1,774 matches
-
mai scapă „din mâna“ minții, ci așteaptă să rodească în întuneric lumea „aceea“, în care ele pot sta împreună fără să se fugărească. Acolo, ele povestesc altceva... Newton era un idol pentru Kant. În ochii lui Hegel, Newton era un idiot. Cred că există imbecili de geniu și că, din unghiuri diferite, Newton poate fi privit sub ambele optici. Însă aici problema terțiului exclus nu se poate pune în mod decisiv; s-ar putea ca Newton să poată fi privit și
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
scos din rezervorul de situații pe care trecutul l-a forjat nu atât situațiile ca atare, ci mai ales acelea în care apar anumiți indivizi, deveniți cu timpul personajele tip, marile figuri ale culturii; cum ar fi Hamlet, Don Juan, Idiotul sanctificat, Faust ca personaj teoretic, Don Quijote, ca experiență a unei vieți ideale, Ulise, ca om purtat în propriul lui labirint etc. S-a ajuns astfel la un inventar de personaje interesante, un fel de catalog al tipurilor de existență pe
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
roz ? Jack Își dă capul pe spate și Începe să rîdă. — Corect. Foarte corect. Iar eu nu ți-am dat nici cea mai mică șansă, așa-i ? Scutură din cap supărat. Probabil că stăteai și te gîndeai Doamne, cît de idiot poate să fie și ăsta, să nu-și dea seama că vreau să văd și eu cum e cocteilul ăla roz ? — Nu ! zic imediat, dar mă fac stacojie la față, iar Jack mă privește cu o expresie atît de comică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
În cele din urmă, iată că a venit. Jack și cu mine. Singuri Într-o cameră. Cu pat. În acest moment, mă zăresc Într-o oglindă aurită și Îmi stă inima de jenă. Uitasem că am pe mine costumul ăla idiot de Albă ca Zăpada. SÎnt roșie la față și plină de pete, am ochii ieșiți din orbite, părul Îmi stă În toate direcțiile și mi se vede bareta de la sutien. În nici un caz nu așa aveam de gînd să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
Întunecate, În timp ce muzica răsună dinspre boxe și dansatorii trec pe lîngă mine În costume strălucitoare. Un bărbat cu pene albastre În păr Își lipește piciorul În sus pe perete, În timp ce vorbește cu cineva din cabină. — Așa că i-am atras atenția idiotului de procuror că precedentul stabilit În 1983 În cazul Miller contra Davy Înseamnă... Se oprește brusc. Shit. Am uitat primii pași. Îi fuge tot sîngele din obraji. Nu-mi aduc aminte absolut nimic. Și nu glumesc ! Un jeté și pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
lumina zgîrcită a becurilor cocoțate în înaltul cerului, femeia din fața lui i se pare un cenușiu monolit de tăcere și răceală, asemeni serii acesteia, cu șfichiuiri de vînt aspru și strat gros de mîzgă pe trotuare. "De ce-am fost idiot și-am forțat lucrurile?! Trebuia să fi lăsat totul așa, un mugure gata să crape, a cărui existență, odată fixată în conștiință, mă putea purta, vreme îndelungată, cu închipuirea, prin cele mai înflorite livezi. Mi-ar fi fost sufletul tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
Liuță pe un ton șăgalnic, evident insinuant. Nu ți-e dor s-o mai vezi?..." "Dă-o naibii de proastă! a izbucnit Mihai, să pareze ironia prietenului. Bate bulevardele, în loc să pună mîna serios pe carte, să iasă din maghernițele alea..." "Idiotule! i-a șoptit Liuță, împingîndu-l înapoi spre ieșire. Violeta e-aici, la mine, te-așteaptă... Du-te!... măcar să nu te vadă, că de auzit, sigur te-a auzit..." Și Mihai a plecat, fără pic de remușcare, convins de cele spuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
pe moment cu douăzeci de ani mai tînăr, însetat de-o plimbare alături de-o fată dragă, atît de dragă, că marea și unica dorință îi e aceea de a-i putea atinge mîna. "Ce-oi fi fost atît de idiot că n-am privit niciodată cu interes în jur, alături de mine?!... Cît de frumoasă trebuie să fie o căsnicie cu o fostă colegă de facultate, sau măcar de generație!..., cu care să fi trăit împreună febra examenelor, durerea unei restanțe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
mascheze clipa de neliniște. Pentru dragoste! ciocnește paharul de-al Lilianei și soarbe ce-a mai rămas. Deși n-ai dreptate! adaugă, inspirînd adînc, să-și stingă focul. Numai aparent și pentru momente scurte poți face abstracție de context. Doar idioții și nesimțiții trec pe lîngă context. Evident, mai sînt și oportuniștii notorii. Oricum, schimbă el tonul și surîde, uitîndu-se către pick-up, sper ca Respighi să-mi redeștepte amintiri plăcute. Liliana a rămas locului și-și mușcă buzele cu putere pînă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
o spun... Asta-i! face Mihai un gest de neputință, stăm de atîția ani împreună și iată-ne ajunși doi oameni indiferenți tocmai în pragul vîrstei cînd începem să avem mai multă nevoie unul de altul. Iar eu, ca un idiot, mă amăgesc mereu cu gîndul că... Eah, la naiba!... Parșiva asta de viață și-a bătut joc de mine, mereu am fost înșelat... Sper că nu-mi pui la îndoială castitatea! se uită Ana deschis în ochii lui. Nu dau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
de față sînt amîndoi legați de Badge of Honor și au oferit detalii intime despre operațiunile ilegale ale lui Patchett. Domnule căpitan, dacă merge, vorbește și măcăne ca rața, atunci e o rață, nu un șoarece. Valburn spuse: — Mac, mac, idiotule! Domnule căpitan, vreți să-i spuneți acestui individ cu cine are de-a face? Exley, cu severitate: — Domnule sergent, acești domni nu sînt suspecți. Ei s-au prezentat voluntar la discuții. — Ei bine, dom’ căpitan, să mă ia naiba dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
Regelui la 20 de ani, ireal de frumos. Cuprind cu privirea, dintr-un colț al foaierului, întreaga scenă și îmi dau seama că nu înțeleg o iotă din "spectacolul istoriei". Cum sună vorba aia? "E o poveste spusă de un idiot, alcătuită din vorbe și din zbucium și neînsemnînd nimic." Un domn în vârstă se apropie de mine. Îmi întinde, cu o mână tre-murîndă, un bilețel pe care este scrisă o adresă: blocul..., intrarea..., etajul..., apartamentul..., telefon. .. " Domnule Liiceanu, vă implor
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
om trebuie să plece de aici ducând cu el o taină, fie că aceasta ține de înălțarea sau de căderea lui. De aceea, când e vorba de "cădere", nu cred în jocul de societate pe care Dostoievski îl propune în Idiotul: fiecare dintre cei de față le povestește celorlalți lucrul pe care îl consideră cel mai mârșav din viața lui. Cred, dimpotrivă, că fiecare trebuie să-și poarte până la capăt în tăcere povara dup licitaților sale. Înclinația esențială a omului, în măsura în care
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Întotdeauna liberă, David, toate peruvienele sînt ca tine, frumoaso?, crezi Într-adevăr că sînt frumoasă, David?, ești cea mai frumoasă fată de șaisprezece ani din cîte știu, nouăsprezece, David, mincinoaso, ești o peruviană frumoasă și mincinoasă, Susan, dă-mi pașaportul, idiotule, vii la petrecere, frumoaso?, dă-mi pașaportul, dobitoc ce ești, la petrecere, o să ți-l dau la petrecere. Susan, dă-mi drumul, dobitocule!, ce se Întîmplă?, ascultă, dă-i drumul, dobitocule! ce te bagi, mă?, ești nebună de legat!, dă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
nici o promisiune, o serie de zgomote ciudate îi lăsa de înțeles că primise oricum voie să se suie pe genunchiul lui mami. Din fericire, zbieretele s-au domolit până la scâncete și oftaturi. —Și de parcă nu ajunsesem deja la capătul puterilor, idiotul de Dylan sună să îmi spună nu numai că ajunge din nou târziu acasă, dar că săptămâna viitoare va trebui să meargă la o altă conferință pentru care va trebui să rămână peste noapte. — Idiotul de Dylan, o auzi Ashling
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
ajunsesem deja la capătul puterilor, idiotul de Dylan sună să îmi spună nu numai că ajunge din nou târziu acasă, dar că săptămâna viitoare va trebui să meargă la o altă conferință pentru care va trebui să rămână peste noapte. — Idiotul de Dylan, o auzi Ashling pe Molly îngânând cu o dicție perfectă. Idiotul de Dylan, idiotul de Dylan. —... plus că e plecat vinerea asta la nu știu ce cină de afaceri în Belfast. Alte plânsete porniră pe fundal. Voce masculină. Idiotul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
numai că ajunge din nou târziu acasă, dar că săptămâna viitoare va trebui să meargă la o altă conferință pentru care va trebui să rămână peste noapte. — Idiotul de Dylan, o auzi Ashling pe Molly îngânând cu o dicție perfectă. Idiotul de Dylan, idiotul de Dylan. —... plus că e plecat vinerea asta la nu știu ce cină de afaceri în Belfast. Alte plânsete porniră pe fundal. Voce masculină. Idiotul de Dylan - ajuns acasă mai devreme și supărat de faptul că este înjurat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
din nou târziu acasă, dar că săptămâna viitoare va trebui să meargă la o altă conferință pentru care va trebui să rămână peste noapte. — Idiotul de Dylan, o auzi Ashling pe Molly îngânând cu o dicție perfectă. Idiotul de Dylan, idiotul de Dylan. —... plus că e plecat vinerea asta la nu știu ce cină de afaceri în Belfast. Alte plânsete porniră pe fundal. Voce masculină. Idiotul de Dylan - ajuns acasă mai devreme și supărat de faptul că este înjurat de fiica și de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
noapte. — Idiotul de Dylan, o auzi Ashling pe Molly îngânând cu o dicție perfectă. Idiotul de Dylan, idiotul de Dylan. —... plus că e plecat vinerea asta la nu știu ce cină de afaceri în Belfast. Alte plânsete porniră pe fundal. Voce masculină. Idiotul de Dylan - ajuns acasă mai devreme și supărat de faptul că este înjurat de fiica și de soția sa? se întreba Ashling îngrijorată. Nu, judecând după scâncetele slabe și miorlăite legate de durerea de burtică, trebuia să fie Craig. —Vin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
faci asta cum trebuie. Foarte bine, îi spuse el la final. Putem pleca? întrebă Joy exasperată când Ashling s-a întors la locul ei. A fost o mare pierdere de timp. Nici un bărbat la orizont. Un singur dans cu un idiot pitic... —Hai, te rog, doar cinci minute, implora Joy. Nu știu cum stă treaba cu Jumătate-om-jumătate-bursuc și e imposibil să nu fie acolo. Te rog. Cinci minute, Joy. Vorbesc serios, nu mai mult. Petrecerea - la fel ca majoritatea petrecerilor studențești din Dublin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
râs. —I-am spus că a fost călcat de o mașină, continuă Clodagh, rânjind. Zâmbetul lui Ashling începu să se diminueze. —Doar nu chiar... i-ai spus asta? —Ba da, chiar i-am spus, zise Clodagh mândră. Mă săturasem de idiotul ăla mare și mov și de toți plozii ăia enervanți care veneau cu morala și îmi spuneau cum să îmi trăiesc viața. — Și Molly nu s-a supărat? —O să îi treacă. Se mai întâmplă. Nu am dreptate? —Dar... dar... are
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
rușinată de cât era de ratată. Oare o sunase pe Lisa? Probabil, vaca lăudăroasă. După câteva secunde de tăcere, curiozitatea a devenit prea apăsătoare: —Pe tine te-a sunat? Spre surprinderea ei, Lisa dădu din cap în semn că nu. —Idiot! spuse Ashling energic, mai liniștită. —Idiot! aprobă Lisa cu o veselie neașteptată. Dintr-odată, părea foarte amuzant că nu sunase pe nici una dintre ele. —Bărbații! Anticiparea împovărătoare pe care Ashling o simțise începând cu seara de sâmbătă se dizolvase într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
Oare o sunase pe Lisa? Probabil, vaca lăudăroasă. După câteva secunde de tăcere, curiozitatea a devenit prea apăsătoare: —Pe tine te-a sunat? Spre surprinderea ei, Lisa dădu din cap în semn că nu. —Idiot! spuse Ashling energic, mai liniștită. —Idiot! aprobă Lisa cu o veselie neașteptată. Dintr-odată, părea foarte amuzant că nu sunase pe nici una dintre ele. —Bărbații! Anticiparea împovărătoare pe care Ashling o simțise începând cu seara de sâmbătă se dizolvase într-un râs nervos. —Bărbații, aprobă Lisa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
pentru a o lăsa pe Ashling să respire. — O glumă despre soțul prietenei lui, care îi dă acesteia o alocație care e mai mult o bătaie de joc. Sosi Joy. —Despre ce vorbim? Despre numărul lui Marcus de aseară. — Ce idiot, spuse Joy, strâmbându-se și apoi pițigăindu-și vocea. Vreau să dedic numărul lui Craig și lui Molly. Cât de prost să fii? Ashling se înverzi la față. — Și-a dedicat numărul copiilor ei? Confuză, Joy s-a uitat la Ted
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
e una din problemele pe care le pune miopia: nu poți supraveghea ce fac frizerii cînd te tund. Moda părului lung a sosit prea tîrziu. Avusesem deja timp să sufăr la școală, unde În mod inevitabil, an de an, doi-trei idioți mă arătau cu degetul și-mi aruncau amabilități de genul: „ai o gaură În cap!“ sau „Îți lipsește un șurub!“. Doar nu era să le spun de forceps, nici măcar nu știau ce e aia. Adaptasem În folosul meu cuvintele lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]