1,461 matches
-
când porturile nu vedeau nici un pavilion străin... când Polonia era dominată de spiritul sistemului feudal apăsător pentru industrie, când activa Rusie ca și cum nu exista pentru aceste țări..."80. Din argumentele scriitorului politic bucovinean se poate observa influența ideilor utilitarismului politic iluminist al secolului al XVIII-lea, care subordona politica, economiei 81. În acest sens, făcând o patetică prezentare a bogățiilor acestor țări de "peste trei mii de mile pătrate", ce "oferta... cea mai frumoasă climă, cel mai sănătos aer, cele mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
Bucovinei va fi marcată profund de evoluțiile politice interne din imperiu, marcate de reacțiunea conservatoare postiosefinistă, ca și de cele externe, dominate de războaiele antirevoluționare și antinapoleoniene, la care Austria a luat parte activă. Temperament vulcanic, animat de aceleași idei iluministe ale tinereții, baronul Vasile Balș a încercat în calitate de căpitan al Bucovinei să le transpună în practica politică, în noile realități ale timpului, cu mai mult sau mai puțin succes. Intransigența manifestată în luarea unor măsuri și tendința de a nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
om de carte, Anton de Marki 122. În condițiile instalării reacțiunii nobiliare în Monarhia de Habsburg, dar și a lipsei de receptivitate a populației locale, Vasile Balș a contribuit la întocmirea unui nou regulament școlar pentru Bucovina, în spiritul ideilor iluministe ce-l animau, intitulat "Instruction pentru Privighetorie ce-i de loc a școalelor de prin târgurile cele mari și cele mici și de prin sate"123, care încerca să adapteze problema instrucției și educației la realitățile timpului, conform tendinței politice
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
și educației la realitățile timpului, conform tendinței politice generale, ce viza un compromis între stat și biserică, în materie școlară. "Instruction"-ul din 17 iunie 1797 fixa obiectivele pedagogice și morale ale societății față de învățământul din Bucovina, în spiritul ideilor iluministe și iosefiniste, privitoare la utilitatea în stat și societate, la dreptul de realizare umană, dar și la loialism și supunere față de autoritatea instituită: "în școală se caută și voința iaste a hultui inimile tinerilor, precum mlădița cea bună în pădurețul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
Guberniului Galiției din 1796, autoritățile locale cereau parohilor să elibereze atestatele de pauperitate numai celor cu adevărat îndreptățiți a le primi, altfel urmau a fi pedepsiți. Pe durata funcției sale, Vasile Balș a acționat prin intermediul bisericii, pe linia acelorași concepții iluministe din perioada iosefină, ce urmăreau îmbunătățirea stării morale a populației, în vederea înlăturării tarelor rezultate, între altele, din neștiință, ignoranță, prejudecăți și imoralitate care, pe lângă împiedicarea accesului individului la fericire, unul din țelurile doctrinei luministe, produceau societății destule neplăceri și disfuncționalități
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
a Școlii clericale din Cernăuți 175. În calitatea sa de șef al Administrației Bucovinei, Vasile Balș avea obligația de a veghea asupra tuturor chestiunilor ce priveau pe țăranii clăcași și raporturile acestora cu stăpânii de pământ. Pe linia ideilor sale iluministe a urmărit ca prin acțiunile sale privitoare la o repartiție mai echitabilă a dărilor, prin reglementarea sarcinilor clăcășești, prin îmbunătățirea raporturilor juridice dintre stăpâni și țărani, să modernizeze lumea rurală, să stabilizeze masa țărănească și prin aceasta să realizeze o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
perioada iosefină, dorința de a participa la actul de conducere a provinciei, au considerat acum că noul administrator, ca un conațional al lor, va da satisfacție, fie și parțială, acestei doleanțe a lor. Însă acesta, atât datorită convingerilor sale politice iluministe și iosefiniste, cât și a unor împrejurări decurgând din situația internă a provinciei și din evoluțiile internaționale ale Imperiului habsburgic, nu a dat curs acestor doleanțe, ci a căutat să administreze Bucovina într-o manieră autoritară, personală, ce imita, în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
216. Totodată, nobilimea funciară bucovineană reclama eforturile lui Balș în favoarea ridicării condiției țăranului și intransigența sa împotriva sporirii numărului de zile de clacă datorate de podani stăpânilor de pământ 217. În condițiile în care căpitanul Bucovinei, animat de aceleași idei iluministe din tinerețe, a căutat să îngrădească fenomenul simoniei și alte abuzuri practicate în cadrul bisericii ortodoxe bucovinene, mai ales de cei aflați în vârful ierarhiei ecleziastice, el a intrat în conflict cu aceștia. Din raportul întocmit la începutul secolului al XIX
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
Akten Kaiser Franz, Karton Nr. 147 (alt 150), nenumerotat. Original german, 23 f. Ediții: Rudolf Wagner, Vom Moldauwappen zum Doppeladler, Hofman Verlag, Augsburg, 1991, p. 389-405 (text germ., cu greșeli); Dan Râpă-Buicliu, Charlotte A. Barbu, Un memoriu politic al cărturarului iluminist bucovinean Vasile Balș, în Muzeul de istorie Galați. Perspective asupra istoriei locale în viziunea tinerilor cercetători, tom III, Galați, 2007, p. 121-132, 135-146 (text germ., după Wagner și trad., cu greșeli). Anexa IV 1791. Inventarul tuturor subiectelor privitoare la Bucovina
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
Akten Kaiser Franz, Karton Nr. 147 (alt 150), nenumerotat. Original german, 2 f. Ediții: Rudolf Wagner, Vom Moldauwappen zum Doppeladler, Hofman Verlag, Augsburg, 1991, p. 405-407 (text germ., cu greșeli); Dan Râpă-Buicliu, Charlotte A. Barbu, Un memoriu politic al cărturarului iluminist bucovinean Vasile Balș, în Muzeul de istorie Galați. Perspective asupra istoriei locale în viziunea tinerilor cercetători, tom III, Galați, 2007, p. 132-134, 146-147 (text germ., după Wagner și trad., cu greșeli). EIN AUFGEKLÄRTER BUKOWINER: DER BOJAR VASILE BALȘ. 1756-1832 Zusammenfassung
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
This Field to the Age of Reason, Unwin Bros. Ltd, London, 1976. 54 N. Iorga, Francmasoni și conspiratori în Moldova secolului al XVIII-lea, în "Academia Română, Memoriile Secțiunii Istorice", seria III, tom VIII, București, 1928, p. 303. 55 Despre activitatea iluministului și revoluționarului francez Carra în Moldova, v. Ștefan Lemny, Jean-Louis Carra (1742-1793) parcours d' un révolutionnaire, Harmattan, Paris, 2000, p. 69-74. 56 Jean Louis Carra, op. cit., p. 130-131. 57 Ștefan Pascu (coord.), op. cit., p. 252. 58 Vezi în acest sens
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
ales Studien zur Geschichte der Universität Wien, vol. I-III, Graz-Köln, 1965. 90 Pentru amănunte privind viața lui Joseph von Sonnenfels, v. Constant Wurzbach, Biographisches Lexikon des Kaiserthums Oesterreich, vol. 35, Wien, p. 317-331. 91 Dumitru Ghișe, Pompiliu Teodor, Fragmentarium iluminist, Cluj, 1972, p. 187. 92 Franco Venturi, Europe des Lumières. Recherches sur le 18e siècle, Paris, 1971, p. 22-23. 93 Jean Touchard, Histoire des idées politiques, vol. II, Paris, 1959, p. 417. 94 Franco Venturi, op. cit., p. 15. 95 Raimund
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
J. Polek, op. cit., nr. III, p. 103 și nr. IV, p. 103-112. 123 Leonid Boicu, Principatele Române în raporturile politice internaționale. Secolul al XVIII-lea, Junimea, Iași, 1986, p. 196 și urm.; Vlad Georgescu, op. cit., passim. 124 Pompiliu Teodor, Interferențe iluministe europene, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1984, p. 201-234; D. Prodan, Supplex Libellus Valachorum. Din istoria formării națiunii române, Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1984, passim. 125 Mihai-Ștefan Ceaușu, Bucovina habsburgică de la anexare la Congresul de la Viena, p. 86. 126 DANIC București
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
des Bukowiner Landes-Museums", Czemowitz, 4/1896, p. 16. 26 Nicolae Iorga, Idées et formes françaises dans le sud-est de l'Europe, în "Études roumaines", II, Paris, 1924, p. 24. 27 D. Prodan, op. cit., p. 306; Dumitru Ghișe, Pompiliu Teodor, Fragmentarium iluminist, Cluj, 1972, p. 187. 28 HausHofund Staats Archiv Wien, Vertrauliche Akten Kaiser Franz, Karton Nr. 147 (alt 150), v. anexa III. 29 Ibidem. 30 Jean Touchard, Histoire des idées politiques, vol. II, P.U.F., Paris, 1959, p. 392. 31
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
cf. Georges Rude, Europa im 18 Jahrhundert. Die Aristrokratie und ihre Herausforderung durch das Bürgertum, Deutcher Taschenbuch Verlag, München, 1978, p. 427-430). 2 Johann Anton Güldenstädt (26.04.1745, Riga 23.03.1781, St. Petersburg), naturalist și explorator german. Spirit iluminist, în calitate de membru al Academiei de științe imperiale ruse, a efectuat o amplă expediție exploratorie prin Ucraina, Astrahan, Caucazul de Nord și Georgia. Rezultatele acesteia, cuprinzând importante date privitoare la flora, fauna, geografia, economia sau limbile vorbite în regiunile explorate, au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
a convertit la creștinism, a fost sacralizat și considerat patronul Suediei. Tot aici se află și mormintele altor regi timpurii între care Gustav Vasa înalți prelați, generali, filosofi, oameni de știință, printre care Carol Linné (1707-1778), teologul Emanuel Swedenborg (1688-1772), iluminist și fondator al unei secte religioase, care există încă în S.U.A, dar și editor al celei dintâi reviste de știință din Suedia și autor al unor valoroase studii despre creierul uman. Uppsala a devenit însă celebră, mai ales
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
a fost și un mare umanist. Un filosof. Un om cu o vastă cultură. Un introvertit. A străbătut și văzut întreaga Europă și S.U.A. Iubea viața, activitatea creatoare, pacea. Îl iubea pe Percy Bysshe Shelley (1793-1822), marele poet romantic, vizionar, iluminist și pacifist, un îndrăzneț cântăreț al libertății și creativității umane. Îl iubea pe Shelly și rostea, îngândurat, din versurile sale: "Aud mereu zorindu-ne din spate Al vieții car cu roți înaripate..." Într-o vreme în care, la sfârșitul veacului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
Directoarea Centrului de British and Commonwealth Studies de la Lodz, profesoara Krystyna Kujawinska Courtney am inițiat și un proiect pe această tematică, de mare interes pentru noi fiind tocmai analiza dimensiunii de gen a violenței simbolice sau actualizate exercitate de etosul iluminist și de cel al modernității asupra grupurilor marginale nu doar în Europa, ci și în Caraibe sau în India, acolo unde britanicii și britanicele Imperiului sub masca binevoitoare a civilizatorului ("white man's burden", în memorabila expresie a lui Rudyard
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
sensul de astăzi". Moda este lansată acum în toată lumea prin intermediul păpușilor manechine; și nu întâmplător o pravălie din secolul al XV-lea purta numele de La Piavola de Franza (Păpușa din Franța) (idem, 68). Totuși, viziunea modernă asupra corpului și principiile iluministe ulterioare nu au scutit manifestările modei de opozanți. Jean-Jacques Rousseau (1712-1778) se exprima critic în Discours sur l'origine et les fondements de l'inégalité parmi les hommes (1754), afirmând că moda, ca fenomen social, a fost unul din factorii
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Alexandru Metea, Margareta Ocolișan, Florica petreanu, Florica Popa, Florica Maria Pușcaș, Silvia Rogobete, Constantin Vintilescu. Timișoara, Editura Helicon, 1994, 228 p. [116] LUNGU, IOAN, Gheorghe Șincai - creator de școli naționale și al unor manuale de limba română. Latinist și savant iluminist. în: ȘcN, 4, nr. 1, 1994, p. 5-11. [117] MACARIE, AUGUSTIN; MACARIE, DORINA, Lecturi literare pentru concursul de admitere în licee și școli profesionale. Elemente de vocabular. Elemente de teoria literaturii. Planuri - Sinteze. Comentarii literare. Compuneri diverse, București, EVR, 1994
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
din prisma legăturii sale cu modernitatea, aceasta fiind cea care i-a facilitat apariția. Poate că judecata comunismului trebuie să înceapă cu judecarea modernității. Comunismul, ca și fascismul, este rezultatul încrederii în puterea rațiunii umane, mesianismul preluând tonuri și accente iluministe. Ambele totalitarisme sunt doar câteva din exemplele de bine cu de-a sila pe care omul iluminat le face semenului. Revendicăm întotdeauna nevoia unei judecăți drepte uitând să chestionăm îndreptățirea oricărei judecăți. * Justiția a căpătat un chip la noi. Amintiți
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
lui Cook, Banks a descoperit 20 de specii noi, o mulțime de papagali și alte păsări, cât și peste 400 de plante, multe necunoscute. Descrierea aborigenilor făcută de James Cook este mult mai apropiată de realitate, manifestând un real umanism iluminist (Nobilul sălbatec). Locuitorii aveau pielea de culoare Închisă, bărbații robuști, femeile mai mărunte, aveau corpurile vopsite sau tatuate, de urechi atârnau podoabe făcute din pene, bucăți de țesătură, oase, chiar bucăți de lemn. Locuiau În colibe având intrarea 462 A
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
dreptate divină”, „adevăr unic”, „voință sacră” etc., dovadă că sacrul a invadat ținutul clasic al moralei. Șansa științei la contactul cu religia este de a desprinde regulile unei mentalități flexibile asupra realității, care să se debaraseze treptat de totalitarismul epistemologic iluminist al secolelor anterioare (C. Mosoia, op. cit, p. 94). 636 găzduiesc interesante colecții arheologice, artefacte medievale (vase, arme, podoabe, instrumente muzicale), manuscrise, cronici chineze care menționează de timpuriu existența arhipelagului Filipine, amănunte asupra comerțului maritim al Malayeziei, prezența musulmanilor și
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
reviste și cărți devenind un comerț la fel ca toate celelalte. In spațiul cultural românesc, începuturile presei sunt târzii, comparativ cu țările apusene; cele dintâi încercări se fac abia la sfârșitul secolului al XVIII-lea, când în sud-estul Europei mișcarea iluministă a produs semnificative mutații pe linia afirmării individualității politice și culturale a tuturor popoarelor, lipsite de a viață culturală normală. Dacă în unele țări accidentale, cu o îndelungată tradiție culturală, secolul al XVIII-lea a constituit perioada de înflorire a
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
din Șcheii Brașovului: "In legătură cu începuturile presei românești, există un adevăr istoric, în prezent puțin cunoscut în literatura de specialitate, prin care se demonstrează că în Transilvania, cu o jumătate de secol mai de timpuriu, anterior activității istoricilor ardeleni iluminiști (Samuil Micu, Gheorghe Șincai și Petru Maior), a existat o continuitate a culturii românești transilvănene în Brașov, afirmație confirmată de către protopopul Radu Tempea, în a cărui cronică ecleziastică se specifică apariția celui dintâi «Calendar» românesc în 1731. Așadar, în afara oricărei
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]