1,300 matches
-
aceea imaginea acestei odihne face să apară și aceea arhetipală a unui cuplu, a unui cuplu de bătrâni. Amintire a unei protecții părintești, imagine a unei bătrâneți deținătoare de înțelepciune în imobilitatea vârstei și în păstrarea celor mai înalte valori. Idila bourboneză a lui Yorick în Călătorie sentimentală în Franța și în Italia de Laurence Sterne, - sărbătoare vesperală a ospitalității - nu se poate imagina fără prezența unui bătrân "an olg grey-headed man". El se ridică pentru a-l întâmpina pe călătorul
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
zeilor și venerarea lor de către oameni (toate acestea sunt integrate în povestire și ca răspuns la incredulitatea lui Pirithous față de povestea pe care o povestește Achelous). Dar el știe și mai bine să reprezinte cu forță elementele esențiale ale acestei idile care pare să reia întâlnirea lui Ulise și a lui Eumeu, porcarul: mai întâi marea sărăcie care este o caracteristică a numeroase povești populare în care am văzut că ospitalitatea este oferită de către cei mai săraci. O asemenea diviziune socială
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
care el le comportă. Și când scriitorii latini îi laudă noblețea, ei dezaprobă luxul care pune stăpânire pe Roma datorită prăzilor luate din Cartagina și exemplului Alexandriei" (Guillemin, Ovide et la vie paysanne). Binefacerile unei naturi simple, motivele bucolice proprii idilelor unui Theocrit sunt prezente. Ospitalitatea este pictată ca o idilă: ambianța prietenoasă, masa frugală, generozitatea unui urcior rustic 159 , idealizarea cuplului de bătrâni, buna înțelegere contribuie la simpatia pe care chiar și zeii o încearcă. "După ce astfel i-a înlăturat
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
noblețea, ei dezaprobă luxul care pune stăpânire pe Roma datorită prăzilor luate din Cartagina și exemplului Alexandriei" (Guillemin, Ovide et la vie paysanne). Binefacerile unei naturi simple, motivele bucolice proprii idilelor unui Theocrit sunt prezente. Ospitalitatea este pictată ca o idilă: ambianța prietenoasă, masa frugală, generozitatea unui urcior rustic 159 , idealizarea cuplului de bătrâni, buna înțelegere contribuie la simpatia pe care chiar și zeii o încearcă. "După ce astfel i-a înlăturat înclinarea, așezând-o bine, a frecat-o cu izmă verde
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
său hoinarului, imagine totodată a verticalității, fermității și justiției. El este și imaginea înrădăcinării, a solului natal: stejarul ca și teiul sunt copaci ai "patriei" (în sensul de Heimat) și distrugerea lor devine unul din semnele excluderii, după cum vedem în idila "deconstruită" dată de romanul lui Goethe Suferințele tânărului Werther. Metamorfozarea ospitalierului în copac este un element important al mitului. Că e vorba de un tei sau de un stejar nu are însemnătate, pe când transformarea în două specii diferite (fapt nu
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Sau interdicția - de a nu privi în urmă - care nu există la Ovidiu, dar care reamintește de povestea lui Lot. Regăsim asemenea variante la germanul Johann Heinrich Voss, care nu numai că a tradus Metamorfozele, dar a scris și o idilă, Philemon und Baucis (1787), în mod mult mai liber, în care nu numai că paharele se umplu singure dar și vinul însuși se transformă în nectar ("auche dunkt ihm, der wein sei besser, denn anfangs") Desigur, cea mai tandră afecțiune
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
au păstrat unul pentru celălalt cea mai tandră afecțiune. Când tema este parodiată sau prea uzată, ea devine imaginea unei pietăți foarte conservatoare, a imobilității și a refuzului de schimbare: în acest fel o evocă Goethe în al doilea Faust. Idila este limitată și se opune Drang-ului faustian care a făcut să se construiască diguri, să câștige teren față de mare, să construiască canale. Faust consideră "Grupul de tei, coliba brună / și capela scorojită" care nu sunt ale lui, ca "un
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
moderni mor departe unul de altul, într-o lume fără Dumnezeu, fără ospitalitate, fără pace, repliați orbește asupra micilor lor tabieturi sentimentale. Este o lume ivernală, crengile bătrânului nuc sunt goale și se zbuciumă în vânt, pierzându-și ultimele frunze. Idila ca și mitul se frâng în fața istoriei și a nebuniei ei. Aceasta se vede și în Philemon und Baucis (1950) "Sechs Gesange" în 273 de distihuri de Fritz Dietrich, un fel de parabolă mitică despre violență și nelegiurile ei, sau
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
și o intimă pietate, ca orizont al unui adevăr al ființei, ca ceea ce leagă totodată originea și sfârșitul, Itaca este de asemenea o răscruce, o răscruce mortală pentru pretendenți, desigur, dar și pentru Ulise și pentru Penelopa. Itaca este totodată idila regăsită și reinventată, patul de lemn de măslin, peisajul natal ca și lupta tragică, cu pereții mânjiți de sângele petrecăreților, uzurpatorilor. Itaca este insula vieții, cu fântâna sa, amintirea jocurilor copilăriei, tandrețea unei bătrâne doici, fidelitatea câinelui Argos; Itaca este
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
când acesta se dezvăluie fiului sub forma unei epifanii. După șederea în Feacia care îi oferă imaginea unei societăți ideale, el visează să stabilească o asemenea armonie în Itaca cu Penelopa. Itaca ar putea fi atunci imaginea însăși a unei idile utopice, dar totuși frântă de timp. Fiindcă, dacă Ulise acceptă condiția umană, întoarcerea "dulce precum mierea" (111-110) dezvăluie și faptul că nimic nu mai e ca înainte. Itaca este tot Itaca și nu mai este Itaca. În acest loc s-
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
belferi cu renume,/ Ispitiți să afle în ce loc anume/ Te găseai, grădină, rai cu tot dichisul;/ Unde-s eu acolo e și paradisul 186. Voltaire care face elogiul luxului, îl critică pe Fenelon pentru bucatele sărăcăcioase din Itaca, jalnică idilă. Fiecare are Itaca lui. Pentru poetul Rafael Alberti, un nostlagic al peisajelor luminoase din Cadix (care îi inspiră poemul Mar y Tierra, peisajul mediteraneea evocă pământul andaluz. " Am avut pentru moment impresia că mă găsesc la Corfu, această însula greacă
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Și el începe să-și scrie aventurile, Iliada și Odiseea. Itaca a devenit spațiul scrisului. La Ovidiu, la unii stoici și la câțiva părinți ai bisericii primitive, Itaca era emblema nostalgiei aspirației spirituale. Întoarcerea pune capăt aventurii și lasă loc idilei, fapt cântat de către Du Bellay 218. Ferice de drumețul vâslind ca și Ulise/ Or ca vestitul lânii din mit căutător,/ Întors, când dobândi-a înțelepciunii spor,/ Să-ncheie între neamuri ce vârsta-i prisosise.// Când am să-mi văd iar
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
winter werden. Poeții au evocat întotdeauna Itaca, cu nostalgia potrivită (să ne gândim doar la Jean-Paul Hameury sau la Raymond Farina)221. Fără îndoială destinul Itacăi s-a schimbat mult cu Goethe când Werther a crezut că găsește în ea idila homerică, înainte de a-l abadona pe Homer pentru Ossian, schimbare fatală. Itaca cea albastră, Itaca cea stâncoasă, aceea care termină odiseea minții, cu mai bine de douăzeci de ani înainte de cea a lui Heinrich von Ofterdingen care afirma că drumul
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
să fugă și să se despartă de doamna mareșal de Luxemburg care dorește ca Rousseau să plece pentru propria sa securitate. Rousseau împarte această "poveste crudă" în patru cânturi "în stilul câmpenesc și naiv" al lui Salomon Gessner, ale cărui Idile și Moartea lui Abel a putut să le citească în traducere. Influența e puțin vizibilă, mai ales în visul arcadian și voința de a găsi în scris un derivativ la angoasă: " Ideile acestea triste mă urmăreau fără voia mea și
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
anul 1976, slujește cu credința preotul Ioan Lutic, fiu al satului, care a înfrumusețat și dezvoltat vechea zidire creștină). La vest de Sticlărie, se află Podul de lut și Fântână Cerbului , prilej de a ne reaminti sfârșitul dramatic al unei idile dintre fiica domnitorului Radu Mihnea, care-și stabilise Curtea domneasca în târgul Hîrlău, si o slugă, eveniment consemnat de cronicarul Ion Neculce în O sama de cuvinte: „Având Radu Vodă o fată din trupul lui, să fie fugit cu o
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
depun ouălecraniu. dar, ce spun? totul este inuman de straniu.4 Poeta îmi dă voie să așez versurile așa: "nedumerire" "în neștire" "aer" "ca un vaier" "urmă" "urnă" "craniu" "straniu". E nevoia de a căuta uneori în poezie dacă nu idila, poate rima. La pagina 178. ("vinovată nu poate fi ploaia"). Va suferi poeta văzând că aleg doar primele două strofe? vinovată nu poate fi ploaia copilărie aurită și crudă! ea curge mereu prin vesele burlane când îmi țin respirația și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
Gheorghe Grigurcu Eposul, o știm de la Ibrăileanu, pare a reprezenta o vocație a Ardealului. De la Țiganiada la Baladele și idilele coșbuciene și de la acestea la cochetul baladesc retro al cerchiștilor s-ar zice că există suficiente probe pentru a confirma teza în regiunea poeziei. Optzecistul Ioan Moldovan se confruntă și el cu atavismele epice, dar nu se arată dispus a
Epic și antiepic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13660_a_14985]
-
Jósef, capabil să emoționeze printr-o delicată cinematografiere a sentimentelor ce abia se-nfiripă sau sînt deja amintire: o studentă ce trăiește cu un editor francez, căsătorit și mai în vîrstă, descoperă un filmuleț despre bunica ei surprinsă într-o idilă cu un necunoscut. Dorind să dezlege misterul, tînăra iscă și spulberă pasiuni. Un veritabil exercițiu de admirație, un love road story pigmentat cu fin umor. Dragostea a stat și în atenția Kriztinei Deák cînd a turnat în tipar clasic paginile
Senzor by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16652_a_17977]
-
-uri sau prin italice diversele schimbări de perspectivă care intervin pe parcursul cărții. O metodă simplă și eficientă, un confort neașteptat și binevenit. De altfel, întreaga carte "suferă" de o directețe și de o lejeritate molipsitoare: un personaj principal, Tina, cîteva idile, amintiri, reflecții care gravitează în juru-i. Tina (prescurtare de la Anestina) provine dintr-o familie de țărani din "Nord". În arborele genealogic al acestui clan intervine, la un moment dat, un accident semnificativ: un străbunic ia de nevastă o grecoaică (de unde
Bold-uri, italice... by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16680_a_18005]
-
Motto-ul cărții anunță discret acest lucru: "... odată ce începeți să știți, este bine să vă reîntoarceți la inocența de la început." (Malcolm Lowry). Și nu este vorba doar despre o rețetă de scriitură ci și despre un scenariu pentru începutul fiecărei idile. Tina începe, odată cu o nouă aventură amoroasă, și o poveste nouă: "Scrisul ca un bărbat care-ți șuieră-n casă, în apartamentul vostru de ani, de mulți ani: Cînd mă întorc să nu te mai găsesc aici!... Dar te găsește
Bold-uri, italice... by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16680_a_18005]
-
creațiile lor. Paralel, Diet Kloos desfășoară și o carieră pedagogică la Conservator. În momentul întîlnirii cu Paul Celan Diet era încă studentă și din prima clipă a fost impresionată de erudiția și farmecul tînărului poet. Acesta ar fi fundalul unei idile pe care o documentează volumul intitulat Du musst versuchen auch den Schweigenden zu hören (Încearcă să-i asculți și pe cei care tac). Cartea nu include decît partitura uneia din vocile duetului dar, din fericire, e vocea cea mai interesantă
Paul Celan și tînara olandeză by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14341_a_15666]
-
reînscrie- trării rii (radierii) ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1 2 3 4 5 ────────────────────────────────────────────────��────────────────────────────── Apus 1074 2000 Armonie 1074 2000 Autumnala 1074 2001 Azur 1074 2000 Bicolor 1074 2001 Brigitte 1074 2001 Carmina 1074 2001 Flacăra 1074 2000 Generos 1074 2000 Globul Auriu 1074 2001 Idila 1074 2001 Paloma 1074 2000 Perla Toamnei 1074 2001 Regina 1074 2001 Roșe 1074 2001 Splendoarea Toamnei 1074 2001 Toamnă 1074 2001 Toamnă Timpurie 1074 2001 Unirea 1074 2000 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── VIOLETA DE AFRICA - Saintpaulia ionantha H.Wendl. ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Denumirea soiului Menținătorul Anul
ANEXĂ din 1 iulie 2003 al soiurilor de plante de cultura din România pentru anul 2003*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151487_a_152816]
-
Clasicismul și Preromantismul, gândirea reformatoare a fraților Verri și Beccaria; reforma teatrului; (Golddoni, La locandiera; Foscolo, I Sepolcri: fragmente la alegere) Cls. a XII-a Selecția operelor, autorilor și a curentelor fundamentale indicate pentru studiu # Romantismul și Risorgimento; (Leopardi, două idile la alegere, Operette morali: Îl dialogo di un venditore di almanacchi e di un passeggero; Manzoni, fragmente din I Promessi Sposi) # Verismull; (Verga, o nuvelă la alegere dintre: La Roba, Rosso Malpelo, La lupă) # Decadentismul; (D'Annunzio, La pioggia nel
ORDIN nr. 5.003 din 31 august 2006 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat - 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180464_a_181793]
-
Clasicismul și Preromantismul, gândirea reformatoare a fraților Verri și Beccaria; reforma teatrului; (Golddoni, La locandiera; Foscolo, I Sepolcri: fragmente la alegere) Cls. a XII-a Selecția operelor, autorilor și a curentelor fundamentale indicate pentru studiu # Romantismul și Risorgimento; (Leopardi, două idile la alegere, Operette morali: Îl dialogo di un venditore di almanacchi e di un passeggero; Manzoni, fragmente din I Promessi Sposi) # Verismull; (Verga, o nuvelă la alegere dintre: La Roba, Rosso Malpelo, La lupă) # Decadentismul; (D'Annunzio, La pioggia nel
ANEXE din 31 august 2006 cuprinzand anexele nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului educatiei şi cercetării nr. 5.003/2006 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat - 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181621_a_182950]
-
Grădiștea - nr. 10 - 18 Str. Grigore Vodă Int. Hârlău Str. Hațegului Ale. Huedin Str. Huedin - nr. 14 Str. Huedin - nr. 6 - 12 Str. Huedin - nr. 4 Str. Huedin - nr. 13 - 19 Str. Huedin - nr. 1 - 11A Str. Iancu Coiescu Str. Idilei Str. Iliaș Vodă Str. Ilie Oprea Str. Ion Vodă Viteazul Int. Ispravei Ale. Izvorul Crișului Str. Izvorul Crișului - nr. 13 - 15; 6 - 12; Str. Izvorul Crișului - nr. 1 - 11 Str. Izvorul Crișului - nr. 2 - 4 Str. Izvorul Mureșului - nr. 1
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]