11,020 matches
-
la existența faptei și a persoanei care a săvârșit-o, arătând, totodată, că instanța civilă nu este legată de hotărârea definitivă de achitare sau de încetare a procesului penal în ceea ce privește existența prejudiciului ori a vinovăției autorului faptei ilicite. De asemenea, alin. (2) al aceluiași art. 28 prevede că hotărârea definitivă a instanței civile prin care a fost soluționată acțiunea civilă nu are autoritate de lucru judecat în fața organelor judiciare penale cu privire la existența faptei penale, a
DECIZIA nr. 82 din 14 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284768]
-
fără să existe vreo hotărâre de condamnare a acestuia prin îngrădirea dreptului de a fi ales, fără a i se respecta prezumția de nevinovăție prevăzută de art. 23 din Constituție, dreptul la un proces echitabil și dreptul la apărare. Conduita ilicită a BEC se grefează pe activitățile specifice de judecată ale Curții Constituționale și pe efectele Hotărârii nr. 2 din 5 octombrie 2024, creând un precedent periculos și ilegal într-un stat de drept. Prin decizia sa BEC a încălcat art.
HOTĂRÂREA nr. 22 din 17 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298021]
-
care această activitate prezintă un caracter de îndeletnicire, prin repetabilitatea și prelungirea în timp a acțiunii prevăzute de norma de incriminare, făptuitorul urmărește obținerea unui beneficiu patrimonial prin perceperea unei dobânzi cămătărești. Prin urmare, deținerea sumei folosite la acordarea împrumuturilor ilicite prezintă același nivel de periculozitate socială ca și deținerea dobânzii obținute în urma săvârșirii infracțiunii, aceasta fiind sursa principală a obținerii folosului patrimonial și motivul pentru care activitățile ilicite se repetă și se prelungesc în timp. ... 10. Președintele Completului pentru
DECIZIA nr. 26 din 27 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298177]
-
unei dobânzi cămătărești. Prin urmare, deținerea sumei folosite la acordarea împrumuturilor ilicite prezintă același nivel de periculozitate socială ca și deținerea dobânzii obținute în urma săvârșirii infracțiunii, aceasta fiind sursa principală a obținerii folosului patrimonial și motivul pentru care activitățile ilicite se repetă și se prelungesc în timp. ... 10. Președintele Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, doamna judecător Eleni Cristina Marcu, constatând că nu sunt întrebări de formulat din partea membrilor completului, a declarat dezbaterile închise, reținându
DECIZIA nr. 26 din 27 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298177]
-
Infracțiunea de camătă a fost reglementată în Codul penal din 1969 la art. 295 lit. d), având denumirea de „speculă“, fiind ulterior abrogată prin Legea nr. 12/1990 privind protejarea populației împotriva unor activități de producție, comerț sau prestări de servicii ilicite (republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 121 din 18 februarie 2014, în prezent abrogată). Fapta a fost din nou incriminată prin Legea nr. 216/2011 privind interzicerea activității de cămătărie (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I
DECIZIA nr. 26 din 27 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298177]
-
stomatolog, după caz. Astfel, formularea generală „fapte ce au legătură cu exercitarea profesiei de medic/medic stomatolog“, cadrul nesistematizat al normelor, precum și terminologia inconsecventă permit interpretarea potrivit căreia normele se referă la orice fapte, nu doar la cele privind caracterul ilicit al exercitării profesiei. Prin urmare, autorul excepției apreciază că textele de lege criticate încalcă dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție în componenta privind calitatea legii, respectiv sfera acestora de aplicare nu este clar stabilită, permițând interpretări diferite. Or, legiuitorul
DECIZIA nr. 670 din 3 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298174]
-
a se vedea Decizia nr. 99 din 1 martie 2018, precitată, paragraful 45). Așa fiind, contrar susținerilor autorului excepției de neconstituționalitate, dispozițiile art. 393 alin. (3) din lege nu se referă la orice fapte, ci doar la cele privind caracterul ilicit al exercitării profesiei, astfel că nu se poate reține încălcarea dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție în componenta privind calitatea legii, sfera de aplicare a acestor norme fiind clar stabilită, și nici nu sunt deficitare din perspectiva lipsei de
DECIZIA nr. 670 din 3 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298174]
-
reglementează categoria unităților destinatare ale normelor juridice, respectiv obligațiile instituite în sarcina conducătorilor acestor unități, având în vedere că activitatea de pază este o activitate cu caracter special, desfășurată în scopul asigurării siguranței obiectivelor, bunurilor și valorilor împotriva oricăror acțiuni ilicite care lezează dreptul de proprietate, existența materială a acestora, precum și al protejării persoanelor împotriva oricăror acte ostile care le pot periclita viața, integritatea fizică sau sănătatea, Guvernul apreciază că normele juridice sunt previzibile și suficient de precise și clare
DECIZIA nr. 656 din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298310]
-
că, după 1 februarie 2017, sporurile/sumele tranzitorii nu mai puteau fi adăugate la salariul de funcție. ... 12. Autorul excepției susține și că sumele compensatorii din salariul de funcție au devenit pentru casa de pensii un instrument folosit fie în scopul ilicit de a eluda creșterea cheltuielilor cu polițiștii activi, fie în scopul de a eluda stabilirea corectă a dreptului la pensie. Casa de pensii a creat un nou element salarial, „sume compensatorii“, care să acopere diferența până la 1.450 de lei
DECIZIA nr. 527 din 22 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298391]
-
statut. A menționat pârâtul că, în conformitate cu prevederile art. 56 alin. (1) din Ordonanța nr. 26/2000, asociația se dizolvă, prin hotărâre judecătorească, la cererea Ministerului Public sau a oricărei alte persoane interesate când scopul sau activitatea asociației a devenit ilicită sau contrară ordinii publice. În opinia pârâtului, prin acțiune, reclamanta și-a încălcat propriul statut. Astfel, la pag. 5 al 2-lea alineat din statut, aceasta a consemnat că sunt considerate abuzuri „Orice acțiune care poate avea ca efect subminarea economiei
SENTINȚA nr. 29 din 23 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/296656]
-
unei aeronave aflate într-o situație de urgență. ... 2.1.4.2.2. Codul 7600 pentru a asigura recunoașterea unei aeronave având sistemul de radiocomunicații defect. ... 2.1.4.2.3. Codul 7500 pentru a asigura recunoașterea unei aeronave care este supusă unui act de intervenție ilicită. ... ... 2.1.4.3. Trebuie realizate prevederi corespunzătoare privind echipamentele de decodare de la sol, pentru a asigura recunoașterea imediată a codurilor de Mod A 7500, 7600 și 7700. ... 2.1.4.4. Codul de Mod A 0000 trebuie să fie rezervat pentru alocare conform acordurilor
REGLEMENTARE AERONAUTICĂ CIVILĂ ROMÂNĂ RACR-CNS din 3 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294125]
-
are următorul conținut: „Constituie infracțiunea de spălare a banilor și se pedepsește cu închisoare de la 3 la 10 ani: a) schimbarea sau transferul de bunuri, cunoscând că provin din săvârșirea de infracțiuni, în scopul ascunderii sau al disimulării originii ilicite a acestor bunuri ori în scopul de a ajuta persoana care a săvârșit infracțiunea din care provin bunurile să se sustragă de la urmărire, judecată sau executarea pedepsei;“. ... 15. Autorul excepției de neconstituționalitate susține că prevederile criticate contravin dispozițiilor constituționale
DECIZIA nr. 313 din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291247]
-
Legea nr. 656/2002, Curtea Constituțională a reținut că varianta normativă prevăzută la alin. (1) lit. a) constă în fapte de schimbare sau transfer de bunuri, cunoscând că acestea provin din săvârșirea de infracțiuni, în scopul ascunderii sau al disimulării originii ilicite a acestor bunuri ori în scopul ajutării persoanei care a săvârșit infracțiunea din care provin bunurile să se sustragă de la urmărire, judecată sau executarea pedepsei; varianta normativă reglementată la alin. (1) lit. b) constă în ascunderea ori disimularea adevăratei
DECIZIA nr. 313 din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291247]
-
normelor legale reprezintă atributul exclusiv al instanțelor de judecată, cu atât mai mult cu cât diferența esențială dintre spălarea de bani și tăinuire este că, la dobândirea unui bun în cazul infracțiunii de spălare a banilor, fondurile provin din operațiuni ilicite, ce au ca scop ascunderea banilor negri, pe când, în cazul tăinuirii, dobândirea bunurilor se face numai cu bani albi. De asemenea, prin Decizia nr. 545 din 26 septembrie 2019, paragraful 32, Curtea a constatat că infracțiunea de tăinuire, fiind
DECIZIA nr. 313 din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/291247]
-
alin. (1) din Regulamentul (UE) 2017/2.402 de către B.N.R., desemnată autoritate competentă potrivit art. XVI^1 alin. (2) lit. c). ... (2) În cazurile menționate la art. XIX^1 lit. a)-f), B.N.R. poate aplica măsura constând în ordin de încetare a conduitei ilicite a persoanei fizice sau juridice și de abținere de la repetarea acesteia. (3) În cazul menționat la alin. (1) lit. c), atunci când persoana juridică este o societate-mamă sau o filială a societății-mamă care trebuie să întocmească conturi financiare consolidate
LEGE nr. 145 din 21 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283152]
-
vizează siguranța națională, pe de o parte, și îndeplinirea „obiectivelor de protecție a societății împotriva criminalității și de protecție a stabilității și integrității sistemului financiar al Uniunii“ (paragraful 2 din preambulul Directivei 2015/849), pe de altă parte. „Fluxurile de bani iliciți pot deteriora integritatea, stabilitatea și reputația sectorului financiar și pot amenința piața internă a Uniunii, precum și dezvoltarea internațională. Spălarea de bani, finanțarea terorismului și criminalitatea organizată rămân probleme semnificative care ar trebui abordate la nivelul Uniunii. Pe lângă o
DECIZIA nr. 349 din 1 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300005]
-
sediul, dacă aceasta din urmă era de interes local. ... 39. O primă ipoteză vizează cauzele de dizolvare reglementate în art. 56 alin. (1) lit. a)-c) din Ordonanța de Guvern nr. 26/2000, respectiv când: scopul sau activitatea asociației a devenit ilicită ori contrară ordinii publice; realizarea scopului este urmărită prin mijloace ilicite sau contrare ordinii publice; asociația urmărește un alt scop decât cel pentru care s-a constituit. ... 40. A doua ipoteză (criticată în prezenta cauză) în care bunurile asociației/fundației rămase
DECIZIA nr. 349 din 1 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300005]
-
primă ipoteză vizează cauzele de dizolvare reglementate în art. 56 alin. (1) lit. a)-c) din Ordonanța de Guvern nr. 26/2000, respectiv când: scopul sau activitatea asociației a devenit ilicită ori contrară ordinii publice; realizarea scopului este urmărită prin mijloace ilicite sau contrare ordinii publice; asociația urmărește un alt scop decât cel pentru care s-a constituit. ... 40. A doua ipoteză (criticată în prezenta cauză) în care bunurile asociației/fundației rămase după lichidare sunt preluate de către stat sau, după caz, de
DECIZIA nr. 349 din 1 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300005]
-
faptul că mijloacele de realizare sunt nelicite; în această ipoteză scopul asociației este legitim, numai mijloacele sale de realizare sunt plasate în afara legii [lit. b)] ori sub declararea unui scop legal, scopul real este diferit, independent de condiția naturii ilicite a scopului [lit. c)] și în care bunurile rămase după lichidare sunt preluate de către stat, sau, după caz, de comuna sau orașul în a cărui rază teritorială asociația sau fundația își avea sediul. ... 42. Curtea reține că problema care
DECIZIA nr. 349 din 1 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300005]
-
juridice sancționate cu dizolvarea și intrarea în lichidare echivalează cu o confiscare contrară exigențelor constituționale stabilite prin art. 44 alin. (8), potrivit căruia „Averea dobândită licit nu poate fi confiscată. Caracterul licit al dobândirii se prezumă“. În lipsa probării caracterului ilicit al destinației, folosirii ori dobândirii bunurilor supuse măsurii de trecere în proprietatea privată a statului și a inexistenței unei hotărâri judecătorești definitive în acest sens, soluția legislativă reglementată prin art. 60 alin. (4) din Ordonanța Guvernului nr. 26/2000, în ceea
DECIZIA nr. 349 din 1 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300005]
-
nr. 2.097D/2020. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că dispozițiile criticate nu respectă exigențele de calitate a legii, întrucât nu prevăd în mod expres faptul că pentru angajarea răspunderii administratorului unei societăți, pe lângă condiția faptei ilicite, este necesară și condiția ca încetarea plăților de către o societate, respectiv insolvența acesteia să fi fost consecința acestei fapte ilicite, astfel că, în practică, textul de lege este aplicat în mod diferit, iar consecința acestei aplicări este aceea de
DECIZIA nr. 572 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/300372]
-
legii, întrucât nu prevăd în mod expres faptul că pentru angajarea răspunderii administratorului unei societăți, pe lângă condiția faptei ilicite, este necesară și condiția ca încetarea plăților de către o societate, respectiv insolvența acesteia să fi fost consecința acestei fapte ilicite, astfel că, în practică, textul de lege este aplicat în mod diferit, iar consecința acestei aplicări este aceea de a atrage sancțiuni pecuniare și alte sancțiuni mult mai grave cum ar fi decăderea din dreptul de a fi administrator. Prin
DECIZIA nr. 572 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/300372]
-
ipoteza că intrarea în insolvență este consecința faptelor prevăzute de normele criticate și care atrag răspunderea subiecților prevăzuți de lege, fiind lăsat la îndemâna autorităților îndrituite cu aplicarea procedurilor de insolvență să aprecieze dacă intrarea în insolvență este consecința faptelor ilicite. ... 16. Având în vedere cadrul legislativ mai sus prezentat, prin Decizia nr. 1.312 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 907 din 21 decembrie 2011, Curtea a reținut că dispozițiile art. 138 din Legea
DECIZIA nr. 572 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/300372]
-
răspundere civilă nu poate fi angajată decât dacă debitorul este persoană juridică și numai în cadrul procedurii insolvenței. În ceea ce privește condițiile răspunderii, Curtea a arătat că răspunderea civilă în discuție presupune îndeplinirea următoarelor condiții: (i) săvârșirea unei fapte ilicite, (ii) existența prejudiciului, (iii) existența legăturii de cauzalitate dintre fapta ilicită și prejudiciu și (iv) vinovăția făptuitorului, iar, în conformitate cu dispozițiile Codului civil [art. 1.357 alin. (1)], cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârșită cu
DECIZIA nr. 572 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/300372]
-
juridică și numai în cadrul procedurii insolvenței. În ceea ce privește condițiile răspunderii, Curtea a arătat că răspunderea civilă în discuție presupune îndeplinirea următoarelor condiții: (i) săvârșirea unei fapte ilicite, (ii) existența prejudiciului, (iii) existența legăturii de cauzalitate dintre fapta ilicită și prejudiciu și (iv) vinovăția făptuitorului, iar, în conformitate cu dispozițiile Codului civil [art. 1.357 alin. (1)], cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârșită cu vinovăție, este obligat să îl repare și, prin urmare, faptele care
DECIZIA nr. 572 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/300372]