1,391 matches
-
învățătoare. Actualmente, lucrează ca asistent medical, în Cabinetul soțului ei. Se bucură de existența unei minunate fete, Bianca Roberta, școlăriță în cl. I, la Școala Generală Nr. 3 "Mihai Eminescu", din Rădăuți. Familia pentru factorul poștal Ion Lavric, pentru operatorul Ilarie Lavric, pentru medicul Dan Sorin Lavric, ca și pentru jurnalista Ana Maria Lavric-Paraschi(copii și nepoți) a reprezentat și reprezintă pentru fiecare în parte sfera privată a existenței sale, locul unde se simte bine în intimitatea celor dragi și unde
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
a unor amintiri din tinerețe. Aduc mulțumiri celor ce mi-au fost alături, pentru ca însemnările mele să vadă lumina tiparului și să ajungă la cei dragi... Burciu Gheorghe, S.C. "Bucovina Electrotop" SRL Rădăuți Nicolaescu Vasile, S.C. "Trans Nicolaescu" SRL Lavric Ilarie, S.C. Exploatare gaze naturale Frătăuții-Noi Nemțoc Vasile, Costișa învățător Burciu Vasile, S.C. "Oil Aral" SRL Rădăuți
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
mult stadiul cumulativ au devenit expansioniste. În linii mari, ne putem spune că preluat din alte părți, dar am și dat; ne vin în întâmpinare nume de rezonanță ca Eugen Ionescu, Mircea Eliade și Emil Cioran, cărora li se alătură Ilarie Voronca și Benjamin Fundoianu continuându-și ritmul în interiorul limbii franceze. Au ilustrat diaspora românească, în acest spațiu, Vintilă Horia, Constantin Virgil Gheorghiu, Petru Dumitriu, Dumitru Țepeneag, Paul Goma, Bujor Nedelcovici, Nicolae Balotă, Mircea Iorgulescu, Matei Vișniec, Ana Orlea; operele lor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Victor Ion Popa, plus alte proze care, deși neperformante, configurau o etapă de intensă emulație. Dintre volumele poeților, de reținut: Destin de V. Voiculescu, Scutul Minervei de Ion Pillat, La cumpăna apelor de Lucian Blaga, Patmos și alte poeme de Ilarie Voronca, Printre oameni în mers de Aron Cotruș, Poezii antipoetice de George Magheru, Punct vernal de Simion Stolnicu; altele, mai puțin relevante, li se alătură. Să observăm că între Hortensia Papadat-Bengescu (născută în 1876) și Mircea Eliade (născut în 1907
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
de George Magheru, Punct vernal de Simion Stolnicu; altele, mai puțin relevante, li se alătură. Să observăm că între Hortensia Papadat-Bengescu (născută în 1876) și Mircea Eliade (născut în 1907) e diferență de peste trei decenii, iar între V. Voiculescu și Ilarie Voronca de două! A.B.Ce împrejurări au determinat, în ultimele decenii, graba regrupărilor? Ca efect al tehnicizării febrile cu vădite consecințe ontologice, ideea de "generație" comportă după a doua conflagrație mondială alte conotații; frapează, acum, o altă viteză a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
despre administrarea averii bisericești din Bucovina”; Isidor Ieșeanu - „Patriotism și umanitarism”,; Octavian C.Taslăuanu „Ardealul” cules din Luceafărul; N.Iorga - texte din Neamul Românesc”; Ionel Teodoreanu - „Bunicul” - din „Însemnări ieșene”; D. Anghel - „Fata din Dafin”; St. Petică - „Poeme în proză”; Ilarie Chendi, la rubrica Critică literară, documentarul „La moartea lui Ștefan Petică”; „Unui viteaz”, „Alarma”, „Tranșeea cântă”, „Doina”, „Pentru țară”; „Grigorescu”, sunt doar câteva din poeziile care poartă semnătura poetului bârlădean George Tutoveanu, dar se publică și recenzii ale revistei „Florile
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
revistele Luceafărul (1902-1920), Gazeta de Transilvania, Ramuri (19051947) Semănătorul (19011910), Însemnări literare: „Amurg de toamnă” de Demostene Botez, „În Bucovina” și „Noapte de april” de M. Sadoveanu, „Cu G. Coșbuc” de G. Bogdan-Duică. Apar republicări ale scrierilor lui D. Anghel, Ilarie Chendi, T, Ștefanelli, studiile lui Titu Maiorescu despre Ioan Popovici Bănățeanu - nr.60/1919 din revista Convorbiri literare de la Iași, fragmente din „Amintiri din copilărie” de Ion Creangă, din opera lui George Bacovia sunt reproduse poeziile „Nervi de toamnă” și
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
s-a răsturnat căruța cu talent la Brăila ? râdea Pribeagu, care compunea versuri pentru amândoi, amintind și de celebrul Cavadia, dar și de alți nenumărați instrumentiști veniți tot din orașul de la malul Dunării, enu- merând și scriitori ca Nae Ionescu, Ilarie Voronca, Perpessicius, Panait Istrati sau mai tânărul Iosy, Mihail Sebastian, ori actrița Maria Filotti. — O, dar planul nostru e să ne facem cunoscuți aici, apoi să ne retragem acasă și să mutăm capitala la Brăila, râdea Moscopol. — Așa credeți voi
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
esenței lor colindă prin expoziții întreaga lume. Tristan Tzara, Barbu Fundoianu și alți suprarealiști și dadaiști pleacă să cucerească Parisul. Mulți încă se lansează în revista Contimporanul, a lui Vinea, o altă voce de marcă a avangardei, alături de Gherasim Luca, Ilarie Voronca, Gheorghe Dinu (Stephan Roll) sau Alexandru Binder (Sașa Pană). Nicolae Tonitza, Camil Ressu, Marcel Iancu, Iosif Iser, Arthur Segal, Mattis-Teutsch sau Victor Brauner devin numele grele ale pensulelor, ducându-și tablourile în toată Europa, pe când Corneliu Baba abia începe
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
mijloace critice, până în anii '30 când, odată cu sintezele călinesciene, monumentale, privind viața și opera lui Eminescu, cercetarea eminescologică va dobândi o nouă dimensionalitate. Doamna Ioana Vasiloiu se oprește asupra lui Al. Grama, Aron Densusianu, Mihail Dragomirescu, Raicu Ionescu-Rion, Nicolae Iorga, Ilarie Chendi, Ion Scurtu (în paranteză fie zis, acesta ar merita, în sfârșit, o abordare critică majoră, poate într-o teză de doctorat a cuiva, căci scrierile lui, de o însemnătate aparte pentru eminescologie, încă n-au fost adunate într-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
76 79 Câmpan, Ioan : VIII, 236 240 Câmpan, Diana : VIII, 115 119 Ceaușescu, Gh., V., 70 Cerna, Panait : VI, 180-183 Cernăianu, Călin, L., :VII, 22 29; VIII, 13 17 Cheie-Pantea, Iosif : III, 134 138; IV, 70 73; V. 98-100 Chendi, Ilarie : VII, 160 165 Chihaia, Pavel: VI, 209 Chimoiu, Anca-Maria : VII, 113 Chirnoagă, Mihail : VIII, 151 Chioaru, Dumitru : VI, 42 45 Cianciolo, Umberto, V., 95-96 Cifor, Lucia : X, 205 210 Ciobanu, Nicolae : I, 57 58 Ciornei, Mihaela : VII, 204-295 Cimpoi, Mihai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
Senatului, în locul lui Eugeniu Stănescu, care refuzase (cf. Titu Maiorescu, op. cit., p. 377). 1899. Înființată în acest an, sub președinția lui B. P. Hasdeu, Asociația oamenilor de litere români numără între membrii ei pe C. Dumitrescu-Iași, N. Petrașcu, Barbu Delavrancea, Ilarie Chendi și Nicolae Gane. Apare la editura librăriei Socec cea de a treia ediție a Novelelor lui Gane, cele trei volume (213, 215, 222 p.) având același cuprins ca și ediția din 1886; întâlnim însă unele intervenții în text care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
Alex. Odobescu și Ion Slavici, N. Filimon și N. T. Orășanu, Caragiale și Alex. Davila, Coșbuc și Vlahuță, D. Anghel și Ion Minulescu, Iuliu Săvescu și ștefan Petică, șt. O. Iosif și Emil Gârleanu, Macedonski și Arghezi, Dobrogeanu Gherea și Ilarie Chendi, M. Sadoveanu și Panait Istrati, N. Davidescu și M. Săulescu, Emanoil Bucuța și atâția alții, fără a mai pomeni de gazetari, toți certați cu școala și cultura oficială și de aceea, poate, deveniți apți pentru ziaristică, care cere Înainte de
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Artur Gorovei, Radu D. Rosetti, Ion Simionescu, Cincinat Pavelescu, Elena Văcărescu, G. Ibrăi leanu, Ion Agârbiceanu, G. Longinescu, S. Sanielevici, Theodor D. Speranția, Nicolae I. Apostolescu, Eugen Porn, Jean Bart, D. Gusti, D. Nanu, P.V. Haneș, Demostene Russo, Panait Cerna, Ilarie Chendi, șerban Basco vici, Ion Pop-Reteganul, Ovidiu Densusianu, Ilie Bărbulescu, Sextil Puș cariu, ștefan Procopiu, dr. Nicolae Leon, Simeon Fl. Marian, Maria Cunțan, Ioan Nă dejde, Paul Bujor, Lazăr șăineanu, I. Brucker, Mihail Dragomi rescu, Pompiliu Eliade, George Coșbuc, Nicolae
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
economică, ci și forme specifice de conștiință umană, am putea spune, de spiritualitate creatoare.“ (Familia, septembrie 1972) „Comunismul nu înseamnă o viață de cazarmă, ci dimpotrivă, o înflorire a vieții umane sub toate aspectele ei fundamentale.“ (Familia, decembrie 1976) HINOVEANU Ilarie „Deodată țara noastră, deodată, ca-n trecut Și-a scos din tinda sfântă spre larguri omenia, El - stâlpul de la poartă, El - steagul desfăcut, El, Ceaușescu - fiul, Ea, mamă - România!“ („Deodată“, Ramuri, 15 februarie 1973) „Lui se cuvine floarea cu sufletul
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
recunoașterii noastre, generațiilor de azi și viitoare. Găsim cu cale că nu putem încheia capitolul privitor la așezarea satului fără să vorbim despre o frumoasă poveste a unei drumeții pe crestele Făgărașului la vreme de iarnă, auzită de la preotul paroh Ilarie Budac, în vremea în care păstorea pe binecredincioșii satului Oprea. Cică într-o însorită duminică de august din 1965, către sfârșitul slujbei religioase din ziua aceea, o foarte distinsă doamnă, la o vârstă mai mult decât venerabilă, a intrat în
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
dela curtea vreunui rege Francisk, Ludwig sau Leopold. După încheierea ritualului ungerii frunților dreptcredincioșilor cu Sfântul Mir, doamna noastră fără să se simtă deloc stingherită de prezența sătenilor ce n-ar mai fi părăsit sfântul locaș, s-a adresat părintelui Ilarie cu rugămintea de a oficia pentru ea o rugăciune de mulțumită către Dumnezeu pentre că a încheiat cu bine încă o călătorie de una singură, pe crestele Făgărașului. Ceea ce preotul satului nostru a și făcut, primind și obolul cuvenit pentru
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
a fi foarte greu, după cum după ponoseala și praful de pe hainele de turist cu multă experiență, care nu-i știrbea cu nimic distincția de castelană, era clar că se află de multă vreme pe drum. Din vorbă în vorbă, părintele Ilarie a invitat-o pe turista aceea, venită parcă din alte evuri să servească prânzul acasă la el cu familia lui, unde sigur preotesei îi va face plăcere să aibă un asemenea oaspete. Așa vom afla că pe doamnă o chema
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
care le-am străbătut, fără să fi alunecat odată într-o prăpastie. Și acum binecuvintează-mă părinte ca să ajung cu bine acasă, unde sunt așteptată de copii și nepoți». Iar venerabila doamnă Thiess va mai avea să afle dela părintele Ilarie că ciobănașul acela, Pilu lui Gheorghe Budac pierise de mult, în plinătatea puterilor, în urgia primului război mondial, făcând zadarnică supremă jertfă pe glie străină, apărând coroana imperială a unui Franz Iosef cu care nu avea nimic, nici în clin
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
parohial vreme de 50 de ani fără întrerupere preotul Victor Vulcan, adică din 1890 până în 1939. Din 1939 până în 1976, adică vreme de 37 de ani cu oarecari întreruperi în anii 1962 satul a fost în grija duhovnicească a părintelui Ilarie Budac, iar din 1976 încoace, până în prezent nava bisericească a satului îl are la timonă pe preotul Iancu Giurcă. CAPITOLUL IX Iarba verde de acasă Motto: Scrisoare către un străin De-ai veni pe-aici vreodată, Ai vedea că am
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
edifice și în agricultură. În ziua de 25 ianuarie au fost chemați la Sfatul popular ca să fie «lămuriți» în acest sens oamenii cei mai respectați, mai gospodari și mai înstăriți din sat, Emilian Grovu, Gheorghe Grovu, Tănase Budac și preotul Ilarie Budac. Tovarășii veniți de la raion, între ei aflându-se și un milițian străin de sat, știau că dacă acești oameni vor fi convinși să semneze cererea de intrare în colectiv, pe urmă restul satului n-o să mai facă rezistență. Atunci
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
aveau copii cu munci de răspunderi pe la orașe, la București, la Brașov, la Sibiu, la Făgăraș sau la Orașul Victoria. După ce au fost șantajați cu eliminarea din viața social-civilă a copiilor lor de la orașe, Emilian Grovu, Gheorghe Grovu și preotul Ilarie Budac au oftat adânc din străfunduri de rărunchi, au luat tocul cu peniță claps în mână, au muiat în călimara de pe biroul președintelui sfatului, cu cerneală violetă, culoarea otrăvii, au scrâșnit din măsele și au semnat, consfințind în felul acesta
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
ca să nu pățească ce-a pățit popa Nodea, nu prea mai îndrăzneau să întindă pelteaua. Cînd discutau cu «tablagiii» de la miliție, o lăsau mai moale și semnau hârtia ce li se punea sub nas. Așa a semnat atunci și popa Ilarie cererea, predând geaceului pe baza unei simple semnături, tot pământul, care era de fapt zestrea doamnei preotese, trebuind să se întoarcă acasă gârbovit, îmbătrânit într-o jumătate de ceas cu mai mult de o viață de om. Imediat după el
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
soție : „Tu vezi În mine pe veșnicul student, pe jidovul rătăcitor, pe un fel de «Taugenichts» [= netrebnic], pe un comunist zdrențăros și fără demnitate” <endnote id="(867, pp. 103, 189, 255)"/>. În volumul de poeme Peter Schlemihl (București, 1932), poetul Ilarie Voronca (Eduard Marcus) se simte un om bătut și alungat, respins de societate, fără casă, fără patrie, un „evreu rătăcitor” : M-ați alungat din ogrăzile udate de ploile târâte Și În decembrie de lângă sobele voastre În care focul troznea ca
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
sau nu, chiar dacă nu mă identificam cu ghetoul mamei mele și cu nici un ghetou al identității. [...] Să evit vizibilitatea, ca Schlemihl ? Fără umbră, fără identitate, să apar doar pe Întuneric ?” <endnote id="(828, p. 24)"/>. După părerea lui G. Călinescu, Ilarie Voronca este „Înrudit sufletește” cu Benjamin (Wechsler) Fundoianu <endnote id="(130, p. 866)"/>. La rândul său, Paul Cernat Îi vede pe amândoi poeții sub zodia „condiției de Ahasverus, de evreu rătăcitor și de exilat etern”. „Atât Fundoianu, cât și Voronca
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]