1,197 matches
-
a fi în întregime "științifică". Și în perioada târzie a leninismului post-revoluționar era utilizat conceptul coexistenței pentru a oferi o explicație ideologică a realității internaționale postbelice, chiar dacă nu era completat cu atributul "pașnic". Nerenunțând la obiectivul final, anihilarea capitalismului global, ideologii staliniști argumentau că "înfrângerea și prăbușirea la scară mondială a imperialismului sunt precedate de o perioadă îndelungată de coexistență a celor două sisteme opuse sistemul capitalist și cel socialist". Această coexistență dintre "lagărul socialist", respectiv "lagărul imperialist", reprezenta "baza politicii
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
vedere spiritual, cât și, mai ales, material. Din acest punct de vedere, leninismul romantic se apropie de romantism prin maniera în care gândește raportul marxist dintre existență și conștiință socială. Subliniind că, în marxismul clasic, condițiile de viață determină gândirea, ideologii români afirmau, după 1970, că, de fapt, raportul dintre cele două părți nu este deloc unul asimetric, așa cum s-ar putea crede. Din contră, argumentau aceștia, "conștiința reflectă existența nu numai sub aspectul său dat, ci și sub aspectul posibilităților
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
de împrejurări care ne-au împiedicat" (Mizil: 2001, 416). Nu trebuie uitate, în acest sens, intensele dispute ideologice purtate între organe de presă reprezentative din punct de vedere propagandistic ale celor două părți, care au premers lunile dinaintea semnării documentului. Ideologii sovietici condamnau în termeni duri "naționalismul" românesc și insistența RSR asupra unor categorii politico-teoretice perimate din punct de vedere istoric, de exemplu "suveranitatea", în timp ce omologii lor români insistau asupra dialecticii "național-internațional" în politica oricărui partid comunist și asupra "internaționalismului" leninismului
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
ulterioare a eurocomunismului (Bukovsky: 2010, 74). Originile ideii eurocomuniste coboară însă în timp, ajungând la disputa sovieto-iugoslavă ca moment fondator (Burks în Schwab: 1981, 33-54; Dinerstein în Asparturian, Valenta, Burke: 1980, 24-55; Remington în Asparturian, Valenta, Burke: 1980, 202-222). Inițial, ideologii sovietici au fost convinși că Zbigniew Brzezinski deține paternitatea termenului eurocomunism, "un remarcabil, chiar dacă inadvertent tribut adus puterii consilierului pentru probleme de securitate națională a președintelui Jimmy Carter de a influența dezvoltarea ideologică în lumea comunistă", de abia ulterior aflându
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
și corect) nu pot exista în absența democrației politice, adică în absența asigurărilor de libertate de asociere în scopuri civice sau pentru profit economic, a căror garanție nu poate fi oferită decât de către un regim plural (vezi Sartori: 1999, 36-37). Ideologii PCR erau conștienți de apatia și pasivitatea populației în raport cu ideologia oficială tocmai de aici "tezele din iulie" și atenția specială acordată de Ceaușescu acestui capitol dar sperau ca, în timp, populația să fie atrasă de principiile naționaliste profesate de regim
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
într-un ziar de către unii probleme că ar fi bine ca, pe linia reconsiderării tradițiilor noastre culturale, să tipărim, de exemplu, operele lui Cioran, lui Mircea Eliade, lui Noica, lui Băncilă care, după cum se știe, fie că au fost direct ideologi ai legionarismului, fie că au fost reprezentanții curentelor mistice irealiste, agnostice, huliganice, care au fost considerați ulterior ca bază ideologică a legionarismului. Sigur că nu aceasta caracterizează frontul nostru ideologic, nici măcar de încercare nu se poate vorbi, dar se mai
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
s? atrag? proletariatul rural lipsit de p? m�nt. Trebuia g? sit? o solu? ie pentru problemele arz? toare ale ?? rilor cu populă? ie ?? r? neasc? majoritar? ? i cu zone rurale �n care oamenii tr? iau �n mizerie. Stere ? i al? i ideologi de frunte ai Poporanismului se opuneau industrializ? rîi occidentale. Că ? i grup? rile ruse? ți similare, nu voiau s?? i ț�rasc? pe ?? răni �ntr? un �Calvar Capitalist�. Satul danez, olandez sau elve? ian constituia modelul ideal pentru Stere sau
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
concursul ? i a fost numit provizoriu titular al postului 86. Debutantul Iorga s? a confruntat cu ostilitatea f?? i?? a celor trei puternici profesori de istorie de la Bucure? ți: profesorul Tocilescu, profesorul Urechia ? i, mai ales, cea a profesorului Maiorescu, eminentul ideolog al Societ?? îi �Junimea�, care de? inea o influen?? cov�r? itoare �n cadrul Universit?? îi bucure? tene. Iorga era apropiat de ideile junimiste, �ns? conflictul dintre Maiorescu ? i el dep?? ea domeniul ideologiei. �n ochii lui Maiorescu, Iorga era �pupilul lui Gherea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
reapta sau st�nga, dou? dintre cele mai uzate, măi pu? în adev? rate ? i mai stupide cuvinte�. Acum, află? i la sf�r? ițul secolului al XX-lea, nu putem s? nu observ? m imbecilitatea categorisirilor, chiar dac? unii intelectuali, ideologi ? i birocra? i le apreciaz?. Multe regimuri conservatoare au declarat c? sistemele lor s�nt na? ionaliste. Ele nu f? ceau �ns? dec�ț s? men? în? la putere o clas? privilegiat? (uneori cu sprijin financiar ? i militar str? în), �n timp
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Br? tianu de? inea �nc? puterea, din decembrie 1927 p�n? �n noiembrie 1928, prim? ministru a fost Vintil? Br? tianu. �n vară lui 1927, Mihai Manoilescu, un economist renumit, care ? i?a �nceput carieră politic? că democrat sub �ndrumarea lui Maniu, devenind ulterior ideologul corporatismului ? i al fascismului �n Rom�nia, a conferen? iat la ? coală de Văr? a lui Iorga despre �falsă legalitate� care predomina �n Rom�nia207. Manoilescu l? a vizitat pe Carol �n exil ? i a adus scrisori de la acesta pentru diver? i ? efi
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
politic? presupunea: 1)�cunoa? terea contururilor generale ale lumii ? i 2)ʔn? elegerea solu? iilor de moment. Tr? g�nd apoi concluzia c? �votul universal� nu a fost niciodat? o binecuv�ntare a cerului pentru Rom�nia�12. Iorga nu era ideolog ? i, dincolo de �S? m?n? torism� , nu credea �n ideologii. Nu era nici economist, nici sociolog, ci un istoric romantic ? i impulsiv cu instincte excelente, care contemplă spectacolul ? i exercitarea democra? iei �n Rom�nia. Carol a fost proclamat rege, iar fiul s? u
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
s? au al? turat c�teva grupuri fasciste izolate, dar poate c? cel mai important recrut a fost ț�n? rul student Ion Mo? a, care a fondat Ac? iunea rom�neasc? , de orientare evident maurasian?. Ion Mo? a a devenit ideologul mi? c?rîi, importan? a lui nefiind dep?? it? dec�ț de cea a lui Codreanu 94. Dar �Sistemul liberal� era neclintit, ceea ce �nsemna �napoi la normalitate�. Dar nu aceasta era ceea ce a? teptau tinerii de la Rom�nia Mare. Reac? ia
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
concuren? a str? în? prin tarife ridicate, iar capitalul era �n cea mai mare parte intern. Toate acestea �nsemnau o povar? grea pe umerii ?? r? nimii. Manoilescu, pre? edintele B? ncii Na? ionale ? i lider al �Ligii Corporaliste Na? ionale�, era ideologul acestui program. El ? tia c? o asemenea povar? nu putea fi niciodat? acceptat? de bun? voie de popor, mai ales datorit? felului �n care urma s? fie �nf? ptuit? industrializarea. Constr�ngerea implicit? urma s? fie realizat? �n cadrul unui stat cooperatist fascist
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
direc? ia Cehoslovaciei. �Aceasta ar trebui s? fie suficient pentru o genera? ie de unguri�. Iorga a luat not? de pozi? ia Germaniei, scriind c? Berlinul i? a dat o contralovitur? revizionismului maghiar. Acest lucru se datora lui Alfred Rosenberg, ideologul nazi? tilor. Iorga continuă, explic�nd c? Berlinul �ndreptase gre? elile Romei ? i afirm�nd c? el ar fi preferat calea invers? , dar c? s?ar putea ca acest lucru s? fie la fel de benefic pentru toat? lumea 136. Cel? lalt
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
care transcendea lumea material?. El nu credea �n r? u sau �n bine �n rela? iile cu alte na? iuni, ci doar �n for?? ? i sl? biciune. Nu este de mirare c? Biserică Catolic? era �ngrijorat?. (Dmowski, spre deosebire de agnosticul Iorga, era un catolic declarat). Ideologul �Solidarit?? îi�, A. Michnik, de? i �l condamn? pe Dmowski că ? ovin, obscurantist ? i xenofob, �i recunoa? te totu? i �realismul extrem�. Pentru str? lucitul istoric ? i intelectual polonez A. Walicki, Dmowski era �principalul teoretician al realismului politic din Polonia� ? i totodat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
pe un continent at�ț de �nc? rcat de istorie că Europa, atunci trebuie s? se p?? easc? pe o s�rm? sub? ire atunci c�nd te apropii de o na? iune. O asemenea sarcin? nu este pe m? sura ideologilor maniaci sau a birocra? ilor insensibili, ci a unor oameni de stat extraordinari. O Europ? Unit? nu poate deveni niciodat? un �creuzet� prin intermediul c? ruia s? se �ncerce for? area na? iunilor europene de a renun? a la identitatea lor. Ea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Burghezia rom�n? ? i rolul ei istoric, Bucure? ți, 1925, p.�27 57 Cu sensul de �politichie�, �n care politică le aducea profituri celor care se angajau �n ea 58�Vezi lucr? rile lui E.�Lovinescu asupra Societ?? îi �Junimea� ? i cele ale ideologului mi? c?rîi, Constantin R? dulescu-Motru, Cultura rom�n? ? i Politicianismul (Bucure? ți, 1904), p.�156 59 Z. Ornea, Junimismul: Contribu? îi la studierea curentului, Bucure? ți, 1966, p.�43 60 R? dulescu-Motru, op. cît. , p.�144 61 Se poate vedea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Conferin? ele mele americane, Bucure? ți, 1932 217�Memorii, vol. V, p. 393 218��Neamul rom�nesc�, 29 ianuarie 1928 219��Neamul rom�nesc�, 23 august 1939 220�Este deranjant faptul c? unii savan? i �l consider? pe Mircea Eliade drept ideologul fascismului rom�nesc. Vezi Titu Georgescu, Nicolae Iorga �mpotriva hitlerismului, Bucure? ți, 1966, p. 21 221�O via?? de om... , vol. III, p. 150 222�Tricolorul, Toronto, vol. 2, 1982, nr. 3 noiembrie; vezi ? i Mac Linscott Rickets de la Colegiul Louisburg
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
în raport cu rezultatele fizice realizate"6. Teroristul decide singur, execută singur, afirma A. Malraux 7. Terorismul politic, sublinia Paul Wilkinson, se deosebește de alte forme de violență, intimidare și constrângere, îndeosebi prin metodele sale de distrugere bazate pe o mare cruzime. Ideologii terorismului consideră că moartea și suferința victimelor nevinovate constituie mijloace pe deplin justificate și necesare pentru atingerea scopurilor lor8. Trecutul ca și prezentul au arătat că actele teroriste, oricare ar fi autorii și motivația lor, nu pot fi acceptate și
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
ale acțiunilor pe care ei le întreprind în numele intereselor de clas]. Când aceste sentimente, gânduri și percepții sunt produsele unei clase speciale de lucr]tori mentali care muncesc în folosul clasei, Marx are un nume special pentru ele: ideologie. Produsele ideologilor - ale preoților, poeților, filosofilor, profesorilor și pedagogilor - sunt, în teoria materialist], tipic ideologice. Conținutul acestor produse poate fi cel mai bine redat prin felul în care reprezint] concepțiile globale asupra anumitor clase sociale dintr-o anumit] epoc] și în care
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
39, p. 97; SC p. 459). Conform acestei perspective, iluzia principal] în orice ideologie este o iluzie despre bazele sale de clas]. Aici nu este vorba despre ignorant], eroare sau decepție psihologic] legate de psihologia individual] a acțiunilor cuiva. Cand ideologii cred c] sunt motivați de entuziasmul religios sau moral, adesea așa este - Engels nu vrea s] susțin] c] ei sunt neap]rât victime ale unui fel de decepție personal] care apare când acționez în propriul interes, dar m] am]gesc
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de a autoriza orice act înlăuntrul acestuia. Prin urmare, ideologia reprezintă exercițiul identitar al "atitudinii naturale", adică al existenței omenești blocată în orizontul gospodăririi lucrurilor în vederea administrării nevoilor. Iată și motivul pentru care ea nu poate fi, precum râvnește orice "ideolog", filosofie. Ea se află, continuu, în postura "conștiinței nefericite", după un gând al lui Hegel, căci nu trece dincolo de limitele discursului identitar, dar "știe", cumva, că trebuie să ajungă să instituie o unitate (tocmai acea unitate care corespunde identității comunitare
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
critic (și acestă criză, un produs tot al ei). Se poate ușor observa că tocmai ideologiile fel de fel susțin discursul despre "sfârșit". Dar dacă ne însușim noi înșine criza spiritului critic dacă, prin urmare, devenim, măcar pentru o clipă, ideologi (ca și cum am avea putința de a nu fi nici o clipă!) -, atunci putem da peste forma discursului identitar autentic, putem pune la cale un discurs care dă seamă de timporizarea preeminentă a unui fapt devenit fenomen originar pentru o anumnită ordine
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
fapt devenit fenomen originar pentru o anumnită ordine "socială", ceea ce înseamnă că ne este deschisă calea unei înțelegeri non-judicative a ideologiei (desigur, a dictaturii judicativului, în ultimă instanță). Mai sus, exprimam o uimire: am avea putința de a nu fi "ideologi"!? Atâta vreme cât gândim, rostim și făptuim în limitele judicativului constitutiv, a cărui ipostază desăvârșită este tocmai ideologia, nu am avea această putință. Deocamdată, nu ne poate fi clar, în privința acestei putințe, decât următorul lucru: un răspuns capătă șansă în urma unei experiențe
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
realmente acesta a fost, în mare, procesul de cristalizare a concluziei enunțate mai sus în mintea lui Rousseau? Teoria marxistă a ideologiei sugerează un răspuns negativ. Relatarea sinceră a lui Rousseau este tipică pentru iluziile pe care și le face ideologul. „Dat fiind că este un proces de gândire, continua Friedrich Engels (1967) caracterizarea ideologiei citate mai sus, el șideologul - n.n.ț îi deduce și conținutul, și forma din gândirea pură, fie din propria sa gândire, fie din aceea a premergătorilor
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]