și convingerile numai prin liber arbitru (voința independentă), ci mai degrabă liberul arbitru se referă la abilitatea unui individ de a transpune acele convingeri
Determinism () [Corola-website/Science/299827_a_301156]
-
Kupa), "Țărnareca" (Κάρπη - Karpi), "Oșiń" (Αρχάγγελος - Arhagghelos), "Birislăv" (Περίκλεια - Perikleia) "Lundziń" (Λαγκαδιά - Lagkadia) și "Nănti" sau "Nǫ́nti" (Νότια - Notia). În Republica Macedonia, limba se mai vorbește practic numai în orașul Gevgelija, de către foștii locuitori ai satului "Umă" (Хума - Huma) cu populație majoritar meglenoromână, care s-au mutat acolo. Meglenoromâna s-a păstrat bine până la începutul secolului al XX-lea, din cauza modului de viață rural tradițional, a izolării satelor. Lipsea aspectul scris al idiomului, dar și școlarizarea în limba oficială
Limba meglenoromână () [Corola-website/Science/299339_a_300668]
-
Kant se interesează de tot: frumosul, știința, politica, Revoluția franceză, dreptul, cutremurul de la Lisabona și maladiile cerebrale. Va preda, de altfel, în aproape toate disciplinele. Așa cum o va spune în "Prolegomene", a fost deșteptat din "somnul dogmatic" de lectura empiristului Hume. Va analiza operele lui Newton, Hume și mai ales Rousseau, care, după propriile-i cuvinte, îl aduc pe "drumul drept" și îi provoacă o "revoluție în reflecție". Kant crezuse până atunci că sursele cunoașterii nu se află în experiență ci
Immanuel Kant () [Corola-website/Science/297893_a_299222]
-
știința, politica, Revoluția franceză, dreptul, cutremurul de la Lisabona și maladiile cerebrale. Va preda, de altfel, în aproape toate disciplinele. Așa cum o va spune în "Prolegomene", a fost deșteptat din "somnul dogmatic" de lectura empiristului Hume. Va analiza operele lui Newton, Hume și mai ales Rousseau, care, după propriile-i cuvinte, îl aduc pe "drumul drept" și îi provoacă o "revoluție în reflecție". Kant crezuse până atunci că sursele cunoașterii nu se află în experiență ci în spirit, în rațiune. Aceasta era
Immanuel Kant () [Corola-website/Science/297893_a_299222]
-
după propriile-i cuvinte, îl aduc pe "drumul drept" și îi provoacă o "revoluție în reflecție". Kant crezuse până atunci că sursele cunoașterii nu se află în experiență ci în spirit, în rațiune. Aceasta era teoria intelectualistă sau dogmatismul. Pentru Hume, dimpotrivă, toate cunoștințele noastre sunt ivite din experiență. Originalitatea filozofiei kantiene, sprijinită pe progresul fizicii de la Galilei la Newton, va consta în încercarea unei sinteze a amândurora, ideea că experiența și judecata permit deopotrivă cunoașterea. Așa cum va scrie mai târziu
Immanuel Kant () [Corola-website/Science/297893_a_299222]
-
bazele procesului de cunoaștere. Kant încearcă să integreze într-o concepție unitară cele două poziții contrare ale teoriei cunoașterii din vremea sa, pe de o parte raționalismul lui René Descartes, pe de alta empirismul filozofilor englezi John Locke și David Hume. În acest scop, Kant face deosebirea între judecata analitică și cea sintetică. În cazul judecății analitice, adevărul derivă din analiza însăși a conceptului, fără a mai fi nevoie de un experiment, respectiv de o percepție sensorială. În situația în care
Immanuel Kant () [Corola-website/Science/297893_a_299222]
-
denumită "retrospecție". În felul acesta omul are posibilitatea cunoașterii propriilor sale acte și poate, nu numai să-și controleze comportamentul personal, dar să înțeleagă și comportamentul altora în interacțiunea socială. Teoria delimitează trei tipuri de procese psihice: Filozoful englez David Hume consideră că organizarea experienței cunoștințelor omenești ar putea fi explicată prin legăturile dintre evenimentele conștiente, între care se stabilesc relații permanente spațio-temporale. El a denumit acest fenomen "legea asociațiilor", fiind de părere că extragerea cunoștințelor din memorie s-ar baza
Psihologie () [Corola-website/Science/296549_a_297878]
-
evenimentele conștiente, între care se stabilesc relații permanente spațio-temporale. El a denumit acest fenomen "legea asociațiilor", fiind de părere că extragerea cunoștințelor din memorie s-ar baza pe asemănări sau legături stabilite în timp și/sau spațiu. Concepția lui David Hume a fost criticată, în special de Immanuel Kant. El a demonstrat că atât structura topografica spațială cât și cea dinamică cauzala a experienței pot fi explicate numai pe baza configurațiilor matematice și nu prin asociații. Prin aplicarea sistemelor operaționale în
Psihologie () [Corola-website/Science/296549_a_297878]
-
Fantezia este calitatea minții umane de a inventa forme, relații, proprietăți și acțiuni noi, deosebite de cele întâlnite în realitatea percepută și descrisă lingvistic. Unii filozofi precum David Hume nu acorda fanteziei umane capacitatea de a inventa noutăți absolute ci doar de a modifica într-o anume proporție obiectele și procesele reale, percepute sau memorate, prin diferite combinații ingenioase. În această perspectivă fantezia este o deformare, o amplificare, diminuare
Fantezie () [Corola-website/Science/308537_a_309866]
-
singur curs, preferând în schimb să citească 16 ore pe zi. Lecturile sale din această perioadă opere sunt "Istoria naturală" a lui Pliniu, "Despre natura lururilor" a lui Lucrețiu, "Încercare asupra intelectului uman" a lui John Locke, eseurile lui David Hume, scrierile lui Rousseau și ale altor iluminiști francezi. Dar cartea lui de căpătâi, descoperită încă pe când era elev la Eton, rămâne celebra "Cercetare privind principiile dreptății politice și influența acesteia asupra virtuții și fericirii obstești" ("An Enquiry Concerning the Principles
Percy Bysshe Shelley () [Corola-website/Science/307494_a_308823]
-
în vest de Mohe (oraș situat la nord-vest de Munții Hinggan din provincia chineză Heilongjiang) formându-se prin confluenta râurilor Argun și Shilka, formând mai departe o graniță naturală pe o distanță de că. 2000 km, având ca afluenți râurile Huma, Seja și Songhua. Înaintea munților „Sichote-Alin” (din Rusia, munți de coastă de pe țărmul Mării Japoniei, masivul având o lungime de 1.350 km cu înălțimea maximă de 2.078 m) Amurul face o cotitură spre nord est în depresiunea ruso-chineză
Amur (fluviu) () [Corola-website/Science/306757_a_308086]
-
și măturam prin casă ca o fată mare”, comportament ce-i atrage laude din partea mamei. Capitolul culminează într-un alt scurt monolog, încheiat cu pasajul: „Ia, am fost și eu, în lumea asta, un boț cu ochi, o bucată de humă însuflețită din Humulești, care nici frumos până la douăzeci de ani, nici cu minte până la treizeci și nici bogat până la patruzeci nu m-am făcut. Dar și sărac așa ca în anul acesta, ca în anul trecut și ca de când sunt
Amintiri din copilărie () [Corola-website/Science/307831_a_309160]
-
patruzeci nu m-am făcut. Dar și sărac așa ca în anul acesta, ca în anul trecut și ca de când sunt, niciodată n-am fost!” Prima parte a celui de-al treilea capitol al cărții continuă cu metafora „bucății de humă însuflețită”, făcând din ea punctul de pornire a unui dialog imaginar purtat de narator cu sine însuși. El oferă mai multe detalii despre istoria Humuleștiului, începând de la războiul polono-otoman din 1672-1676 și menționând pe scurt trecerea imperialilor în căutarea frumoasei
Amintiri din copilărie () [Corola-website/Science/307831_a_309160]
-
(poreclit "Tortică") (n. 29 iulie 1952, comuna Humele, județul Argeș - d. 24 decembrie 2007, Costești) a fost un conducător al rromilor, care s-a autoproclamat în anul 2003 ca "Rege Internațional al tuturor rromilor creștini de pretutindeni". s-a născut la data de 29 iulie 1952 în comuna
Ilie Badea Stănescu () [Corola-website/Science/307943_a_309272]
-
județul Argeș - d. 24 decembrie 2007, Costești) a fost un conducător al rromilor, care s-a autoproclamat în anul 2003 ca "Rege Internațional al tuturor rromilor creștini de pretutindeni". s-a născut la data de 29 iulie 1952 în comuna Humele (județul Argeș). Bunicii săi au fost mari vătafi, conducând minoritățile etnice ale rromilor din Craiova și din Constanța, mutându-se cu caravanele și cu șatra de la Dunăre la Marea Neagră, o parte din Moldova și din Ardeal. Familia lui a fost
Ilie Badea Stănescu () [Corola-website/Science/307943_a_309272]
-
presupunând că arbitrii nu au nevoie să știe că unul sau mai mulți dintre cei intervievați sunt de fapt computere. Așa cum au evidențiat Ayse Saygin și alții, acest lucru este de mare importanță în ceea ce privește punerea în aplicare și rezultatul testului. Huma Shah și Kevin Warwick, care au participat la organizarea Testelor Turing, nu sunt de acord cu acest punct de vedere, susținând că verdictul unor arbitri ar putea fi diferit în cazurile că ei știu, sau nu, de existența computerelor. Deși
Testul Turing () [Corola-website/Science/302051_a_303380]
-
Σκρα - Skra), "Cúpă" (Κούπα - Kupa), "Țărnaréca" (Κάρπη - Karpi), "Oșíń" (Αρχάγγελος - Arhagghelos), "Birislắv" (Περίκλεια - Perikleia) "Lundzíń" (Λαγκάδια - Lagkadia) și "Nắnti/ Nǫ́nti" (Νότια - Notia). Aproape de frontiera cu Grecia, în Republica Macedonia, majoritatea locuitorilor satului "Umă" (Хума - Huma) erau meglenoromâni, dar practic toți s-au mutat în orașul Gevgelija. Asimilarea meglenoromânilor a fost continuă începând cu Evul Mediu, dar relativ lentă până la începutul secolului al XX-lea. Ei au trăit în satele lor relativ izolate, cu ocupațiile lor
Meglenoromâni () [Corola-website/Science/302074_a_303403]
-
academice înainte de moartea sa în 1982, multe dintre ele în "". Una dintre acestea a fost articolul „Despre argumentul randian” al filosofului libertarian Robert Nozick, care a afirmat că argumentul ei este neîntemeiat și nu reușește să rezolve enunțata de David Hume. Au fost publicate și unele răspunsuri primite de Nozick de la alți filosofi academici, tot în "The Personalist" argumentând că a interpretat denaturat argumentele lui Rând. Considerațiile academice ale lui Rând că personalitate literară în timpul vieții ei au fost și mai
Ayn Rand () [Corola-website/Science/302160_a_303489]
-
clarificarea unor concepte sau noțiuni. Astfel, în dialogul "Cratilos", vorbirea este definită drept ""unealtă instructivă"" pentru transmiterea înțelegerii, reprezentare care poate fi întâlnită până în așa zisul "Organon" al lui Karl Bühler. Sub influența empiriștilor englezi John Locke, George Berkeley, David Hume și John Stuart Mill, precum și a lucrărilor filosofului și matematicianului german Gottlob Frege, gânditorii englezi George Edward Moore și Bertrand Russel au pus bazele metodei analitice în curentele lingvistice contemporane. Fondatori ai neorealismului, ei consideră că analiza exactă a limbajului
Filosofie analitică () [Corola-website/Science/302204_a_303533]
-
altitudini de până la 5.000 m , și la la înaltimi de 6.350 de m pe muntele Everest.Populația, uneori, cunoscută sub numele de corbii punjab - descrisă ca Corvus corax laurencei (de asemenea scris lawrencii sau laurencii) de Allan Octavian Hume dar cel mai adesea considerat sinonim cu subcorax - este limitată la districtul Sindh din Pakistan și regiunile adiacente din nord-vestul Indiei. Cu excepția cazului în habitatul Arctic, acestea stau, în general la reședința natală pentru întregul an. Păsările tinere pot dispersa
Corb () [Corola-website/Science/302513_a_303842]
-
Sf.Anselm în "Proslogion cap. II". După ce Descartes dă o reformulare a argumentului, el a fost acceptat de Spinoza și de Leibniz. În evul mediu, argumentul a fost respins de Toma d'Aquino iar mai târziu, a fost criticat de Hume și de Kant. Gaunilon, un călugăr din mănăstirea Marmoutiers, a argumentat împotriva acestui raționament: La contraargumentul formulat de Gaunilon, Anselm subliniază că argumentul său "nu se poate aplica oricărei idei generale", ci numai conceptului de Dumnezeu. Filosofii disting două versiuni
Argumentul ontologic () [Corola-website/Science/302565_a_303894]