1,506 matches
-
acestea, cândva, în considerație, fără nici o supralicitare. A fost repus recent în circulație și un text al lui N. Steinhardt, publicat tot clandestin, sub pseudonimul Nicolae Niculescu: Secretul Scrisorii Pierdute, în revista Ethos de la Paris, în 1985, condusă de V. Ierunca 15. Avem motive să credem că astfel de dezvăluiri vor continua. 5. Și mai neobișnuite evocate în acest cadru exclusiv sub emblema unor (cum să le spunem?) efectiv riscate, periculoase chiar, escapade radiofonice sunt și unele colaborări, sub pseudonim, bineînțeles
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
literară, cele două domenii fiind înțelese ca un unic hipertext, constituit pe relația de intertextualitate internă care stă la baza sintagmei de "operă totală"63, Marcel Tolcea oferă un Eliade ezoteric, înțelegând pe tot parcursul documentării, pe urmele lui Virgil Ierunca și ale lui Matei Călinescu, că abordarea literaturii lui Eliade nu se poate face fără apel la opera lui științifică: o altfel de încercare este "sortită din start eșecului"64. Fără a încerca să utilizăm o grilă ezoterică de interpretare
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
textul, el creează condiții de țesere a covorului. Eliade lasă cititorului rolul de a imagina ceea ce este indentat prin sensul ficțiunii, dându-i niște semne. Ideea fundamentală a prozei eliadești, "cheia de boltă a tuturor operelor sale de maturitate" (Virgil Ierunca) este că sacrul este camuflat în profan, că miracolul este irecognoscibil. Miracolul ascuns poate fi descoperit printr-un proces de "trans-semnificare" a obiectelor, proces care le dezvăluie ca hierofanii. Într-un timp al misterului, sacru, obiectele devin hierofanii, "își evocă
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
adevărata victimă a unor astfel de situații nu cred că am fost eu, ci acei care s-au pretat la asemenea schimbări de macaz. De-a lungul anilor, mulți prieteni comuni s-au plâns dnei Monica Lovinescu și dlui Virgil Ierunca de o anume intransigență de care aș da dovadă, de o neîndreptățită prioritate pe care o dau eticului în defavoarea esteticului. Mi-l amintesc pe dl Ierunca amuzându-se și încercând să dezmintă o asemenea percepție. Și totul vine dintr-o
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
lungul anilor, mulți prieteni comuni s-au plâns dnei Monica Lovinescu și dlui Virgil Ierunca de o anume intransigență de care aș da dovadă, de o neîndreptățită prioritate pe care o dau eticului în defavoarea esteticului. Mi-l amintesc pe dl Ierunca amuzându-se și încercând să dezmintă o asemenea percepție. Și totul vine dintr-o experiență personală. Aflându-mă cândva în casa „monicilor”, pe vremea când scoteam Agora, în colimatorul discuțiilor noastre foarte nocturne a intrat un anume autor. Le-am
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
cu pricina. Am răspuns: „Evident că le public, dacă paginile sunt bune, așa cum sunt de cele mai multe ori textele lui X”. Am primit paginile. Erau foarte bune. Le-am publicat și s-au întâmplat două lucruri. Primul: m-a sunat dl Ierunca să-mi mulțumească pentru trimiterea câtorva exemplare din acel număr de revistă. După care, profund amuzat, m-a întrebat: „Păi, dragă Dorin, ce am vorbit noi acum câteva luni despre X? Ne-ai spus ce ne-ai spus despre el
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
plăcut paginile lui?” Nu-i displăcuseră. Al doilea: aveam sub tipar o foarte interesantă corespondență inedită între Tudor Arghezi și un patriarh al exilului literar românesc. Supărat că am publicat paginile autorului despre care mă chestionase cu umoru-i inegalabil dl Ierunca, patriarhul cu pricina mi-a comunicat că își încetează colaborarea la Agora și m-a rugat să-i trimit înapoi corespondența cu Arghezi. Am încercat tot ce mi-a stat în putință spre a-l face să-și schimbe hotărârea
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
Adio, Grobeimea Voastră!”, consideram că epuizasem orice răspuns pe care aș fi putut să-l dau unui lung șir de „imprecizii” la care ne supunea dl Breban pe mine și pe alți nevolnici precum dna Monica Lovinescu și dnii Virgil Ierunca, Paul Goma, Ion Negoițescu, Bujor Nedelcovici etc. Mi-am propus atunci să nu mai intru în nici un fel de polemică pe această temă cu dl Breban, acceptând atât diagnosticul pe care i l-a pus, public, unul dintre cei mai
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
uitarea. Nu pot împărtăși nici visul dlui Țepeneag - un „ziar ca un tramvai” - atâta vreme cât invocata „solidaritatea internă” poate să însemne și un consens de a ataca în haită oameni din afara ziarului - fie ei Nicolae Manolescu, Monica Lovinescu, Gabriel Liiceanu, Virgil Ierunca, Paul Goma, Augustin Buzura sau alții. Este imoral să consacri un editorial apărării propriei iubite, care, liberă și nesilită de SRI, mărturisește presei: „Am fost amanta președintelui E.Cț”. Dar la fel de jalnică rămâne și folosirea unei rubrici săptămânale pentru a
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
învățasem mai multă carte decât în lungi cursuri la universitate a fost un eșec. Ținuse să-mi spună că aș putea evita multe necazuri, dacă nu aș fi atât de apropiat de grupul parizian Ionesco, Cioran, Monica Lovinescu și Virgil Ierunca. Era păcat de marele meu talent și nu avea nici un rost să-mi fac rău pentru... Șocat, l-am repezit cu iuțeala imbecilei tinereți. Voiam să fie limpede că apropiat ori nu de toți cei menționați, prețuirea mea pentru ei
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
sa e mai boțită pe stânga, ba presbit cu înclinații social-democrate, dar bonețica sa de noapte e mai boțită pe dreapta. Este și extrem de arogant. Cel dintâi care a semnalat că e confecționat numai din certitudini a fost dl Virgil Ierunca. Ca să nu-l ia pe sus briza realității, dl Cornea continuă să-și pună blacheuri de mercur la ciuboțelele de trestie, în care, înfundat ca motanul Jerry, tropăie necruțător. Când și când, scoate de la brâu pușcociul de soc, înghesuie în
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
comentarii, dedicată unui "mare necunoscut al culturii române", Mircea Popescu, scriitorul român care a trăit în exil, la Roma. Cartea este structurată în două volume, al doilea cuprinzând o serie mare de scrisori inedite de la personalități românești din exil Eliade, Ierunca, Vintilă Horia, Eugen Coșeriu, Horia Stamatu etc. , aceste scrisori aducând multe informații despre viața, dar mai ales despre activitatea lor de promovare a culturii române în lume. Cred că la o eventuală întrebare despre cine a fost Mircea Popescu, necunoscut
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Mircea Popescu, dar poate că și aceste câteva fraze vor trezi interesul cititorului avizat pentru această carte. Chiar și titlul cărții are o semnificație anume Mircea Popescu, un cărturar, un ziarist, o conștiință. Noi am preluat aceste cuvinte de la Virgil Ierunca, prietenul și camaradul lui Mircea Popescu întru jurnalism și promovare a culturii române. Cartea am lansat-o la București, la Muzeul Literaturii Române, avându-i printre cei care au prezentat-o pe Sorin Alexandrescu, prefațatorul ei, pe Constantin Eretescu, din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
în care fostul meu coleg a colaborat cu două articole de mare răsunet în presă, despre Criza culturii românești și Criza omului contemporan. Pe lângă aceste articole, care nu făceau deloc plăcere noilor ideologi, a mai tipărit, împreună cu colegul său Virgil Ierunca, și revista anticomunistă "Agora" în care semnau poeți și scriitori din toată lumea. Nu au întârziat consecințele... Pentru aceste articole și pentru propaganda ostilă pe care o întreținea și oral în redacția revistelor și ziarelor la care colabora, Caraion a fost
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
toate cărțile despre Pitești, dar le și topește în fluxul său, construind un edificiu nu neapărat original, dar mult mai exact și mai amănunțit). Ochiul emoțional este interzis; este îngăduită doar privirea cerebrală și cronologică. Celebrul eseu al lui Virgil Ierunca (Fenomenul Pitești) fusese o sinteză suplă și intelectuală, cu impact remarcabil. Alin Mureșan dorește să ofere cititorilor români (nu doar intelectualilor) cu totul altceva: o lecție de anatomie minuțioasă, detaliată, pe îndelete, fărâmă cu fărâmă, pas cu pas, astfel încât toată lumea
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
nu au fost disponibile în cazul încercărilor de până acum de a creiona un contur general a ceea ce e numit impropriu 'reeducare'. Există, până în momentul de față, doar două abordări generaliste ale subiectului. Ne referim aici la volumele lui Virgil Ierunca și Dumitru Bacu, ambele scrise exclusiv pe baza celor relatate autorilor de către victime ale acțiunii. Deoarece la momentul redactării lor nu era posibil accesul la documente, iar ceilalți supraviețuitori nu apucaseră încă să-și publice memoriile, demersurile celor doi, deși
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
am oprit, pentru studiul nostru, la termenii de 'agresor' ori 'bătăuș', pe care îi considerăm mai indicați în acest caz. O problemă mai dificil de rezolvat este găsirea termenului potrivit pentru înglobarea tuturor evenimentelor. Considerăm că denumirea lansată de Virgil Ierunca în cartea sa omonimă, 'fenomenul Pitești', este vagă și ușor metaforică. Numeroși supraviețuitori s-au aplecat asupra termenului 'experimentul Pitești'. Cu riscul de a părea didactici, vom spune că un experiment presupune prezența unor oameni de știință care folosesc o
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
cine inventa metodele de tortură? În fine, au fost atinse obiectivele inițiatorilor sau nu? Vom încerca să redăm părerile celor care au scris despre întâmplările din Pitești și Gherla legate de aceste întrebări înainte de a ne formula propriile concluzii. Virgil Ierunca vorbește despre Pitești ca despre o 'insulă a ororii absolute' și crede că în cadrul acțiunii 'categoria martorului inocent a fost pur și simplu suprimată'. El este de părere că 'scopul Securității [ ] nu era numai de a doborî forțele vii ale
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
alături cei doi adjuncți ai săi, coloneii Dulgheru și Sepeanu, dar și pe directorul Alexandru Dumitrescu, locotenentul Marina și colonelul Zeller. Primul vinovat dintre deținuți este, desigur, Țurcanu, alături de Popa, Livinschi, Mărtinuș, Leonida, Pătrășcanu, Fuchs, Steier. Probabil însă că Virgil Ierunca nu cunoștea întregul destin al lui Pafnutie Pătrășcanu și al lui Titus Leonida, ambii torturați înainte de a schimba taberele, precum nici pe cele ale lui Fuchs și Steier, asupra cărora nu există date certe. În ceea ce privește împărțirea acțiunii în etape, Ierunca
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
Ierunca nu cunoștea întregul destin al lui Pafnutie Pătrășcanu și al lui Titus Leonida, ambii torturați înainte de a schimba taberele, precum nici pe cele ale lui Fuchs și Steier, asupra cărora nu există date certe. În ceea ce privește împărțirea acțiunii în etape, Ierunca identifică patru momente: demascarea externă (informațiile ascunse la Securitate), demascarea internă (denunțarea ajutoarelor primite în închisoare de la gardieni ori alți deținuți), demascarea morală publică (defăimarea familiei, credinței, prietenilor și modelelor) și torturarea altora. Virgil Ierunca arată că acțiunea de la Pitești
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
În ceea ce privește împărțirea acțiunii în etape, Ierunca identifică patru momente: demascarea externă (informațiile ascunse la Securitate), demascarea internă (denunțarea ajutoarelor primite în închisoare de la gardieni ori alți deținuți), demascarea morală publică (defăimarea familiei, credinței, prietenilor și modelelor) și torturarea altora. Virgil Ierunca arată că acțiunea de la Pitești nu a fost singulară, amintind de reeducarea în stil chinezesc, relatată de Dries van Coillie în Jai subi le lavage de cerveau (Sinuciderea entuziastă), dar aici represiunea fizică era mult atenuată: lanțuri care intrau
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
ambele cazuri se referă la perioada de după Pitești, ceea ce ar putea duce la concluzia greșită că acțiunea din România a fost un soi de predecesoare a acestora, iar intensitatea presiunilor fizice și psihice este incomparabil mai mică. Probabil că Virgil Ierunca a ținut să amintească cele două mărturii pentru a demonstra că astfel de încercări de spălare a creierului au fost des întâlnite în spațiul comunist. Constantin Cesianu încadrează acțiunea de la Pitești în întreg sistemul represiv aplicat în România și crede
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
proces nu trebuie să fie transparent. Asta era linia lui Gabriel Andreescu pe vremea aceea. Această segregație a adevărului e foarte departe de vede‑ rile mele. Și cine mi-a luat partea ? Mi-au luat partea Monica Lovinescu și Virgil Ierunca, pe care nu-i cunos‑ cusem încă. Însă acestea erau deja conflicte de fond, de principii. Pe lângă ele erau conflicte generate de invidie, că, sigur, am trezit foarte multe invidii. Gândiți-vă că eram o puștoaică care a venit de
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
în științe politice.“ VĂ dați seama, nu ne întâlniserăm niciodată. Deci, în urma acelui articol, a luat decizia să-mi schimbe viața. Câteva săptămâni mai târziu m-am dus la Paris, unde i-am întâlnit pe Monica Lovinescu și pe Virgil Ierunca, care au fost din prima foarte generoși cu mine. Au publi‑ cat niște texte din acelea superentuziaste chiar la înce‑ putul anilor ’90. Cum au publicat mai târziu despre Horia Patapievici. Numai că eu nu le-am republicat pe ale
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
generoși cu mine. Au publi‑ cat niște texte din acelea superentuziaste chiar la înce‑ putul anilor ’90. Cum au publicat mai târziu despre Horia Patapievici. Numai că eu nu le-am republicat pe ale mele. Nu sunt așa cunoscute. Dar Ierunca mi-a scris un text din acela că-ți vine să te ascunzi sub pat de rușine că te laudă cineva așa de tare. Și au fost buni cu mine, au fost extraordinar de buni și de protectori cu mine
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]