131,805 matches
-
această perdea de ceață profită, alături de securiști, un singur om. Numele lui e Gheorghe Onișoru. Orice adjectiv infamant la adresa acestui individ mi se pare prea slab. În lunga și nu tocmai imaginara listă a celor care-au făcut de rușine ideea de intelectual și de român el ocupă de pe acum un loc de frunte. Dacă se străduie, va putea ajunge poate cel dintâi dintre cei dintâi. Pentru că e tânăr și calități are din belșug. Are chiar și scăunelul asigurat. Îi lipsesc
Pamflet fără Gâgă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14130_a_15455]
-
aminte ca vreun exeget, vreodată, să fi condamnat felul imund în care Ahile a tratat leșul lui Hector. Codul onoarei, ce e drept, se schimbă în timp. Și, oricum, pe cît se pare, este o invenție tardivă a cavalerilor medievali ideea că pe un dușman căzut (fie el viu sau mort) nu trebuie să îl batjocorești nicicum (fie și pentru că e inutil și chiar periculos: incită la revanșă), ci, din contră, să-l ajuți. Dacă va fi fost sau nu așa
Galateea secolului XX by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/14122_a_15447]
-
hermeneutic o piesă shakespeareană înseamnă nu atît a-ți propune să cunoști și să explici un impersonal obiect de cercetare, cît a te confrunta cu un Celălalt al ficțiunii reale, cu o altă persoană autonomă". Însă punctul de plecare al ideii e mult mai vechi: îl reprezintă concepția aristotelică. În temeiul său, Ionesco cultivă calitatea de "adevăr" a imaginii literare, care-și întemeiază ontologia proprie, paralelă cu cea a lumii reale. Chiar atunci cînd se înscrie în planul fantasticului, al oniricului
O perspectivă asupra lui Eugène Ionesco (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14138_a_15463]
-
universitățile din Europa Centrală și Orientală întrețin relații strânse de colaborare cu universitățile francofone, astfel că s-a simțit nevoia ca, în martie 2003, să se tragă o concluzie asupra realizărilor acestui ultim deceniu de francofonie. S-a născut astfel ideea unui forum de cooperare universitară la Iași. În alegerea orașului gazdă au cântărit greu existența unor excelente filiere universitare și tradiția incontestabilă, francofonă și francofilă, de care se bucură orașul. Manifestarea beneficiază de asocierea unor prestigioase instituții ieșene și naționale
Zilele francofoniei () [Corola-journal/Journalistic/14154_a_15479]
-
prima lui soție. Cel care le-a obținut este dl Corin Braga. Merită apreciat gestul dnei Lucia Iunian de a le fi încredințat tiparului. De obicei, familiile scriitorilor se opun scoaterii la lumină a unor detalii de viață personală care (idee greșită!) ar pune în dificultate memoria marilor oameni și pe a apropiaților lor. Cu atît mai remarcabil gestul primei soții a lui Dimov, cu cît scrisorile sînt dintr-o perioadă delicată a raporturilor dintre partenerii de viață: ca urmare a
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14128_a_15453]
-
televiziunii, ori de cîte ori se dezbăteau teme de interes cum ar fi ce e frumosul (s.a.) sau rolul artei în societatea socialistă, în lumina ultimei conferințe a partidului consacrată întăririi și dezvoltării (s.a.) etc. Colegii invidioși, precum și adversarii de idei alungați de la catedre în diverse etape de evoluție a subiectului tendințe contradictorii în estetica burgheză (s.a.) se străduiau zadarnic să-i demaște oportunismul nețărmurit, lipsa de opere, excesiva participare la colocviile occidentale" (p. 67). Etaloanele de valoare ale literaturii epocii
Femeile anilor '60 by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14135_a_15460]
-
prezența gîndirii lui Cioran, explicite la un moment dat în Altul, unde citează un fragment dintr-o scrisoare a lui Cioran către Dieter Schlesak, despre Europa și imigranți. În altă parte, Kertész se numește "un cîine înlănțuit de falsele mele idei solitare, cel mult urlînd la lună din cînd în cînd". La ce mesaj ne putem aștepta din partea scriitorului care descrie "situația sa reală într-un mod, ca să spunem așa, metafizic, în genul «străin de lume» etc." sau care mîzgălește în timpul
Eugène Van Itterbeek - Imre Kertész sau lupta cu "Eul" by Traiana Necșa () [Corola-journal/Journalistic/14121_a_15446]
-
ale lumii, un film care a străbătut netulburat deceniile și a trecut dintr-un "regim" în altul păstrîndu-și grandoarea și modernitatea - mai cunoașteți, în istoria cinematografiei autohtone, vreun caz similar? Cu siguranță - și din nefericire -, nu! Virgil Petrovici a avut ideea de a face o carte-document despre Pădurea spînzuraților (conținînd scenariul regizoral, revăzut și adnotat de Liviu Ciulei, special pentru această carte, și un montaj complex de "voci" implicate, într-un fel sau altul, în partitura filmului). Citim, pe copertă, ce
Pădurea lui Ciulei by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14145_a_15470]
-
un efect benefic pentru producția noastră de filme.[...] Privind locurile mirifice, figurile atît de expresive și portul specific ale oamenilor din zona Maramureșului și Țara Oașului, aș fi încercat un Rege Lear interpretat de țărani. La prima vedere pare o idee excentrică. Pe mine însă nu m-a atras niciodată excentricitatea... [...] Am renunțat definitiv să mai fac filme."... A cui e vina că momentul Pădurea spînzuraților a fost doar un... moment și că un talent ca Liviu Ciulei n-a mai
Pădurea lui Ciulei by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14145_a_15470]
-
blană, mai bine fă-ți un palton elegant, m-a povățuit el"...) Și cîte și mai cîte! Cel mai puțin convingător capitol al cărții se cheamă " Prin obiectivul comentariului și analizei"; aici, montajul de citate din cronici, în loc să urmărească o idee, urmărește ordinea alfabetică a semnatarilor. În lipsă de altă cheie de "analiză", ar fi fost, în orice caz, de preferat, ordinea cronologică a acelor extrase critice, măcar ar fi sugerat ceva din evoluția receptării unui film... Apoi, un ochi limpede
Pădurea lui Ciulei by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14145_a_15470]
-
totul: ritmul interior al reacțiilor fiecăruia, tăcerile, revolta, așteptarea, agitația, păruiala. Construcția din lemn pe care a realizat-o regizorul (el semnează și decorurile), pontonul propriu-zis, concentrează și acțiunea, și misterul - sîntem chiar pe malul mării - dinamizează ritmul succesiunii faptelor. Ideea aceasta de spațiu imprimă alt nerv și altă atmosferă montării, salvînd într-un fel personajele dintr-un derizoriu absolut, din rutină. La malul mării și gîlcevile sînt altfel decît pe o uliță de munte sau de șes. Un element care
CRONICA DRAMATICĂ by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14144_a_15469]
-
personajele dintr-un derizoriu absolut, din rutină. La malul mării și gîlcevile sînt altfel decît pe o uliță de munte sau de șes. Un element care nu împlinește imaginea spectacolului sînt costumele scenografului Valentin Codoiu. Desenul lor este în spiritul ideii regizorului, nu și texturile alese. Nu sînt inuri, pînzeturi, bumbacuri și din pricina asta, expresivitatea costumelor pălește. Multe din scenele de grup, felul în care sînt asamblate, tempoul lor au ceva din limbajul cinematografic. Chiar dacă interpretările au și stîngăciile începutului, se
CRONICA DRAMATICĂ by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14144_a_15469]
-
aventuri și de necunoscute. Această atmosferă efervescentă din textul lui Collodi își găsește susținere în numărul mare de personaje care intră și ies din scenă. Deși poate unele tușe regizorale mi s-au părut groase, exagerate, ele sînt coerente cu ideea care este suportul montării, și anume, actualizarea tentațiilor ce i se pun în cale lui Pinocchio. Copiii de astăzi deviază altfel și din alte pricini de la drumul drept. E bine să nu neglijăm această realitate, deși farmecul și parfumul poveștii
CRONICA DRAMATICĂ by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14144_a_15469]
-
spectacol aranjat dinainte, pentru a da presei și opiniei publice cu ce să-și ocupe timpul și să mai uite de serialul notelor de plată la întreținere - tot mai năucitor! - și de drama concedierilor de la firmele nerentabile ale statului. Această idee e ingenioasă, dar nu-l văd pe dl Iliescu învățînd pe de rost replici fabricate în laboratorul de scenarii al ministrului Dîncu. Mai există ipoteza că între Cotroceni și Palatul Victoria se duce un război pentru putere între grupările din jurul
Medicul de familie al dlui Năstase by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14187_a_15512]
-
omogenitate era până mai ieri brăzdată de asperități inconfortabile, lubrifiindu-i resorturile cele mai delicate. De-fosilizarea orchestrei s-a săvârșit treptat, în etape, printr-un mecanism ce a agreat deopotrivă atitudinile de acceptare și de respingere. S-a acceptat astfel ideea unor audiții și concursuri prin care cei mai buni juni absolvenți de conservatoare să poată accede în orchestră: omul potrivit la locul potrivit, ajungându-se la un tot armonios dominat de comutativitatea și interdependența funcțiunilor aferente. Totodată s-a respins
Alchimistul by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/14180_a_15505]
-
din clasele gimnaziale. Multă vreme am crezut că e o bazaconie ca oricare alta. Când văd, însă, că tot mai mulți tineri intrați în politică nu sunt cu nimic mai breji decât bătrânii securiști convertiți la afaceri și democrație, parcă-parcă ideea nu mi se mai pare absurdă. Ce altceva decât pactul cu diavolul și teroarea generată de pact să-i împingă, încă din prima tinerețe, la slugărnicie, ură pentru orice deviere de la ordinul șefului, la ticăloșie și la nesimțire? Un mini-securist
Mutanți în țara lui Ca-și-cum by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14159_a_15484]
-
Sper, totuși, că n-o să-i confunde cu mistreții, căprioarele ori rațele sălbatice pe care s-a obișnuit să-i ia în cătarea puștii. Nu c-ar fi mare pagubă: de ce să plângem un intelectual vândut unui regim pentru care ideea de elită, de valoare, de gândire liberă reprezintă dușmanul natural? Apelul șefului pesedist nu e decât scrâșnetul neputincios al cuiva care vede că vecinul de tarla (în cazul de față, PUR-ul lui Voiculescu) a fost cu-o secundă mai
Mutanți în țara lui Ca-și-cum by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14159_a_15484]
-
dea astfel o viziune asupra lumii scrisului său: un scris - cum se spune în pliantul prezentării - întotdeauna supus dublului joc al rigorii temei și volubilității variațiunilor; tema este obstinația, tenacitatea scrisului, variațiunile sunt nenumăratele răspunsuri date solicitărilor lumii. În această idee itinerarul a fost distribuit pe 11 etape, în care sunt încastrate firele unei călătorii multiple ce poate fi întreprinsă printr-un du-te-vino la alegerea vizitatorului, ca într-un labirint în care firul Ariadnei ar fi însăși dorința luată drept ghid
Întoarcerea lui Roland Barthes by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/14150_a_15475]
-
marcați de influența sa indelebilă, dar putându-se lăsa acum solicitației de subversiunea sa subtilă. Mărturiile constante din albumul expoziției, provenind de la Philippe Roger, Gérard Genette, Julia Cristeva, Jean-Loup Rivière, Antoine Compagnon, Michel Déguy și alții, vor putea da o idee mai justă despre ceea ce prietenii săi de variate extracții - ca a noastră - continuă să-i datoreze. Dar din comentariile pe care le-am auzit, ici, colo, în surdină, cu voce tare, în timp ce străbăteam spațiul labirintic în care a fost diseminat
Întoarcerea lui Roland Barthes by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/14150_a_15475]
-
curentă, persoana care lucrează cu bună-știință la știrbirea (sau distrugerea) bunei reputații a cuiva", scrie dl Dobrescu din capul locului. Definiția, corectă, comportă două remarci. Detractorul este de rea-credință și își face din negare un scop precis. El pornește de la ideea că scriitorul la care se referă trebuie să fie contestat. Nu ajunge la ea, în urma unei demonstrații. Ideea e așadar preconcepută. Apoi, el are în vedere reputația, nu numaidecît valoarea acestuia: cu alte cuvinte, nu atît Eminescu și opera lui
Critici și detractori by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14158_a_15483]
-
capul locului. Definiția, corectă, comportă două remarci. Detractorul este de rea-credință și își face din negare un scop precis. El pornește de la ideea că scriitorul la care se referă trebuie să fie contestat. Nu ajunge la ea, în urma unei demonstrații. Ideea e așadar preconcepută. Apoi, el are în vedere reputația, nu numaidecît valoarea acestuia: cu alte cuvinte, nu atît Eminescu și opera lui poetică au fost ținta unora dintre primii critici, dar Maiorescu, adică acela care-l socotea pe poet reprezentativ
Critici și detractori by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14158_a_15483]
-
Eminescu decît predecesorii săi. Al. Dobrescu remarcă unele considerații și aprecieri care au trecut la toată critica ulterioară, inclusiv la G. Călinescu. Problema cu Anghel Demetriescu este că nu-i place Eminescu. Prieten cu Odobescu, el era atașat de o idee mai clasică de literatură. Romantismul eminescian îi deborda gustul. Cu Alexandru Grama, care nici măcar nu-și semnează "studiul critic" din 1891, lucrurile stau într-adevăr altfel. Și el, cititor cultivat, cu numeroase referințe la literatura europeană, Grama pleacă de la premisa
Critici și detractori by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14158_a_15483]
-
Valentina Sandu-Dediu Printre interpreți și compozitori se vehiculează de mult ideea că muzicologul este eventual un pianist ratat. Nu este atât de bun instrumentist pentru a intra și absolvi facultatea de interpretare, nu are nici har componistic, iar atunci tocește puțină istorie a muzicii și studiază muzicologia. Delimitarea între muzicolog și
Confesiune by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/14179_a_15504]
-
vehicule, trase pe dreapta, nu și amendate. Dispariția baronilor este, așadar, temporară, pasageră. Nu vom fi nevoiți, ca în cazul dinozaurilor, să le colecționăm oasele cefii și noadei prin lutoase râpe, încântați de a le ține în mână fălcile, în ideea recompunerii. Ei sunt vii și vor apărea printre noi - un fel de a vorbi - spre a asigura mai departe miile de locuri de muncă ale salariaților lor, spre a îndestula obștea, la onomastici, cu iahnie și bere, își vor achita
De disparitione baronorum by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14160_a_15485]
-
oficial, elogiat hiperbolic, atacat vehement, în funcție de orientarea politică a gazetei, la rândul său dependentă de balansul ideologic pus în joc de însuși Caragiale: de la debut până în 1877, liberal, de la sfârșitul anului 1877, înregimentat la conservatorii junimiști, din septembrie 1895, îmbrățișând ideile partidului radical conservator, condus de G. Panu, ca în 1908 să se alăture conservatorilor democrați, de orientare "takistă". Toate capitolele cărții, odată cu Argumentul, care egalează cu o provocare a istoriei sfârșitului de secol XIX și primul deceniu al celui următor
Citirea periodicelor vechi by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14167_a_15492]