2,423 matches
-
numai un tipar asociat de valori pozitive crescânde, pe măsură ce X2 se ridică deasupra mediei și prezentând un tipar asociat de valori negative crescânde, pe măsură ce X2 coboară sub medie -, încât să ajungem la concluzia că relația aparentă dintre X1-Y este complet iluzorie și nu trebuie acceptată. Neglijarea variabilelor de control plauzibile din model ne reduce în mod substanțial încrederea în faptul că o afirmație cauzală cu două variabile ar putea fi adevărată. Câte variabile de control trebuie să introducem în modelul nostru
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
afirmație cauzală cu două variabile ar putea fi adevărată. Câte variabile de control trebuie să introducem în modelul nostru cauzal pentru a putea afirma cu siguranță că un anume efect ipotetic al lui X1 asupra lui Y este sau nu iluzoriu? Nu există răspuns. Nu există nici o regulă care să ne spună ce este suficient și unde să ne oprim. Da, este adevărat că orice rezultat poate fi dovedit iluzoriu și că numărul de variabile de control este practic infinit. Este
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
efect ipotetic al lui X1 asupra lui Y este sau nu iluzoriu? Nu există răspuns. Nu există nici o regulă care să ne spună ce este suficient și unde să ne oprim. Da, este adevărat că orice rezultat poate fi dovedit iluzoriu și că numărul de variabile de control este practic infinit. Este întotdeauna posibil să apară o variabilă X2, care nu a fost luată în considerare inițial pentru că nu a fost inclusă în model, și care să demonstreze că un rezultat
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
variabile de control este practic infinit. Este întotdeauna posibil să apară o variabilă X2, care nu a fost luată în considerare inițial pentru că nu a fost inclusă în model, și care să demonstreze că un rezultat drag inimii noastre este iluzoriu. Acest aspect face parte din polemica inerentă științelor sociale; nimeni nu poate scăpa de riscul de a fi provocat la o dispută de un alt coleg de breaslă care operează cu o teorie pe care nu ai anticipat-o. Putem
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
trei lucruri: care este tendința centrală caracteristică pentru datele observate, care este gama de variație din jurul tendinței centrale și care este nivelul de certitudine a faptului că tiparul observat în studiul nostru nu este doar efectul unei întâmplări sau rezultatul iluzoriu al unor influențe cauzale exogene. De exemplu, în cazul unei ipoteze cauzale bivariate, dorim să descriem o relație în care Y covariază cu și dependent de X, măsura în care variația lui Y este captată de relația de covariație cu
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
Eșantionul este apoi împărțit de către cercetător, aplicând o selecție aleatorie, în grupuri experimentale și de control. Diferitele grupuri, chiar dacă nu sunt identice, au foarte posibil toate caracteristicile neesențiale pentru test, distribuite la întâmplare, minimalizându-se astfel efectul probabil al influențelor iluzorii. Izolarea fizică poate proteja testul în continuare de interferențele externe distorsionante. În final, cercetătorul va influența grupurile în mod intenționat, prin aplicarea diferențiată a variabilei independente. Drept consecință a controlului cercetătorului asupra situației experimentale, acesta va reuși să garanteze gama
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
datele respective și efectuarea cu încredere a unor inferențe generalizate. Având doar puține observații, este greu să răspundem unui sceptic care s-ar întreba dacă relația percepută nu ar putea fi un accident al selecției eșantionului sau poate o consecință iluzorie a unor cauze insuficient controlate de condițiile de testare. O comparație bine concepută „potrivește” în mod intenționat observațiile cu valori similare pentru variabila independentă principală, dar cu valori diferite pentru anumite variabile de control selectate, sau/și „potrivește” observațiile cu
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
de siguranță. Trebuie să fim în stare să facem afirmația că relațiile pe care le inferăm din datele noastre sunt certe și plauzibile. Trebuie să respingem, în cel mai înalt grad posibil, afirmația scepticului potrivit căreia acestea sunt doar efecte iluzorii și accidentale. Trebuie să arătăm că am reușit să adăugăm ceva esențial la înțelegerea noastră în ceea ce privește modul cum este constituită societatea umană și la explicația privind cauza pentru care indivizii umani se comportă așa cum se comportă. Din acest motiv, este
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
de testare. Cercetătorul poate apoi să atribuie valori diferite variabilei independente la eșantioanele din subgrupele experimentate și valoarea zero a grupului de control și poate fi sigur că oricare contrast dintre rezultate este produsul variabilei independente și nu un efect iluzoriu al influențelor din afară. Pentru a ne asigura în continuare că grupul experimental și cel de control sunt identice se poate aplica un pre-test, înainte de aplicarea variabilei independente, care să prezinte constatări similare la nivelul grupurilor. Ca să ne asigurăm că
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
în ceea ce privește cvasi-experimentele - unde valorile variabilelor principale sunt selectate din motive ce nu depind de domeniul cercetătorului - este stabilirea încrederii în faptul că rezultatele sunt sistematice și astfel legitime pentru generalizare și nu produsul unei pure întâmplări, sau al unui efect iluzoriu al unor factori cauzali exteriori. Scopul nostru este acela de a stimula înțelegerea logicii gândirii statistice și de a demonstra că, făcând chiar abstracție de matematică și de teoria probabilității, convențiile acesteia sunt înrădăcinate într-o gândire elementară de bun
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
se apropie și are mașină și-i duce pe amândoi la petreceri. Sau poate că nici unuia nu le place ploaia sau zăpada și astfel decid în mod autonom să nu iasă pe vreme rea. Pentru ca să putem respinge posibilitatea unei inferențe iluzorii trebuie să facem controlul pentru influențele cauzale din exterior. Testarea pretinde ca variațiile aparente de la nivelul observațiilor selectate să fie exacte și reprezentative și presupune ca aceste variații să fie descrise în raport cu tiparele sistematice și cu erorile reziduale din date
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
Primul aspect este reprezentat de către tendința centrală calculată, iar cel de-al doilea de către coeficientul de putere. Dar testarea necesită, totodată, emiterea unor afirmații cu privire la certitudinea că relațiile observate nu sunt nici consecința unui accident de eșantionare și nici efectul iluzoriu al unor influențe din afară. Un experiment formal reușește aceasta prin design-ul său controlat. Cercetătorul selectează participanții la întâmplare, îi distribuie în mod aleatoriu în grupuri de control și de testare și introduce variația de la nivelul variabilei independente în
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
absolvenți de universitate; am avut 300 de dreptaci în eșantion și 42,3% dintre aceștia au fost absolvenți de universitate. Trebuie să analizăm dacă aceste cifre sunt suficiente pentru a putea respinge ipoteza nulă - afirmația că toată covariația observată este iluzorie și poate apărea cu ușurință în mod accidental dintr-o populație în care 50% din indivizi sunt absolvenți de universitate, atât din subpopulația de dreptaci, cât și din cea de stângaci. Testul hi pătrat (c2) se bazează pe o comparație
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
această posibilitate. Potențialul de influențe exogene trebuie identificat din timp, încă din faza de modelare. De asemenea, trebuie colectate date pentru fiecare dintre aceste influențe, pentru fiecare observație, pentru a oferi posibilitatea unui control statistic, în locul celui experimental, împotriva inferenței iluzorii. Aceasta ne sugerează faptul că un test bivariat cvasi-experimental nu este aproape niciodată suficient de convingător.1 Să analizăm din nou exemplul cu cheltuielile statelor pentru autostrăzi și numărul accidentelor mortale din Statele Unite. Numărul de accidente mortale este afectat de
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
într-o oarecare măsură incerte. Ni se cere să emitem judecăți de-a lungul întregului proiect cu privire la: specificarea unui model potrivit și la selectarea unei ipoteze critice de testare, la operaționalizarea variabilelor independente și dependente și identificarea surselor de covariație iluzorie posibilă, la selectarea observațiilor și la acuratețea măsurătorilor, la modelele recunoscute în date și la eficiența inferențelor extrase. Cercetătorul este responsabil de toate judecățile emise, acestea se cer exprimate în mod explicit și justificate în lucrarea pe care acesta o
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
de la Revoluția rusă și până la evenimentele din mai 1968, moment În care poziția tinerilor a fost veritabil reconstituită, ei devenind un mit, un simbolul al proactivității și al reactivității. În același timp Însă, tinerii continuă să rămână În umbra normelor iluzorii ale maturității. Deși declarațiile de intenție ale lumii politice, pe Întreg eșichierul de la stânga la dreapta, le sunt, invariabil, favorabile tinerilor, În practică se observă - chiar și de un nespecialist - că tinerii reprezintă doar un instrument util pentru „reîmprospătarea” social-demografică
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
predispus la aberante distorsiuni. De aici, nevoia (detectabilă și în subtext) de despovărare printr-o mărturisire care nu întotdeauna se produce. Ceva o inhibă, și atunci impulsul se propulsează în fantasmatic. Însă, ca pentru a se institui un echilibru - oricum iluzoriu -, magnetismul stringent al realului (profesorul Gordan, din Fratele meu cu solzi de aur, tânjește după o „baie de realitate”) ține trează nostalgia unei vieți ocolite de tenebroase complicații. Simplă și adevărată. Piesa Iadul și pasărea - din volumul eponim - se nutrește
OMESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288533_a_289862]
-
protecției, al securizării, de către familie și, în genere, de către ceilalți. De altfel, autoarea ar fi putut subscrie sartrienei formule „Infernul înseamnă Ceilalți”. Geologul evadează pentru un timp într-un sat de munte, dar această Arcadie se dovedește la rându-i iluzorie. Chemat la centru și avansat director, este adus în situația de a accepta „regulamentul” unei societăți rutinate, golite de sens. Ultima secvență, cu geologul completând careurile rebusiste alături de membrii familiei, este semnul ironic al readucerii lui „în rândul lumii”. Deși
ORLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288589_a_289918]
-
loc și celei „profane” (Al. Duțu). Demersul, în esența lui, se umanizează, iese de sub semnul eternității fixe și alunecă sub imperiul schimbării. Pandantul filosofic al acestei translații va fi tot cel recomandat de Veacul de Mijloc: sentimentul deșertăciunii și caracterul iluzoriu al întreprinderilor omenești. Dar ansamblul de măsuri pe care scriitorul și filosoful înțelege să le adopte în hățișul de relații cu lumea și cu ideologia ei denotă modernitate. Apelul la înțelepciunea celor vechi ține de tehnica umanistă a cercetării tradițiilor
NEAGOE BASARAB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288381_a_289710]
-
totul, nu este consecința vreunei influențe ori a încercării de reluare a modelelor clasice. Nu vrea să fie considerat un „nou Caragiale”, pentru că „vânează” adevăratul chip pe care îl au impostorii, parveniții, poltronii, copiii răsfățați, femeile acaparatoare și necruțătoare, cu iluzorie înfățișare angelică și bune intenții, stupizii ticăloși de tot soiul. Nu are nici măcar impresia de a fi autor de literatură satirică, deoarece nu este interesat de amuzament, ci de viața involuntar comică, căreia nu e nevoie să îi stilizeze sau
MAZILU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288074_a_289403]
-
tip postmodern 2. Uităm în ordine inversă tot ceea ce memoria conștiinței a reținut vreodată. Neaoșul recent e impasibil în fața ratării sub comunism a propriilor părinți, devenind victimă benevolă a dezorientării. Pe ecranele MTV (unde M este o variabilă), cultura prezentului iluzoriu (hrănit din convingerea că noul coincide cu superlativul) oferă „modelul suprem al personalității umane”3. Condiția est-europeană a postmodernismului impune un paradox: poate ocoli sau chiar depăși modernitatea o cultură lipsită de rădăcini și reflexe instituționale? Cum anume participă experiența
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
unor enunțuri cu valoare obiectivă, și nu a unor enunțuri universale și necesare, cum sunt legile științei newtoniene. Brittan recunoaște, pe de altă parte, că proiectul kantian al elaborării condițiilor care fac posibilă experiența, ca „presupoziții ultime”, s-a dovedit iluzoriu. Într-un anumit orizont al cunoașterii, suntem în mod inevitabil tentați să considerăm presupozițiile acestei cunoașteri drept condiții ale posibilității experienței în genere. Nici Kant nu s-a putut sustrage unei asemenea tentații. De exemplu, pentru el o mișcare fizică
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
anumite comunități științifice. Supoziția că știința modernă este un efort mereu reluat de a dezvălui în mod treptat un plan unic al naturii 23, că obiectivele ei ar putea fi fixate, odată pentru totdeauna, prin câteva idei regulative, apare drept iluzorie. Examinarea atentă a realităților istorice arată că acele idealuri de cunoaștere care configurează profilul specific al unei anumite tradiții de cercetare determină din capul locului tipul de explicație teoretică acceptabilă în cadrul acestei tradiții. Construcțiile teoretice care nu se conformează acestor
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
care se exprimă în încercări de revelare a misterului cum sunt mitul, religia, arta sau metafizica, pe de o parte, și aspirația spre cunoaștere obiectivă, pe de altă parte, sunt în mod fatal și iremediabil divergente. Blaga va califica drept iluzorie pretenția marilor sisteme filosofice, bunăoară a celor postkantiene, de a oferi o cunoaștere a absolutului, de a reprezenta în acest fel „surogate ale revelației divine”17. Rezistența misterului în fața tuturor încercărilor de a-l revela în sens pozitiv, prin creația
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
credința printr-o fundamentare rațioală a dogmelor religiei revelate, cât și împotriva tentativelor unor raționaliști mai radicali, a deiștilor, de a proba printr-o argumentare constrângătoare existența lui Dumnezeu și de a fundamenta în acest fel religia naturală. Evidențierea caracterului iluzoriu al argumentelor deiste nu înseamnă însă renunțarea la proiectul unei religii întemeiate pe rațiune. Acest proiect va căpăta o elaborare nouă, originală în filosofia autorului Criticii rațiunii pure. Religia „în limitele rațiunii” înseamnă pentru Kant întemeierea religiei pe moralitate, așadar
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]