13,885 matches
-
murdară, cu ochii înfundați în orbite, cu părul zbîrlit, cu gura pungită pentru totdeauna. Era un semn că mai toate visările eșuează. Adrian refuza să accepte asta. Continua să cutreiere lumea pe aceste meleaguri mereu însorite, în așteptarea minunii din iluziile sale. În următoarea scriere (O serată la Damasc), Adrian, rămas fără Musa, ia trenul spre Damasc. "Simțeam, gîndea, o greutate de neînvins depărtîndu-mă de Mediterana, care-i și ea o bună parte din sufletul meu. Ce mai rămînea din mine
Un vagabond cu mare har by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16176_a_17501]
-
care nu citesc, nu fiindcă nu simt vreo plăcere dacă o fac, ci fiindcă nu le-a pus nimeni o carte în mînă ori n-au avut prilejul să descopere ce minunății zac între copertele unei cărți. Desigur, este o iluzie (și, la limită, o eroare) să contăm pe o masă de cititori. în toate societățile care au cunoscut cartea, indiferent de forma sau de suportul ei fizic, cititorii au fost în minoritate față de necititori. A existat mereu ceva care a
Observații naive despre cărți by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16201_a_17526]
-
astăzi aproape întreaga civilizare occidentală. Avem politică și știință, avem jurnale și academii, avem școli și literatură, avem muzee, conservatorii, avem teatru, avem chiar o constituțiune. Dar în realitate toate acestea sunt producțiuni moarte, pretenții fără fundament, stafii fără trup, iluzii fără adevăr și astfel cultura claselor mai înalte ale românilor este nulă și fără valoare și abisul ce ne desparte de poporul de jos devine din zi în zi mai adînc... Ca să mai trăim în modul acesta este cu neputință
Titu Maiorescu, azi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16191_a_17516]
-
mutat de la Miron Pompiliu la Vasile Burlă, schițînd o modalitate de a i se înmîna, lunar, poetului suma strînsă din cotizații, deși, după cum reiese dintr-o altă scrisoare a lui Missir din 30 august 1884, poetul nu-și mai făcea iluzii despre proveniența banilor. Și tot Emilia îl vestea pe fratele ei, în iunie 1887, de o recrudescență a bolii poetului, care e departe de simptomele de acum patru ani, dar, oricum, e bolnav și e stabilit în Botoșani la sora
Documente inedite Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16231_a_17556]
-
accesibile cititorilor români aspecte inedite ale vieții și operei rășinăreanului clasicizat în Paris. Trebuie amintit, în acest context, excepționalul volum 12 scrisori de pe culmile disperării, apărut în 1995, la aceeași editură și relevând un "Cioran înainte de Cioran", care spulberă definitiv iluzia unora de a-l disocia irevocabil pe trăitorul în România de auto-exilatul parizian. Oferta interpretativă constă într-o suită de 20 de eseuri, ordonate cu tâlc, propunând inspirate aproximări ale identității cioraniene, paradigmatică pentru modernitatea crepusculară. Autorul dovedește specială subtilitate
Identitatea fluidă a lui Cioran by Gabriel Onțeluș () [Corola-journal/Journalistic/16232_a_17557]
-
la el /Cioran/ și ca un revelator care face să apară mai pregnant negativul și golul general-umanului (p. 230), însă ipostaza faustică, definitorie, cum am văzut, pentru european, nu este tot una nihilistă? Între "neantul valah" și neantul generat de iluzia occidentală, diferența nu ni se pare de substanță, ci doar de grad sau nivel. Dar cea mai captivantă ipoteză de lectură propusă ni se pare aceea privind o "reverie a preexistenței umane, stagnantă într-un stadiu oceanic" (p. 318), ale
Identitatea fluidă a lui Cioran by Gabriel Onțeluș () [Corola-journal/Journalistic/16232_a_17557]
-
consideră drept un aspect esențial "obsesia autodefinirii". Profesorul de studii europene de la New York University spune în continuare (textul dialogului de la Timișoara, din octombrie 1998, din cadrul Fundației "A treia Europă", a fost publicat, laolaltă cu altele aparținînd lui Judt, în Europa iluziilor, Polirom, 2000): "Nimeni n-ar întreba în mod normal care sînt caracteristicile literaturii franceze, engleze sau germane. Dar în cazul celei central-europene, întrebarea se repetă în mod obsesiv, pentru că există în cultura acestui spațiu o combinație ciudată între o mare
Obsesia identității by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16245_a_17570]
-
împărțind ciracilor laude și locuri în Pantheonul dîmbovițean. Unde, fără îndoială, vor ajunge Aproape Tolstoi, Aproape Gogol, Aproape Dostoievski. Eu cred că ar fi vremea ca scriitorii să redevină ceea ce au fost. Dar cum ideea de breaslă solidară pare o iluzie deocamdată, măcar să se respecte pe ei înșiși. În absența oamenilor valoroși implicați în diverse confruntări internaționale, vom rămîne ca și pînă acum, în foarte multe cazuri, reprezentați de suplinitori. Și e păcat. Se poate recîștiga prestigiul numai renunțînd la atîtea
Augustin Buzura "Iepurii de odinioară au îmbrăcat blănuri de tigri" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16170_a_17495]
-
ministere și sînt mulțumit. Cît despre Basarabia, situația mi se pare tragică. Nici măcar în etapa podului cu flori nu mai sîntem. Atunci apăruse o speranță, se putea mai mult, credeam în unire. Măcar în spirit. Azi nu mai există nici măcar iluzii fiindcă de un deceniu nu există nici o strategie. Sau n-am descoperit-o eu. Pînă azi nu știm ce vrem cu basarabenii. Și este de neiertat. Și în acest caz, ca în atîtea și atîtea altele, am dat pasărea din
Augustin Buzura "Iepurii de odinioară au îmbrăcat blănuri de tigri" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16170_a_17495]
-
complicatul angrenaj al familiei Valldaura este locuința lor, spațiul sacru ce adăpostește copii nelegitimi, adultere, ură, boală, moarte, dar și dragoste, multă dragoste. Bîntuiți de demonii păcatelor și amorurilor de tinerețe, Teresa și Salvador, apoi Sofia și Eladi trăiesc cu iluzia evadării, sfîrșind inevitabil prin a fi devorați de propriile obsesii. Adăpost al misterelor, al începuturilor și sfîrșiturilor, vechea reședință a marchizilor de Castelljussà își construiește ea însăși o personalitate întru totul pe măsura celor ce-o locuiesc și cărora nu
Mărirea și decăderea casei Valldaura by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16272_a_17597]
-
aceasta, dimpotrivă, îmi încalcă oarecum o intimitate pe care o consideram sfântă până ieri. Ceea ce îmi displace mai mult este faptul că acum îmi e interzis să creez acele utopii din care mă hrăneam de obicei. Trăiesc momentul în care iluzia devine realitate și nu e nici pe departe ceea ce mă așteptam. M-am trezit la ora 7 cu obișnuitul jurnal de știri care se auzea din camera de alături. Mă întreb când se va sătura și bunica să asculte aceleași
Granițe. In: Editura Destine Literare by Irina Suătean () [Corola-journal/Journalistic/82_a_244]
-
întoarce. În ciuda tuturor, poate că am rămas același om care era dispus să renunțe la propriul ideal pentru a rămâne aici. Tu ai plecat. Am rămas doar cu realitatea unei țări care e departe de ceea ce mi-aș dori și iluzia a ceva mai bun. Poate într-o zi timpul ne va conduce într-o intersecție în care să rămânem. Poate drumurile noastre sunt contradictorii și ne împotrivim degeaba. Sau poate nu... Am plecat lăsând la marginea pădurii o parte din
Granițe. In: Editura Destine Literare by Irina Suătean () [Corola-journal/Journalistic/82_a_244]
-
vreme am părut mai tînăr decît ar fi fost de așteptat!), e un fel de maimuțărire a eternității. Dacă te conservi, ți se pare că ești imun la schimbare, întruchipînd un principiu metafizic în fața valurilor mișcătoare ale evenimentelor. E o iluzie pe care ți-o oferă instinctul. În conștiința publică, sînteți, înainte de toate, critic literar unul dintre cei mai talentați și activi din perioada postbelică. De peste trei decenii, citiți și comentați cărțile unor contemporani. N-ați obosit? Nu v-ați plictisit
Gheorghe Grigurcu - "Viața mea la Târgu-Jiu? Neantul mobilat cu o bibliotecă..." by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16257_a_17582]
-
acum datoriile contractate pentru a-i ușura lui Ion Iliescu o "emanare" spectaculoasă (vă mai amintiți de abundența și de ieftinătatea din magazinele românești în primii doi ai iliescianismului?), plătim pentru crima de a le fi oferit amărâților din fabrici iluzia locului de muncă sigur și pentru lașitatea de a ceda mereu la presiunea haiducilor din diverse bazine carbonifer-militare. Cum ne vom descurca, pe unde vom scoate cămașa? Ne vor răspunde securiștii avansați la excepțional de către dl. Năstase! Dacă pedeserizarea a
Bazinul carbonifer-securist by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16327_a_17652]
-
ar întîmpla în realitate. Și cînd ne trezim cu senzația că am fost întrerupți tocmai în momentul în care cele visate păreau să anunțe un deznodămînt. Exact ca atunci cînd cineva ne deranjează brusc să vedem finalul unui film palpitant. Iluzia că totul a fost de-adevărat este încă o probă că în noi, în timpul visului, se desfășoară o a doua existență paralelă, deocamdată indescifrabilă...
"Somnul paradoxal" by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16338_a_17663]
-
poporul român în timpul comunismului, când nimeni nu avea voie să povestească, măcar, ce se întâmplă. Celelalte personaje care apar în roman - mama adoptivă a cocoșatului, călugărul care îl ia cu el la un schit în munți, muncitorii care îi dau iluzia căldurii sufletești și apoi îl alungă etc.- au consistența unor umbre chinezești. În prim-planul narațiunii se află mereu, dominant, personajul-narator, cu copleșitoarea lui dorință de a comunica. Scriitorul exploatează cu mare randament estetic subiectul pe care și l-a
UN PROFESIONIST AL SCRISULUI by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16348_a_17673]
-
valorînd de asemenea contextul familial și social, Daldry (scenariul Lee Hall) înfățișează succesul condiționat de încălcarea prejudecăților, de înfrîngerea propriilor limite, ca un supliciu punctat cu riscul ridicolului, al ratării și eșecului, succesul confruntat cu oprobriul și umilitatea, vecin cu iluzia, dar în opoziție cu brutalitatea socială, plătit cu sacrificii și întîmpinat cu îndoială sau autoironie, succesul nesupunerii, dar și al smereniei în fața sublimului, cu intuiția că mai există ceva deasupra, neatins, intangibil. Alternativa nu are însă succesul asigurat nici pe
Fețele globalizării by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/16360_a_17685]
-
care disprețuiesc literatura ar putea fi asemănați cu acei medici despre care vorbește, în jurnalul său, Leonardo da Vinci, care asistau la operațiile ce le făceau bărbierii, fără a se înjosi vreodată a mînui singuri instrumentele medicale. * Vieții îi datorăm iluzia, destinului îi datorăm certitudinea. * Demonia acestei prospețimi care vrea să devină Formă, să se fixeze. * Orice Formă implică o revoltă a obiectului față de lume și o supunere față de el însuși. * Ceea ce uiți, ceea ce pierzi te definește tot atît de profund
Din jurnalul lui Alceste (X) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16349_a_17674]
-
a intentat lui C.V.Tudor. Victoria ei în acest proces ar trebui trecută în contul unei jurnaliste care și-a făcut datoria în numele a milioane de oameni care au fost calomniați și amenințați în paginile României Mari. Nu-mi fac iluzii prea mari în privința consecințelor acestei victorii, din cel puțin două motive. Cel mai important e că Justiția s-a sensibilizat în cazul C.V.T. de-abia după ce "s-a imunizat" împotriva amenințărilor acestuia la adresa judecătorilor și procurorilor care se ocupau de
Nota de plată a lui C.V. Tudor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16365_a_17690]
-
atît de intensă încît să nu-i îngăduie întunericului să-i dea tîrcoale. Dramatismul atît de uman al oricărei lumini. * Există nu numai o vocație ascensională, ci și una a căderii. Păcatul presupune talent. Infernul e un mediu genial. * Puținele iluzii ale bătrîneții sînt cele mai profunde, fiindcă sînt ultimele. * A-ți căuta trecutul e tot așa de fals ca și cum ți-ai căuta viitorul, deoarece te confrunți cu o incongruență dintre material și imaterial (cel dintîi devenind tot atît de abstract
Din jurnalul lui Alceste (IX) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16369_a_17694]
-
atît de intensă încît să nu-i îngăduie întunericului să-i dea tîrcoale. Dramatismul atît de uman al oricărei lumini. * Există nu numai o vocație ascensională, ci și una a căderii. Păcatul presupune talent. Infernul e un mediu genial. * Puținele iluzii ale bătrîneții sînt cele mai profunde, fiindcă sînt ultimele. * A-ți căuta trecutul e tot așa de fals ca și cum ți-ai căuta viitorul, deoarece te confrunți cu o incongruență dintre material și imaterial (cel dintîi devenind tot atît de abstract
Din jurnalul lui Alceste (VIII) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16387_a_17712]
-
și nu invers (poate că șí așa-numita "inteligență artificială" nu a fost studiată suficient de corect, pe "concretul" capacităților inteligenței umane, și ca atare încă nu corespunde realității umane). Comunicarea "om-C" este numai prin-tr-o extensiune metaforică sau printr-o iluzie antropomorfică numită astfel. În fond, implicit, în spatele C este întotdeauna omul (cf. Slama-Cazacu, în Proceedings International Conference on Spoken Language Processing, Yokohama, 1994, 525: "When the computer is used as medium of communication, "behind" it there is another human"). Utilizările
Compiuterul și omul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16357_a_17682]
-
sau tânăr care devine "dependent" aproape ca de un drog) se închide în ea însăși împreună cu acel partener-robot. O lume creată șí prin refulări și conduite - ba chiar șí limbaj - compensatorii, care conduc la o "comunicare" ireală, inclusă într-o iluzie voită sau ignară și reprezentată prin expresii ca "navigare" (care este banala apăsare pe butoane declanșând programe cât se poate de reale), sau "vizitare" de "cafenele virtuale", "cărți" și "biblioteci virtuale" (cf. de exemplu Anis 1998, 266) sau "călătorii virtuale
Compiuterul și omul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16357_a_17682]
-
cu biserica ortodoxă românească! În tinerețe, Kolakowski se arăta aproape ostil catolicismului unit cu acel ideal de viață rurală din Pan Tadeusz: "Era o reacție de respingere față de Polonia catolico-sienkiewicziană" adaugă bătrînul filosof, care, în 1982, a abandonat multe din iluziile comuniste, nutrite cu trei decenii mai devreme, fără a accepta totuși liberalismul radical al lui Hayek sau Friedman. În sfîrșit, Michnik îl hărțuiește cu sadism pe Habermas ("cea mai mare autoritate intelectuală și morală a Germaniei"), reproșîndu-i între altele că
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16382_a_17707]
-
că și din p.d.v. al unui marxist român din anii '50 lucrurile arătau la fel. Ca și cum democrații și liberalii nu puteau fi (și n-au fost) antifasciști. Doar că ei erau și antiobscurantiști, indiferent că obscurantismul era fascist ori comunist. Iluziile stîngii de ieri nu par să fi tras nici astăzi pe dreapta. CV Tudor și Pleșiță Într-o sentință rămasă definitivă, CV Tudor va trebui să plătească 400 de milioane de lei jurnalistei Rodica Ochelaru, despăgubiri morale pentru calomnie. Mult
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16382_a_17707]